Atat de mult discutata si disputata autostrada care va face legatua intre Sibiu-Lugoj-Timisoara-Arad-Nadlac, cu varianta ocolitoare a municipiului Arad, prinde in sfarsit, contur.  In momentul de fata, intreg proiectul se afla in stadiul depunerii ofertelor de catre firmele precalificate. Astfel, pana la data de 18 august luna aceasta, firmele precalificate trebuie sa depuna ofertele de realizare a portiunii Arad-Timisoara.  Cat despre ofertele depuse pentru proiectul Varianta de Ocolire a Municipiului Arad, se mai pot depune oferte pana la data de 25 septembrie 2008.  Pentru centura – 12 km Stefan Sebastian Szobotka, director al Directiei de Comunicare si Relatii Internationale al Companiei Nationale de Autostrazi, declara: "Proiectul Varianta de Ocolire a Municipiului Arad, cu profil de autostrada, include constructia a 12 kilometri de autostrada, noua poduri si pasaje ale autostrazii, patru pasaje peste autostrada si patru noduri rutiere. Termenul de depunere al ofertelor tehnice si financiare este de 25 septembrie 2008 iar semnarea contractului se preconizeaza a avea loc in perioada 03-06 noiembrie 2008. Contractul va avea o durata de 48 de luni, dintre care 24 de luni de realizare a lucrarilor de autostrada si 24 de luni de garantie." Pentru realizarea proiectului autostrazii Arad-Timisoara, inclusiv varianta ocolitoare Arad, cu o valoare estimata de 270 de milionae de euro, a fost contractat un imprumut de la Banca Europeana de Investitii, in valoare de 200 milioane de euro, la care se adauga cei 70 de milioane de euro, cofinantarea Guvernului Romaniei.Proiectul de Autostrada Arad-Timisoara include constructia a nu mai putin de 32 de kilometri de autostrada, 24 de lucrari de arta: poduri si pasaje, un nod rutier si doua spatii de servicii.  Semnarea contractului se preconizeaza a avea loc in luna septembrie a acestui an, intre 20 si 25 septembrie.  Durata de realizare a lucrarilor vor fi de 24 de luni, cu o perioada de garantie tot de 24 de luni.  Andrea Dorotovics - Glasul aradului

- Domnule primar, la stabilirea listei de candidati a Partidul Democrat-Liberal din Arad pentru Camera Deputatilor si Senat au aparut nume surprinzatoare: Aurel Ardelean, Lucian Tipei. Reprezinta nominalizarea acestor candidati niste polite de care va achitati din campania electorala pentru alegerile locale? - PDL, cu sprijinul cetatenilor, a castigat alegerile locale in Arad. Pentru ca suntem un partid responsabil, trebuie sa avem si o oferta serioasa pentru alegerile parlamentare, unde combinam notorietatea domnului Seculici si viziunea dansului cu mandatul de succes al domnului Igas si al domnului Ardelean, tineretea domnului Lucian Tipei si experienta in administratie a domnilor Feies, Cionca, Marian si Matula. Un judet ca Aradul trebuie sa fie bine reprezentat la Bucuresti si nu vrem sa ascundem ca suntem interesati ca dupa castigarea alegerilor aradenii sa fie reprezentati si in Guvernul Romaniei. - La nivel de ministere? - Chiar la nivel de ministere. - PDL se pronunta foarte transant impotriva fenomenului migrarii politice. Totusi, l-ati acceptat pe dl. Aurel Ardelean pe lista candidatilor pentru Senat, desi vine din calitatea de presedinte de filiala judeteana PRM, un partid cu ideologie radical opusa PDL-ului. - Asa cum vedeti, clasa politica se defineste acum pe trei curente politice, plus UDMR. Este normal ca oamenii politici care au facut lucruri semnificative pentru Arad sa fie sprijiniti sa mearga mai departe in a reprezenta judetul. Pe noi ne-a interesat intotdeauna eficienta actului politic. De aceea Aradul a ajuns in cei patru ani, de la pozitia a 16-a la pozitia a 5-a, referitor la Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, pe pozitia a doua, dupa Ilfov si