Dupa ce toata saptamana trecuta majoritatea personalului bugetar din unitatile scolare a purtat panglici sau ecusoane in semn de protest, astazi are loc prima greva de avertisment. Intre orele 12.00 - 14.00, profesorii care au semnat pentru greva vor intra la cursuri, insa nu vor preda nimic. In acelasi timp, la Bucuresti va avea loc, incepand cu ora 11.00, organizarea unei pichetari a sediului Parlamentului care va dura pana la ora 14.00. Dascalii vor sa isi impuna punctul de vedere pentru a obtine salariile marite cu 50 de procente, asa cum le-au fost promise. Tot astazi, in timpul pichetarii de catre profesori la Parlamentului, in plenul Senatului se va discuta despre legea care prevede majorarea salariilor profesorilor cu 50%. La Arad, nu toti profesorii vor intra in greva. Personalul didactic apartinator Sindicatului Liber din Invatamantul Aradean isi va tine orele in mod normal. „Aproximativ 80% dintre membrii nostri de sindicat au votat impotriva grevei de avertisment, cat si a celei generale. Astfel, noi nu vom lua parte la aceasta greva“, ne declara prof. Maria Buruc, liderul SLIA. Daca vor fi situatii in care in aceeasi scoala sunt profesori care fac parte si din sindicatul aflat in greva si din cel care nu protesteaza, elevii vor ramane in clasa sub supraveghere pe durata orelor. Pentru a sti exact cine si unde face greva, elevii si parintii sunt sfatuiti sa se informeze de la avizierele scolilor unde sunt afisate aceste informatii. Urmeaza greva generala Daca nici in urma acestei greve de avertisment, sindicatele si Guvernul nu vor cadea la o intelegere, atunci din data de 18 noiembrie, profesorii vor intra in greva generala pe termen nedeterminat. Ministerul Educatiei a informat insa profesorii, prin Inspectoratele Scolare, ca orele netinute din timpul protestelor nu le vor fi platite. „La calendarul actiunilor de protest, stabilite de membrii Colegiului National al sindicatului nostru, au aderat si celelalte federatii sindicale din invatamant, ceea ce ne determina sa avem convingerea ca numai prin actiuni comune putem reusi“, ne declara prof. Danut Ienesescu, liderul Sindicatului Democratic din Invatamantul Aradean. Totusi, semne bune greva are In privinta legii de uniformizare a salariilor bugetare, Guvernul a ajuns, totusi, la o intelegere cu sindicalistii. Saptamana aceasta va fi semnat un acord in acest sens. Vor avea de castigat, in primul rand, bugetarii cu lefuri mici. Pentru acestia sunt prevazute cresteri salariale mult mai consistente, astfel incat diferenta dintre venitul minim si cel maxim sa fie mult redusa. Toti actorii implicati in aceste negocieri au fost de acord ca bugetarii cel mai prost platiti trebuie sa fie primii pe lista majorarilor salariale. Astfel, angajatii remunerati cu lefuri cuprinse intre 600 si 1.000 de lei vor beneficia de un plus de 20-25 de procente la salariu. Nu s-a cazut insa de acord asupra datei cand va fi aplicata majorarea. Sindicatele solicita aplicarea majorarii de la 1 noiembrie, dar Guvernul spune ca nu poate mai devreme de 1 ianuarie 2009. Legea prevede diferentierea salariilor, in functie de domeniul de activitate si de complexitatea muncii. Astfel, se va creea o noua ierarhie a salariilor de baza. Cresterile salariale prevazute de lege vor fi esalonate, pana in 2013. Ministrul Muncii a declarat ca vrea sa faca ordine si in listele de sporuri si bonusuri, astfel incat acestea sa fie limitate la maxim 30-40 la suta din salariu. De prevederile noii legi vor beneficia aproximativ un milion de angajati. Adrian Cotuna - Glasul Aradului

