Scandalul mocnit dintre conducerea Prefecturii si cea a Consiliului Judetean Arad a rabufnit ieri, cand trimisul Guvernului in teritoriu a luat o decizie inedita in istoria administratiei locale aradene. Prefectul Gavril Popescu a emis un ordin de suspendare a vicepresedintelui Consiliului Judetean Arad, Adrian Tolea, pe motiv de incompatibilitate si nerespectarea legii administratiei publice locale. Vicepresedinte CJA, administrator si membru AGA, in acelasi timp Trimisul Guvernului in teritoriu sustine ca Adrian Tolea a detinut, timp de doua luni, dupa ce a fost numit vicepresedinte, functia de administrator la societatea cu capital privat SC Roz-Mov si este membru in Adunarea Generala a Actionarilor la societatea West Continental, la care si Consiliul Judetean Arad este actionar. „Se poate verifica si pe site-ul CJA ca, in declaratia de avere a domnului Adrian Tolea din data de 8.07.2007, la punctul sapte, unde se declara veniturile, scrie ca este administrator la o societate cu capital privat. Incetarea din aceasta functie este ceruta la registrul comertului in data de 7.08.2008, aproape dupa doua luni de la numirea sa in functie si, asadar, de la termenul legal. Legea spune ca, in termen de 15 zile, trebuie sa iti exprimi optiunea, adica sa alegi functia pe care doresti sa ramai”, a declarat prefectul. Totodata, prefectul Gavril Popescu ne-a mai dezvaluit ca, in urma cu cateva luni, a trimis o adresa catre Consiliul Judetean Arad, cerand emiterea unei decizii prin care Consiliul Judetean sa ii revoce lui Adrian Tolea calitatea de membru in AGA la SC Continental West. „Am avut o discutie cu secretarul CJA in urma cu cateva luni. A ramas ca CJA sa emita o decizie pentru anularea functiei de membru AGA a domnului Tolea si numirea unui membru nou. A doua zi, am primit o hartie, care, din punctul meu de vedere, nu are nici o legatura cu discutia avuta, prin care domnul Tolea isi da demisia din functia de membru, insa fara numar de inregistrare de la CJA. Daca aceasta hartie era valabila, din 21.07 anul acesta si pana in momentul de fata, Consiliul Judetean trebuia sa transmita Prefecturii o noua hotarare de Consiliu Judetean prin care ca spuna ca domnul Tolea nu mai face parte din AGA. Din aceste doua motive, am decis sa fac publica aceasta situatie si sa constat incetarea de drept a mandatului vicepresedintelui Adrian Tolea. Ordinul poate fi atacat in contencios administrativ”, a mai explicat trimisul Guvernului in teritoriu. Adrian Tolea: „Prefectul se afla in campanie si face abuz de putere” Ca raspuns la declaratiile prefectului, vicepresedintele Consiliului Judetean Arad, Adrian Tolea, il acuza pe acesta de abuz de putere si ca toate aceste masuri pe care le ia au legatura cu... campania electorala: „In primul rand, vreau sa spun ca inca nu am primit ordinul prefectului. Astept sa vad ce scrie concret in el. Din ceea ce am inteles de la reprezentantii mass-media ca ar contine acest ordin, eu consider ca este un abuz de putere din partea prefectului, care se afla in campanie electorala. In mod sigur il voi contesta si dintre noi, primul care va parasi institutia pe care o conduce va fi, cu siguranta, dumnealui, dupa data de 30 noiembrie. Sub numarul 7.038/21 iulie a.c., a fost inregistrata demisia mea din calitatea de membru AGA la SC West Continental. De asemenea, in termen legal, mi-am dat demisia si din functia de administrator la un SRL, pe care il am impreuna cu sotia mea. Faptul ca la atatea luni de la aceste momente, domnul prefect da un asemenea ordin arata clar ca din partea domniei sale este abuz si dovada de rea-credinta”, a afirmat Adrian Tolea. Nicolae Iotcu: „Revocarea din functie se face la cererea secretarului CJA” Si conducerea Consiliului Judetean Arad sustine ca nu a primit nici un ordin din partea Prefecturii spunand ca, oricum, daca acesta exista, va fi atacat. „N-am primit nici o comunicare. Cred ca domnul prefect are visele lui in biroul personal. Nu stim inca despre ce este vorba. Cred ca domnul prefect confunda