Primaria spune ca mai are nevoie de 19 milioane de euro sa transforme strandul intr-o baza de agrement de top, cu bazinele delimitate de discoteci si de casute, cu trenulet de agrement, tobogane uriase, pod de pontoane, apa calda, supraveghere video. Nu e o noutate: Strandul "Neptun" este in reabilitare. Aceasta etapa a modernizarii sale va costa trei milioane de euro.  Conform studiului de fezabilitate, intregul proiect consta in trei etape, costul final al lucrarilor fiind de 22 de milioane de euro. Daca lucrarile avanseaza, peste doua luni bazinele vor fi reabilitate, vor fi instalate tobogane, iar apa va avea o temperatura constanta. Daca... Ineditul proiectului de dezvoltare a bazei de agrement se refera la delimitarea zonelor comerciale, de zona de agrement, strandul propriu-zis. In urma acestor delimitari, tariful de intrare va fi diferit, biletul cel mai scump fiind vandut pentru zona acvatica. Urmeaza sa fie mai mult decat un strand, un loc de agrement unde sa-si gaseasca locul toate categoriile de varsta. O interventie importanta va fi introducerea sistemului de incalzire a apei pe baza de energie alternativa, prin panouri solare, putandu-se realiza economii foarte importante de combustibil necesar preparararii apei calde pentru dusuri si bazine, solutie tot mai des utilizata in Comunitatea Europeana.  La intrarea dinspre Podul "Decebal", va fi amplasat un sens giratoriu, urmand ca si panta drumului sa se atenueze.  Parcarea publica va fi regandita, urmand sa creasca in dimensiune.  Va fi asigurata o banda speciala pentru biciclisti, iar pasarela actuala pe pontoane se va inlocui cu una pietonala pe piloni.  Vor fi asigurate patru fluxuri pentru pietoni si unul pentru persoanele cu handicap locomotor, precum si doua fluxuri de circulatie pentru biciclisti. Gardul cu care se delimiteaza sectoarele va fi din materiale transparente, imbracat in verdeata si mascat cu vegetatie plantata pe ambele parti.  Se doreste obtinerea unui ecran verde pe toata perioada anului (se vor alege atat specii de arbusti foiosi cu frunzis persistent, cat si specii de rasinoase). Vor exista doua incinte clare ale strandului: una pentru adulti si tineret, iar cealalta va fi destinata copiilor si varstei a treia.  Incinta strandului pentru adulti-tineret se va organiza in jurul treflei bazinelor mari.  Aceasta incinta va avea trei intrari, amplasate in zonele cu aflux maxim de vizitatori.  Suprafata acestei incinte va fi de 40.750 mp. Suprafata libera destinata publicului pentru plaja, este de cca. 29.050 mp.  S-a luat in calcul o suprafata de 6,5 mp/ persoana la plaja (rezulta un numar maxim de cca. 4.470 persoane pe plaja cu iarba).  Avand in vedere ca dintre cele trei bazine, unul este destinat copiilor, in strand vor avea acces si acestia, dar ponderea o detin adultii. Un alt sector va fi cel al casutelor din lemn, care vor fi securizate.  Se propune de asemenea diversificarea serviciilor precum si a modului de cazare a turistilor / vizitatorilor zonei de agrement, si anume: crearea unei zone pentru camparea rulotelor si a unei incinte de campare a corturilor, dotate cu toate serviciile sanitar-sociale necesare. Sectorul terenurilor de joc va fi imprejmuit in totalitate, in aceeasi solutie unitara (gard transparent dublat si mascat de vegetatie abundenta). Tot in zona casutelor se va recurge la majorarea latimii soselei, la doua benzi de circulatie (dublu sens), de asemenea se va asigura un trotuar de un metru latime, pe toata lungimea tronsonului.  Casutelor li se vor face finisaje si vor fi luate masuri de protectie fata de umezeala, foc, insecte si ciuperci, astfel ca durata de viata a casutelor sa fie semnificativ majorata, cu pastrarea aspectului initial, fara degradari. In timpul sezonului cald va circula de-a lungul strandului un "titi-car".  Vor fi create parcaje longitudinale pentru un numar relativ mare de autoturisme ale ocupantilor casutelor.  Parcarea publica va fi creata pentru un numar de cca. 350 autoturisme, aici putand sa aiba loc si spectacole de divertisment de mare anvergura, asa cum s-a mai intamplat. Intrarea principala se va restructura si reorganiza astfel incat sa devina emblematica, cu punct de informatii si controlul accesului. Proiectul prevede amplasarea de spatii pentru inchirierea articolelor de plaja si inot, amplasarea de spatii destinate administratiei, intretinerii tehnice, precum si amplasarea de functiuni pentru servicii si divertisment, compatibile cu sectorul respectiv si anume: intretinere corporala, styling etc.  