Bancile au de recuperat de la aradeni, persoane fizice si juridice, peste 54 de milioane de lei. Informatii BNR Daca in luna august totalul restantelor aradenilor insumau 44.616.925 lei, in luna septembrie acestea au crescut cu peste 20%, depasind valoarea de 54 de milioane de lei. O crestere semnificativa s-a inregistrat la restantele pentru creditele in lei, acestea fiind mai mari cu 29% in luna septembrie a acestui an fata de luna precedenta. Preferinte la creditare In ceea ce priveste destinatia creditelor luate de aradeni, acestea au cu precadere destinatii de consum. In cazul imprumuturilor in lei, din totalul de 684.661.019,77 lei, 92% il reprezinta creditele de consum acordate persoanelor fizice. Din valoarea totala de peste un miliard de lei acordata ca imprumut aradenilor, agentii comerciali insumeaza 46% restul fiind credite luate de persoanele fizice. In cazul creditelor in valuta, agentii economici s-au imprumutat cu peste 975 de milioane de lei, ceea ce reprezinta aproximativ 49% din totalul creditelor acordate. Privind insa directia pe care o au creditele in valuta acordate aradenilor, situatia este mult mai echilibrata decat in cazul monedei nationale. Astfel, creditele in valuta destinata consumului au ajuns la valoarea de 586.059.276 lei, reprezentand 65% din totalul creditelor in valuta ale aradenilor. Pe pozitia secunda se afla creditele pentru locuinte, acestea insumand 27% din valoarea totala a imprumuturilor intr-o alta moneda decat cea nationala. Specificul depozitelor Datele Bancii Nationale a Romaniei arata, de asemenea, ca aradenii si-au pastrat banii in depozite bancare, atat cele in lei cat si cele in valuta inregistrand usoare cresteri. La finele lunii august aradenii aveau in depozite bancare peste putin peste 400 de milioane de lei, la finele lunii septembrie valoarea depozitelor a crescut cu circa 12 milioane de lei. Si la depozitele populatiei Aradului in valuta au fost raportate cresteri, acestea ajungand de la 316 milioane lei, la aproape 328 milioane lei. Credite In lei total credite: 1.282.964.589.99 lei agenti economici: 594.192.089,10 lei populatie: 984.661.019,17 lei In valuta total credite:1.980.961.995,22 lei agenti economici: 975.842.540,09 lei populatie: 888.180.951,55 lei Depozite In lei total depozite: 718.441.620,08 lei agenti economici: 261.039.584,43 lei populatie: 413.776.835,99 lei In valuta total depozite: 386.048.743,37 lei agenti economici: 57.187.740,41 lei populatie: 327.932.858,85 lei A.P. - Jurnal aradean

Traficul intre localitatile Pilu si Socodor a fost complet paralizat timp de mai bine de cinci ore, ieri dimineata, dupa ce, intr-o curba deosebit de periculoasa, soferul unui TIR incarcat cu vopsele si alte substante toxice a pierdut controlul volanului si s-a rasturnat in sant. Trei butoaie cu rezorcina lichida, inflamabila si deosebit de periculoasa, s-au spart si aproximativ 500 de kilograme din incarcatura s-au scurs pe sosea. A fost necesara interventia specialistilor de la ISU pentru a preveni producerea unei explozii devastatoare. Accidentul s-a produs in jurul orei 6.00. Soferul turc a intrat in tara prin Punctul de Trecere a Frontierei Varsand. Remorca autovehiculului era incarcata cu 10.060 de kg de uleiuri, vospele si rezorcina, in saci, sub forma de granule si in butoaie de 200 de litri. Intr-o curba periculoasa dintre Pilu si Socodor, TIR-ul s-a rasturnat in sant, iar incarcatura a fost imprastiata pe sosea. Echipaje din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Arad s-au deplasat imediat la fata locului, izoland zona pe un perimetru de 50 de metri. Interventia pompierilor a fost una dificila, fiind prezenta si o autospeciala din Chisineu-Cris, pentru a inteveni in caz de explozie. Din primele cercetari efectuate de politisti, se pare ca soferul turc se afla sub influenta bauturilor alcoolice in momentul in care s-a rasturnat autocamionul, motiv pentru care a fost transportat imediat la spital pentru a i se recolta probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei. Totusi, politistii sustin ca nu acesta ar fi constiuit principalul motiv care a determinat producerea accidentului. Soferul turc nu a respectat viteza adecvata intr-o curba deosebit de periculoasa, unde limita legala impune 50 de km/h, acesta circuland cu 80 km/h. Circulatia intre localitatile Pilu si Socodor a fost paralizata complet timp de cateva ore, pana cand pompierii au curatat carosabilul de substanta toxica imprastiata. Cu ajutorul echipajelor din cadrul Serviciului Politiei Rutiere Arad, traficul s-a desfasurat pe un singur sens de mers, timp de alte cateva ore, pana cand TIR-ul a fost ridicat de o macara, iar carosabilul a fost eliberat. Anca Barbura - Glasul Aradului