inaintea Bucurestiului cu referire la cresterea PIB pe cap de locuitor, iar municipiul a fost considerat al patrulea oras la nivel de dinamism, Timisoara fiind pe locul 9. Sunt sigur ca pe cetateni ii intereseaza performanta politica, iar noi, prin aceasta echipa, vrem sa mentinem performanta municipiului si a judetului Arad. - Nu v-ati definitivat inca lista de candidati. Lipsesc doua nume: un deputat si un senator pentru Valea Muresului. Cand se va stabili persoana acestora? - Suntem in analiza in acest moment, iar in zece zile veti primi si cele doua nume. - Pot fi si persoane din afara PD-L? - Da, pentru ca noi nu facem politica orgolioasa, ci suntem interesati in a avea cei mai buni oameni ai judetului in Parlamentul Romaniei. - Ce asteapta primarul Aradului de la urmatoarea garda de parlamentari, in plus fata de cei care ne reprezinta acum in Parlament? - In primul rand sa fie o echipa, sa lucram impreuna pentru Arad, sa promovam proiectele Aradului. - Aminteati adineaori de Timisoara. Suntem  in toiul unor discutii referitoare la faptul ca Guvernul a desemnat Timisoara pol de dezvoltare si va dirija spre ea majoritatea fondurilor care vin spre vestul tarii. Cum se percepe situatia aceasta la nivelul politicului aradean? - In guvernarile PSD, Aradul a pierdut cele mai multe functii si directii ale Guvernului in favoarea Timisorii. Noi, in ultimii patru ani, prin resurse proprii si viziune de dezvoltare a municipiului si judetului, am ajuns ca din cei cinci parametri prin care sunt ierarhizate judetele, Aradul sa aiba patru in fata Timisului. Spune mult despre munca noastra si, posibil, despre ineficienta celor din Timis. Eu cred ca ceea ce face acum Guvernul liberal, de a acorda fonduri structurale municipiului Timisoara, discretionar, in cadrul regiunii noastre, este un abuz pe care cetatenii din Arad nu il vor accepta. Mai mult, sa acorzi bani de la Guvern pentru iluminatul municipiului Timisoara face ca acesti guvernanti ori sa se pacaleasca singuri ca Timisoara este in bezna, ori vor sa ne pacaleasca pe noi. Daca guvernantii doresc sa sprijine regiunile, pot aloca bani pentru regiuni, si proiectele regionale cele mai bune care aduc dezvoltarea regiunii sa fie finantate. Aici noi discutam despre autostrada mult asteptata Arad-Nadlac, Arad-Timisoara, Timisoara-Lugoj-Deva. Ce s-a uitat este faptul ca in ultimele zece luni Guvernul Romaniei a luat din judetul Arad 90 de miliarde si le-a dus in bugetul central, motivand ca nu are bani pentru anumite cheltuieli, iar acum au aparut bani electorali sa sprijine marile orase, pentru ca acolo nu prea au primit voturi (cu exceptia Timisorii, unde a fost un troc politic intre PNL si PNŢCD, si aici este vorba si despre o recompensa). - Initiativa axei Arad-Timisoara, pe care Dumneavoastra ati enuntat-o si pentru care ati militat, ar putea fi afectata de pozitia Aradului fata de promovarea Timisorii ca pol de dezvoltare? - Atunci cand vorbeam despre aceasta axa se facea referire la dezvoltarea echilibrata a celor doua municipii, si impreuna sa avem de castigat din acest proiect de dezvoltare. Proiectul poate continua, doar ca Guvernul, prin abuz, doreste sa discrimineze unele orase si sa aduca beneficii pentru propriile voturi, altor orase. Andrei Ando - Observator

Consiliul local a aprobat ieri planul de reparatii al Palatului Cultural, monument istoric care adaposteste sediul Filarmonicii. Investitia depaseste 5 milioane de euro si se vor face lucrari la fatada, acoperis, sala de spectacole si in subsol.  Construit intre 1911-1913, Palatul Cultural are o arhitectura care combina stilurile clasic, renascentist, gotic si baroc. Alex Negru - Evenimentul Zilei