Se vor infiinta grupuri sanitare cu dus si vestiare cu dulapuri individuale, grupate la intrarile in incintele celor doua stranduri sau in apropiere, iar acelea din zona casutelor din lemn vor fi reabilitate si indesite. Turistii/vizitatorii cazati in casute, corturi sau rulote vor beneficia si de spatii si dotari necesare pentru prepararea hranei si luarea mesei, petreceri comune, spalarea lenjeriei etc.  Terenurile de sport pot fi folosite tot timpul anului, datorita faptului ca vor fi termoizolate si dotate cu instalatii interioare de incalzire. O masura importanta va fi si alimentarea cu apa termala a bazinelor, de la mare adancime, in zona unde acum exista un put forat.  Ar trebui insa sa se coboare la aproximativ 2000 de metri, ceea ce e foarte neplauzibil, in acest moment. Vor fi amplasate circuite de supraveghere video a perimetrelor sensibile din zona de agrement, cum ar fi accesele sau zona bazinelor, dar si panouri publicitare de dimensiuni ceva mai mari. Mobilierul urban va fi asigurat de o singura firma, pentru a crea un tot unitar. "Nu se stie cand va fi pus in aplicare acest proiect, care a fost totusi realizat ca sa existe un plan coerent, pe termen lung" – Corina Draghici, purtator de cuvant Primarie Dana Mirea - Observator

Senatorul PSD Dan Ungureanu l-a interpelat pe ministrului Educatiei si Cercetarii.  El a ridicat problema decontarii abonamentelor pe mijloacele de transport public pentru elevi si a lucrarilor la scolile din Pecica si Seitin, sistate din lipsa de fonduri. Senatorul Dan Ungureanu l-a interpelat pe ministrul invatamantului in cazul scolilor de la Pecica si Seitin.  Aici exista studii de fezabilitate si proiecte aprobate pentru ridicarea de cladiri noi, iar lucrarile au fost demarate inca de anul trecut.  La un moment dat, din lipsa finantarii, totul s-a oprit si autoritatile se confrunta in continuare cu lipsa banilor.  "Una din marile promisiuni ale actualei Guvernari pe domeniul educatiei a fost reabilitarea unitatilor scolare, activitate ce ar fi trebuit sa fie realizata concomitent cu cea de ridicare de noi unitati. Din pacate, constatam pe zi ce trece ca de la promisiune la fapta este o cale pe atat de lunga pe cat este de la bune intentii la promisiuni desarte si populism. In conditiile in care autoritatile locale se confrunta nu numai cu lipsa spatiilor, dar si cu plata unor chirii exorbitante pentru cladirile unitatilor scolare ce au fost retrocedate, l-am intrebat pe ministru cand se vor debloca fondurile necesare", a declarat senatorul PSD Dan Ungureanu.  Apoi, el a ridicat problema decontarii abonamentelor de calatorie in scoli.  Sistemul este pus la punct, dar extrem de greoi.  "Din pacate, in ciuda reglementarii cat se poate de explicite, se intarzie nejustificat momentul platii. Asta chiar daca toate scolile au documentatii complete. De exemplu, la Liceul Aurel Vlaicu nu s-a facut decontarea acestor abonamente din luna noiembrie 2007. In plus, din datele culese in diversele dezbateri sau audiente pe care le-am avut cu cadrele didactice, elevii sau parintii acestora, am constatat ca aceste intarzieri se produc cu precadere la scolile unde sumele ce trebuie acordate pentru deconturi sunt mai mari", a mai declarat senatorul PSD. Sorin Trocan - Glasul Aradului

Persoanele cu handicap au castigat multe drepturi si facilitati prin contributia asociatiei - Interviu cu Ecateria Ani Jäger Adevarul: De curand, AHNR a implinit 18 ani de la infiintare. Care a fost, in tot acest timp, rolul asociatiei in viata persoanelor cu handicap neuromotor? Ecaterina Ani Jäger: Intr- adevar, la 13 februarie, Asociatia Persoanelor cu Handicap Neuromotor din Romania - AHNR, asociatie nationala de tip federatie cu sediul central la Arad - a implinit majoratul. In perioada 1990- 1992, AHNR a desfasurat un lobby extrem de intens pentru recunoasterea persoanelor cu handicap (neuro)motor din Romania ca cetateni cu drepturi la educatie, incadrare in munca, recuperare, viata sociala - la sanse egale cu ceilalti cetateni. Aceste drepturi au fost propuse de AHNR sub forma unui articol, pentru a fi introduse in Constitutia Romaniei. Odata aparute in legea fundamentala a statului roman, s- a impus crearea unui