Activitatile ilicite ale transportatorilor ilegali cauzeaza pierderi de sute de milioane. Companiile de transport din Arad se confrunta cu un fenomen amplu al „piratilor” care le scad incasarile cu sute de milioane de lei vechi. Radu Torsin, directorul Companiei de Transport Public Arad, spune ca si compania pe care o conduce a fost si este afectata de aceste persoane. „Intreg judetul e plin de microbuze si autoturisme personale care transporta oameni cu preturi putin mai mici, dar care nu elibereaza bilete si nu detin autorizatii”, spune Torsin. CTP a depus sesizari la ARR care, insa, a raspuns ca nu este de competenta lor sa controleze si sa ia masuri impotriva celor care fac curse ilegale. Transdara „sufera” Daca CTP-ul nu este afectat de acesti pirati decat in mica masura, deoarece transporturile companiei se axeaza pe rutele urbane, Transdara, cea mai importanta societate care executa curse judetene, resimte din plin cresterea numarului de „pirati”. Ovidiu Branzan, directorul companiei, estimeaza pierderile la cateva sute de milioane de lei vechi in fiecare luna. Desi au fost depuse sesizari si reclamatii la toate forurile competente, ajungandu-se chiar pana la sediul central al Autoritatii Rutiere Romane, nu au fost luate masuri impotriva transportatorilor ilegali. „Nu a luat nicio masura nici Garda Financiara, nici Politia, nici ARR-ul, nimeni. Se pare ca singura noastra solutie ar fi sa ii dam in judecata pe acesti transportatori, lucru pe care il vom face”. Un exemplu elocvent in privinta transporturilor ilegale il reprezinta traseul Arad-Sanmartin, pe care circula aproximativ 24 de microbuze fara autorizatie si fara a elibera bilete de calatorie. Din declaratiile directorului Branzan, se pare ca pe aceasta ruta, din cauza „piratilor”, compania pe care o conduce a ramas doar cu acei calatori care trebuie sa deconteze abonamentele la firmele la care lucreaza, toate celelalte persoane fiind convinse de soferii microbuzelor sa foloseasca mijloacele lor de transport. O adevarata mafie Seful de la Transdara spune ca pirateria in privinta transporturilor a devenit deja o mafie. Acesta mai sustine ca o firma fantoma care preia calatorii chiar din fata autogarii a ajuns de la patru microbuze vechi la peste 20 de microbuze moderne in foarte scurt timp. „Deja incep sa concureze cu noi la numarul de autovehicule care executa curse”, spune Branzan. Soferii acestor microbuze au inceput sa ameninte sefii si soferii de la Transdara si au existat chiar si conflicte violente. „Acesti infractori spun ca au relatii sus-puse, prin Politie, si ca nu o sa pateasca nimic. Tind sa ii cred, tinand cont ca nu se ia nicio masura impotriva lor, indiferent de cate sesizari depunem”, a incheiat Ovidiu Branzan. A.G. - Jurnal aradean

Joi dimineata e nebunie la Sebis. In fiecare joi dimineata... Targul atrage oameni de pe o raza de zeci de kilometri - de la Bocsig la Moneasa, de la Silindia la Sicula. Carutele blocheaza drumul, gratarele sfaraie, cersetorii ologi se tarasc printre picioarele musteriilor, tiganii urla „Trei la zece mii”, „Haide, doamna, ca dau ieftin”. Cine nu a fost la un targ de tara, sa isi imagineze Oborul aradean, de zece ori mai aglomerat, mai aprovizionat. Gasesti de toate, la preturi de care marile promotii anuntate cu emfaza de hipermarketuri, nici macar nu se apropie: galeti de plastic, cizme de cauciuc, harnasament pentru