lucrurile. Adrian Tolea nu este membrul nici unui consiliu de administratie la West Continental. Nu exista nici o stare de incompatibilitate in ceea ce priveste functia lui si vreo relatie cu West Continental. Domnul prefect a si primit, in acest sens, comunicare de la Consiliul Judetean, iar, din cate stiu eu – sigur domnul prefect este mare specialist in legislatie – revocarea se face la propunerea secretarului unitatii adminsitrative, respectiv a secretarului Consiliului Judetean Arad. Ori, secretarul Consiliului Judetean a trimis, vizavi de West Continental, o comunicare in care a spus ca nu este cazul, pentru ca domnul Tolea nu este membru in AGA si nici in Consiliul de Administratie. Deocamdata nu stim ce masuri o sa luam. N-am primit nici o comunicare, nu stim despre ce este vorba, trebuie sa vedem ce scrie in acest ordin. Exista probabil un ordin de suspendare si, daca acesta exista, Consiliul Judetean va reactiona conform legii. Sa vedem daca avem ce contesta in instanta sau domnul prefect e pe langa Lege”, a declarat presedintele Consiliului Judetean Arad, Nicolae Iotcu. Nadia Bodran - Glasul Aradului

In ultimele zile, strazile orasului au fost invadate de panouri electorale. Pe langa cele vechi, au aparut altele doua, insumand 24 de pozitii de afisaj. Multe dintre acestea au ramas, si vor ramane, goale, deoarece au fost atribuite organizatiilor diferitelor minoritati nationale, ce nu sunt reprezentate in judetul nostru sau care nu au posibilitatea de a-si face publicitate electorala. Situatia a fost deja speculata de activistii partidelor politice, care au lipit inca un rand de afise pe locurile ramase libere. Si minoritatile au nevoie de panouri Panourile electorale instalate de catre primarie s-au dovedit a fi insuficiente, din cauza faptului ca reprezentantii minoritatilor nationale ce vor avea candidati pentru Camera Deputatilor, nu aveau unde sa isi lipeasca afisele. In consecinta, Primaria Arad si Biroul Electoral Judetean au trebuit sa puna la dispozitia organizatiilor minoritatilor nationale panouri electorale suficiente, asigurand acelasi spatiu de afisaj ca si in cazul partidelor politice consacrate. Pentru instalarea acestor panouri, primaria a cerut Guvernului (prin Prefectura Arad), o suma de aproape 300 de milioane lei vechi, dupa cum a declarat Daniel Dascalu, purtatorul de cuvant al Prefecturii. Solicitarea primariei va fi analizata, „si aproape sigur se vor da banii”. Reprezentantii minoritatilor vor ajunge in Parlament mai usor decat „candidatii obisnuiti” Nu mai putin de 18 organizatii ale minoritatilor si-au depus candidati pentru Camera Deputatilor, ce vor aparea pe listele din toate colegiile deputatiale din tara si diaspora. Fiecare organizatie a minoritatilor inscrisa in cursa electorala va avea doar un singur candidat, ce nu va concura insa direct cu cei inscrisi din partide politice. Pentru a putea intra in Parlament, reprezentantul unei minoritati nationale va trebui sa obtina un numar de voturi de cel putin 10% din media pe colegiu a voturilor corect exprimate pentru Camera Deputatilor. In plus, viitorul deputat din partea unei minoritati nationale va deveni si reprezentantul zonei (colegiului) de unde a adunat cele mai multe voturi. Structura etnica a populatiei judetului Arad si numele candidatilor „minoritari” Conform datelor stranse cu ocazia recensamantului populatiei din 2003, judetul Arad are urmatoare structura etnica: romani 82,2%, maghiari 10, 7%, rromi 3,8%, slovaci 1,3%, germani 1,0%, ucrainieni 0,4%, sarbi 0,3%. Cu toate acestea, aradenii vor avea posibilitatea de a vota reprezentantii a nu mai putin de 18 minoritati nationale, mai putin a celei maghiare, reprezentate deja in toate colegiile uninominale de catre candidatii UDMR. In ordinea prezentei pe buletinele de vot, candidatii din partea minoritatilor sunt urmatorii: Grosaru Mircea, Asociatia Italienilor din Romania; Zisopol Dragos-Gabriel, Uniunea Elena din Romania, Mircovici Niculae, Uniunea Bulgara din Banat-Romania, Gant Ovidiu