suport legal pentru sustinerea acestor drepturi. Astfel, au aparut Legea 53/1992 privind protectia speciala a persoanelor handicapate si Legea 57/1992 privind incadrarea in munca a persoanelor handicapate. Ulterior, am prezentat comisiilor de specialitate din Parlamentul Romaniei nu mai putin de 67 de amendamente care au adus imbunatatiri semnificative acestor legi. Sunt convinsa ca fara contributia si propunerile facute de AHNR, persoanele cu handicap din Romania nu ar avea multe din drepturile de care se bucura azi. Au fost primele acte normative care au prevazut drepturi si facilitati pentru persoanele cu handicap din Romania. Adevarul: Pana in urma cu putin timp, AHNR aproape ca s- a confundat cu regretata Monica Antoci. Desigur, asociatia merge mai departe si fara ea. Dar va reusi sa se impuna la fel ca pana acum? Ecaterina Ani Jäger: Prin pierderea doamnei Monica Antoci - "sefa", cum ii spuneam eu - persoanele cu handicap din tara au pierdut un sprijin real, o persoana dispusa sa faca orice pentru integrarea si sprijinirea lor, un lider, promotor si aparator al drepturilor acestora. Dar nu numai persoanele cu handicap au pierdut, ci si personalitatile vietii politice din Romania pentru ca Doamna Antoci a fost un adevarat "adversar" - pozitiv, benefic, respectat. Noi incercam sa continuam munca ei, dar "ea" a fost unica.   Adevarul: Ati initiat si derulat nenumarate programe, proiecte si campanii in favoarea persoanelor cu handicap neuromotor si familiilor acestora. Sunt suficiente aceste actiuni pentru integrarea reala a persoanelor cu  handicap in comunitate, pentru eliminarea discriminarii de care sufera? Ecaterina Ani Jäger: Programele si proiectele derulate doar de AHNR nu sunt suficiente pentru integrarea lor in comunitate. Aceste proiecte si programe sunt exemple si practici pozitive ca "se poate". Noi nu putem crea conditiile necesare, dar putem face lobby pentru asta. Nu exista societate fara organizatii neguvernamentale. ONG- urile sunt necesare tocmai pentru ca ele identifica problemele, ba, mai mult, cauta si gasesc solutii pentru rezolvarea partiala sau totala a acestor probleme. Dar educatia, asigurarea locurilor de munca, accesibilizarea mediului inconjurator, a cladirilor publice, a locuintelor, a sistemului de transport public, accesul la informatii, la viata politica etc. - noi, ONG- urile, nu le putem asigura. Discriminarea acestor persoane incepe cu excluderea lor de la viata comunitatii, prin lipsa de acces. Dar si comunitatea trebuie sa intinda o mana catre aceste persoane.    Adevarul: Care e statutul unei persoane cu handicap neuromotor din Romania in comparatie cu cel al uneia din tarile Europei Occidentale? Ecaterina Ani Jäger: Din pacate, la noi, majoritatea persoanelor cu handicap neuromotor grav si accentuat au statut de asistat social. Persoanele cu handicap neuromotor care sunt adulte si ar putea lucra, nu au beneficiat de educatie la timpul potrivit, deci posibilitatile lor de a "lucra" si a face parte din randul "contribuabililor" sunt relativ limitate. Am cunoscut persoane ca si mine - cu paraplegie in urma unui accident - , dar care au beneficiat de reconversie profesionala, de locuinta adaptata, de masina proprie adaptata si, ce e cel mai important, de "locuri de munca" adaptate, unde isi pot pune in valoare "calitatile", aptitudinile. Astfel, din asistati sociali, inutili comunitatii in care traiesc, aceste persoane pot deveni 80- 100% independente financiar, isi pot intemeia propria lor familie, daca asta doresc. Adevarul: Ce sanse sunt sa se ajunga si la noi la acest nivel? Cine, ce ar trebui sa faca in acest sens? Ecaterina Ani Jäger: Desi Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sprijina ocuparea fortei de munca pe piata libera a muncii, la domiciliu sau in forme protejate, ba, mai mult, obliga autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, sa angajeze persoane cu handicap ntr- un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati, acest lucru nu se intampla. Potentialii angajatori nu sunt pregatiti sa se confrunte cu nevoile speciale ale persoanelor cu handicap la locul de munca. Mai avem cativa ani de parcurs pe drumul democratiei ca sa putem asigura conditii de viata si de munca persoanelor cu handicap. Adevarul: Ce proiecte are AHNR pentru viitorul mai mult si mai putin indepartat? Ecaterina Ani Jäger: AHNR va continua monitorizarea aplicarii legii si va trage semnale de alarma, intervenind direct in interesul membrilor sai din cele opt judete unde are filiale - Arad, Arges, Caras- Severin, Cluj, Hunedoara, Ialomita, Mehedinti si Salaj. Fiecare din aceste filiale ofera servicii persoanelor cu handicap si familiilor acestora. Un proiect de nivel national, pe care il avem in vedere, este legat de "femeia cu handicap" in Romania. Ecaterina Ani Jäger S- a nascut la 19 februarie 1957. Pe cand se afla in al treilea an de liceu, in 1975, a fost victima unui accident de circulatie, in urma caruia a ramas dependenta de scaunul rulant.  