cai, crema de ghete, oale, chiloti, sutien, izmene, basca, treninguri, covoare, struguri, drojdie, macaroane, mere, pere, prune, banane, laibare, tunici, butoaie, copaie, legume, mobila, zdrente, masini, unelte. Piata din Sebis este un fel de mall in aer liber. Un Babilon... Preturile sunt, musai, negociabile. Au incercat unii sa tina de ele, dar nu au avut incotro: daca te incapatanezi, pierzi clientela. E simplu - omul de la tara a invatat regula economiei de piata: cine vrea sa-si vanda marfa, e dispus si la concesii. Musteriul profita. Suceste si rasuceste, intoarce marfa care il intereseaza, si o pune la loc. Apoi se indeparteaza, dar revine, ca si cum ar fi trecut pe aici pentru intaia oara. Intreaba iar de pret si zambeste ironic, superior. Apoi ridica din umeri si iar lasa marfa pe patura ce tine loc de tejghea. Si pleaca din nou. E si asta un fel de razboi psihologic. Cand revine, lucrurile sunt clare: exista vointa si de partea lui, sa cumpere, si de partea vanzatorului, sa vanda. Numai numitorul comun, adica pretul convenabil, trebuie gasit. „E clar. Ce nu gasesti pentru gospodarie in targul de la Sebis, e un moft – un capriciu de care nici nu ai nevoie” - asta mi-a spus-o tocilarul care face de toate, dupa cum e cererea: ascute cutite si foarfece, curata cate un lacat, umple brichete, vinde potcoave si harnasamente. Le stie pe toate. Unii dintre pietari au crescut sub ochii lui; unii s-au ruinat, pe altii i-a vazut imbogatindu-se si plecand departe de larma pietei rurale. E si asta o meserie - meseria de pietar. Sunt, in judet, cel putin 20 de familii care traiesc numai din vanzari. Nu ma refer la tiganii care vand haine, ci la pietarii care merg in fiecare zi in alt loc sa vanda, in alt targ din judet. Dau detergenti, paste de dinti, dulciuri, haine, pielarie, casetofoane de masini, piese pentru biciclete, covoare, mobila. Am auzit ca sambata fac cu schimbul: unii merg la Pancota, altii la Batania, ca de cand s-a desfiintat granita, de cand poti trece cu buletinul si nu te mai controleaza, romanii tin si piata de acolo. Pomeneam de tigani. Sunt un spectacol. Striga, se agita, te apuca de mana si nu te mai lasa sa treci de mormanele lor de straie. E vorba de tigani adevarati, cu palarii largi si mustata mare, tiganci cu poale multe si colorate, fete cu pamblici impletite in par, care se trezesc la patru dimineata sa ocupe cele mai bune locuri in targ, cu vechiturile lor. E vorba de tigani care nu fura, nu cersesc, ci muncesc, asa cum stiu, asa cum pot, asa cum considera ca e firesc. Desarta saci de haine pe cearsafuri intinse pe jos, straie pestrite, de toate marimile si pentru orice anotimp - de la lenjeria intima („Numa` putin folosita, domnu`, ca nou-nouta!”), la paltoane pentru iarna, usor roase („Se poate acoperi cu un petic”), usor murdare („Iese daca se spala cu mana”), dar negociabile. Din o suta de lei satenii se imbraca din cap pana-n picioare, cu haine aproape bune, potrivite si ca sa mearga dupa apa, la fantana comunala, si sa munceasca in gospodarie sau sa duca panusii din fundul gradinii, pentru foc. Dincolo de rolul de socializare, asta este utilitatea acestui targ - are marfuri fiabile pentru cei multi, oameni pe care viata grea, lipsa resurselor, ii determina sa fie nepretentiosi. Autoritatile locale spun ca anul trecut intregul perimetru a fost pavat, dar targul s-a extins. Sectiunea meselor este mult, mult depasita. Pietarii sunt insa bineveniti, pentru ca ofera oamenilor alternativa unor produse ieftine, dupa buzunarul lor. „Am incercat sa reamenajam piata. Am investit acolo fonduri foarte importante - este pavata integral, am igienizat-o. Targul de la Sebis este mare, pentru ca polarizeaza oameni de pe o raza de 30-40 de kilometri. Suntem centru zonal si aceasta este una dintre cele mai importante piete din zona” - ne-a declarat primarul orasului, Gheorghe Feies. Andrei Ando - Observator