E nevoie de acordul celor de la ultimul etaj si aprobarea a doua treimi din membrii asociatiei. Supraetajarea si mansardarea imobilelor va fi realizata cu aprobarea a doua treimi dintre membrii asociatiei de proprietari si cu acordul tuturor proprietarilor apartamentelor de la ultimul etaj, potrivit unui proiect al Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor  pentru modificarea legii asociatiilor de proprietari. Modificarea legislativa este necesara pentru a permite realizarea de lucrari de reabilitare si mansardare a blocurilor de locuinte si reglementeaza decizia de initiere a lucrarilor, precum si instrainarea cotei parti indivize aferenta proprietatilor individuale din terasa blocului. Intrucat realizarea mansardarii nu se face de catre asociatia de proprietari, iar spatiile de locuit construite astfel nu devin proprietate a asociatiei, modificarea legislatiei permite reglementarea situatiei proprietatii terasei pe care se va construi mansarda si care, potrivit statutului asociatiei de proprietari, revine tuturor proprietarilor de locuinte din bloc, in cote parti indivize. Legea 230/2007 stabileste si faptul ca proprietarii sunt obligati sa ia masuri pentru consolidarea sau modernizarea cladirii, pentru reabilitarea termica si eficienta energetica, iar pentru cladirile afectate de seisme, acestia trebuie sa ia masuri urgente pentru consolidare, cu sprijinul autoritatilor competente. De asemenea, prin programul de reabilitare termica a blocurilor de locuinte si condominii, in conformitate cu prevederile OUG 187/2005, Guvernul pune la dispozitie resurse financiare importante pentru investitii in reabilitarea termica si asigurarea eficientei energetice a acestor imobile, finantarea cheltuielilor fiind asigurate in proportie de 34 la suta de la bugetul de stat, 33 la suta de la bugetele locale si 33 la suta din fondul de reparatii al asociatiilor de proprietari. Proiectul legislativ se afla in dezbatere publica, pe site-ul MDLPL, pana in 14 august. D.D. - Jurnal aradean

Fiind in postul Adormirii Maicii Domnului, mii de credinciosi isi indreapta pasii spre manastiri, unde sa isi poata gasi linistea sufleteasca.  Judetul nostru se poate mandri cu doua dintre cele mai cautate si mai frumoase manastiri din tara, dupa cele din Bucovina.  Manastirea Hodos Bodrog si Bazilica papala Maria Radna reprezinta in aceasta perioada a anului punctul de atractie pentru multi credinciosi, atat ortodocsi cat si catolici.  In special, cu cateva zile inaintea zilei de 15 august, cand are loc Sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului, manastirile devin neincapatoare. Manastirea Hodos Bodrog "Cu voia lui Dumnezeu, suntem un popor crestin inca din primele veacuri ale crestinismului, ne-am format ca popor roman si crestin deodata. De aceea, in fiinta noastra romaneasca, de la inceput a fost implantata si trairea morala crestina. Am fost si suntem un popor care niciodata nu a cautat sa domine pe altii, ba din contra,  a fost ingaduitor, a dat dovada  de intelepciune, credinta puter-nica in Dumnezeu si rabdare desarvarsita, aparandu-si cu demnitate interesele religios-morale si nationale, aceasta datorita credintei noastre crestin-ortodoxe, care ne-a calauzit de-a lungul a doua milenii de existenta. Bisericile si Manastirile noastre Ortodoxe sunt cele mai graitoare dovezi ale trecutului nostru".  Acesta este mesajul de intampinare al Staretului Arhimandrit, Nestor Iovan, al Manastirii Hodos Bodrog, pentru oricine doreste sa viziteze cea mai veche asezare monastica din tara noastra, cu viata monahala neintrerupta.  Construita in urma unei minuni Dupa o veche traditie, manastirea a luat fiinta in urma descoperirii unei icoane a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus.  