A absolvit Liceul "Elena Ghiba Birta" din Arad in 1978.  Este presedinta filialei judetene a Asociatiei Handicapatilor Neuromotor din Romania.  Vorbeste fluent germana, engleza si maghiara.  A participat la numeroase congrese, conferinte si seminarii nationale si internationale despre persoanele cu handicap. D.D.- Adevarul

Peste 100 de hectare de teren de pe raza comunei Vata de Jos, din Hunedoara, au fost inundate ieri de Crisul Alb si afluentii acestuia. De asemenea si DN 76 a fost acoperit de ape pe o jumatate de kilometru.  Ieri-dimineata, nivelul Crisului Alb depasise cu 42 de centimetri cota de inundatie, insa ieri-dupa-amiaza cotele raului amintit erau in scadere.  Peste 1.000 de hectare de teren arabil, fanete si pasuni au fost inundate si in Mures.  Apa a mai afectat o serie de drumuri judetene si comunale, care au fost inundate pe portiuni cuprinse intre 0,2 si un kilometru.  Probleme au fost si la Arad, pe drumurile judetene 708, pe o portiune de doi kilometri, 793B si 792E. Mara Popescu - Evenimentul Zilei

Unitatea de Asistenta Medico-Sociala din Ineu vrea sa isi mareasca numarul de locuri si sa se modernizeze.  Si asta deoarece numarul de aproximativ 30 de locuri de cazare de care dispune unitatea in acest moment este mult prea mic fata de cererile cu care se confrunta spitalul.  In acest sens s-a inceput lucrul la un nou corp de cladire.  Acest nou corp va fi compus dintr-un spatiu locativ, si anume un numar de opt camere a cate doua locuri, cu baie proprie, si o sala de recuperare pentru batranii din centru.  In aceasta sala se va face masaj si fizioterapie pentru oamenii care sufera de boli care necesita astfel de tratament.  Directorul unitatii, Sergiu Havasi, ne-a spus ca acesta este un proiect foarte important si care va inghiti multi bani.  Insa, pe langa satisfactia batranilor care vor avea un nou camin, banii sunt putini.  "Vrem sa incepem lucrul la extinderea cladirii deoarece locurile de care dispunem nu sunt suficiente. Avem tot mai multe cereri de la oameni care vor sa isi petreaca batranetile intr-un loc linistit, unde sa aiba parte de o masa calda si supraveghere medicala non-stop. Odata cu extinderea cladirii vom construi si o sala de recuperare pentru oamenii bolnavi" ne-a declarat Sergiu Havasi.  In alta ordine de idei, directorul unitatii din Ineu incearca formarea unui parteneriat pentru servicii sociale la domiciliu.  In acest parteneriat a incercat sa atraga peste 10 comune insa primarii respectivelor localitati sunt cam reticenti.  Acest serviciu la domiciliu ar trebui sa livreze zilnic oamenilor cu o pozitie sociala precara o masa calda la domiciliu dar si asistenta medicala gratuita.  "Vrem neaparat sa infiintam acest parteneriat social. Toata lumea stie ca populatia din aceste zone este in proces de imbatranire, tinand cont ca oamenii tineri au plecat in strainatate sau la oras. Astfel raman oameni batrani de care nu le pasa nimanui si pe care noi vrem sa ii ajutam. Vrem sa facem acest serviciu social care sa le duca oamenilor o mancare calda zilnic si sa le asigure si asistenta medicala. Dupa ce ne-am facut calculele am ajuns la concluzia ca fiecare primarie ar trebui sa dea 2.000 de lei lunar, bani din care noi sa asiguram benzina pentru transport si salariile asistentilor care vor face deplasarile. Insa primarii din comunele cu care noi vrem sa realizam acest parteneriat nu au prea multa incredere in ce vrem noi sa facem. Astfel, inca nu am reusit sa convingem pe toata lumea sa ni se alature in acest proiect. Dar noi speram ca o sa reusim, spre binele batranilor care vor beneficia gratuit de serviciile noastre" a mai spus Sergiu Havasi, directorul Unitatii de Asistenta Medico-Sociala din Ineu. Alin Gherasim - Observator