Traditia ne spune cum un taur din turma unui pastor a scos cu coarnele dintr-o movila de pamant Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului.  Pe acel loc, credinciosii au construit o bisericuta unde s-a pastrat icoana. Cercetarile arheologice facute in anul 1976 au descoperit in incinta manastirii mai multe vestigii care dovedesc existenta unei asezari monahale pe acest loc inca de la inceputul mileniului II.  Denumirea de Hodos vine de la cuvantul slav "hudus" care inseamna: sarbatoresc, maiestos.  Traditia precizeaza ca Hodos ar fi fost numele taurului care a descoperit icoana Maicii Domnului.  Denumirea de Bodrog vrea sa desemneze locul ei printre ape, denumiri pe care le au si cele doua sate: Bodrogu Vechi si Bodrogu Nou. Cea mai veche manastire din tara Prima atestare documentara cunoscuta, dateaza din anul 1177.  Dar vechimea ei este cu mult mai mare, dupa cum afirma si unii istorici locali, cum ar fi Ladislau Naghi de Peretsenyi, prietenul lui Gheorghe Sincai, care spune ca in Manastirea Hodosului au locuit, pe vremea ducelui Ahtum, la inceputul sec XI, calugari "greci", de rit rasaritean. Vremuri grele Invazia tatara de la 1241 a    dat o lovitura puternica sistemu- lui monastic din campia Aradului, in urma careia multe manastiri existente inainte dispar din izvoarele istorice.  Manastirea a trecut  si peste aceasta situatie dificila.  Viata monahala isi va continua activitatea, dar fara a mai avea o biserica reprezentativa, deoarece sinodul latin din anul 1279 a interzis construirea de noi biserici ortodoxe in locul celor distruse de tatari. Ţinand cont de cercetarile arheologice si de parerile unor istorici, actuala biserica a manastirii, construita in stilul triconc bizantin, dateaza din a doua jumatate a sec. XIV, fiind contemporana cu unele manastiri din Ţara Romaneasca: Vodita, Tismana, Cozia, precum si cu cea de la Prislopul de Hateg, cu care se aseamana din punct de vedere architectonic. Manastirea din mijlocul turcilor Ceea ce este demn de amintit este motivarea pe care o face episcopul Sofronie in cererea catre marele cneaz, scriind ca manastirea Hodos Bodrog este "in mijlocul turcilor" fiind invechita, cu toate zidurile manastiresti si bisericesti, inclusiv acoperisul bisericii.  Asupra manastirii si asupra Bisericii Ortodoxe in general, au planat diferite amenintari, cum au fost interesele nobilimii maghiare, invazia tatarilor, cotropirea turceasca, din secolul XVII s-a mai adaugat si amenintarea habsburgica, iar din anul 1948 cea comunista.  Manastirea Hodos Bodrog dupa anul 1948 Dupa instaurarea regimului comunist, in viata si activitatea manastirii au intervenit o serie de modificari.  In anul 1948, manastirea a fost deposedata de terenurile agricole, de padure si de utilajele agricole.  I s-a luat dreptul de a mentine scoala-orfelinat, unii dintre calugari suferind prin temnitele comuniste.  In urma odiosului decret 410 din anul 1959, manastirii nu i s-a mai dat posibilitatea de a primi calugari, iar cei care au fost pana la acea data au fost scosi afara din manastire, ramanand doar trei vietuitori (doi calugari infirmi si un preot celib, pensionar). Manastirea astazi Din anul 1977, fostul episcop Visarion Astileanu, acorda autonomie manastirii.  De la aceasta data, sub directa indrumare a staretului Timotei Iftimie, viata duhovniceasca si gospodareasca a manastirii a prosperat foarte mult.  In anul 1991, manastirea a fost improprietarita cu 10 hectare  de pamant arabil si cu 30 hectare de padure, urmand sa i se completeze suprafata agricola pana la 50 hectare de pamant arabil.  Dupa moartea staretului Timotei Iftimie, in anul 1991, conducerea manastirii este incredintata Arhimandritului Nestor Iovan, sub care Manastirea Hodos Bodrog continua sa infloreasca. Adrian Cotuna - Glsul aradului