Victor, Forumul Democrat al Germanilor din Romania, Firczak Gheorghe, Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania, Buciuza Stefan, Uniunea Ucrainienilor din Romania; Paun Nicolae, Partida Romilor „Pro-Europa”; Popov Dusan, Uniunea Sarbilor din Romania; Ibram Iusein, Uniunea Democrata Turca din Romania; Merka Adrian-Miroslav, Uniunea Democrata a Slovacilor si Cehilor din Romania; Longher Ghervazen, Uniunea Polonezilor din Romania; Ignat Miron, Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania; Radan Mihai, Uniunea Croatilor din Romania; Manolescu Oana, Asociatia Liga Albanezilor din Romania; Dumitrescu Liana, Asociatia Macedonenilor din Romania; Amet Aledin, Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania; Vainer Aurel, Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania si Pambuccian Varujan, Uniunea Armenilor din Romania. Lucian Cozma - Observator

Viceprimarul Levente Bognar a inmanat ieri titlul Pro Urbe doamnei Käthe Schwartz. Acest titlu se acorda in urma unei hotarari de consiliu local la initiativa consilierilor Dacian Tolea, Bruno Biringer, Stefan Tabuia, Bognar Levente, Mariana Cismasiu, Cristian Moisescu si Dorel Popa. Käthe Schwartz, cetatean german, nu a putut fi prezenta in Romania in luna august, cand cu ocazia Zilelor Aradului, s-au inmanat mai multe titluri si dinstinctii personalitatilor care s-au remarcat prin activitatea de exceptie in domeniul social-artistic si promovarea intereselor si imaginii municipiului Arad. Käthe Schwartz este una din personalitatile cele mai consecvente in relatiile de cooperare si ajutor pe care le-a avut municipiul Arad de-a lungul celor 19 ani de dupa Revolutia din Decembrie 1989. Din anul 1991, dumneaiei conduce grupul de lucru Rumanienhilfe din cadrul Filialei Malteze din Hrzogenrath, partenerul de nadejde al Serviciului de Ajutor Maltez din Arad, prin care a desfasurat o foarte intensa activitate de ajutorare a spitalelor, a caselor de copii si varstnici, a centrelor de zi, gradinitelor si scolilor din municipiul Arad. „Din anul 2003, grupul de lucru pe care il conduce Kathe Schwartz devine o asociatie caritativa de sine statatoare, avand in exclusivitate menirea de a sprijini efortul administrattiei publice locale din Arad, de a imbunatati serviciile de asistenta sociala. Domnia sa militeaza pentru sustinerea relatiilor interumane, pentru dezvoltarea unui parteneriat intre ONG-uri si administratia publica locala, sprijinind cu promptitudine solutionarea problemelor sociale. A fost in permanenta un veritabil ambasador al municipiului Arad cu prilejul tuturor forumurilor organizate in Europa de vest, dand ca si exemplu pozitiv eforturile si realizarile administratiei locale in domeniul protectiei sociale” declara Levente Bognar, viceprimar. La evenimentul de ieri au participat consilierii municipali membri ai comisiei de sanatate, familie, protectie sociala, cultura si culte, reprezentanti ai Directiei de Dezvoltare si Asistenta Comunitara precum si numerosi invitati. Claudia Untaru - Glasul Aradului

Pescuitul este una dintre indeletnicirile cele mai vechi, din care oamenii isi castigau in trecut existenta. In zilele noastre, pescuitul a devenit doar o modalitate de destindere, practicat de cei pasionati in timpul liber. Exista locuri special amenajate si destinate in totalitate acestei activitati, insa sunt si locuri neamenajate. Este si cazul pescarilor amatori care vin pe malul Muresului in fiecare weekend. Inca de la primele ore ale diminetii, acestia se inarmeaza cu ustensilele si momeala necesare, dar si cu rabdare si se indreapta catre malul raului. Ore in sir, pescarii asteapta ca prada sa le pice in plasa, dar se mai intampla sa se intoarca acasa cu minciogul gol. Cu toate acestea, pescarii revin si in saptamana urmatoare mai pregatiti si mai optimisti. Marian C.: „Folosim tot felul de momeli: rame, viermisori, pestisori mici, mamaliga. Preturile sunt accesibile, iar pentru o astfel de pasiune, merita sa dai toti banii. Cine-si permite cumpara momeala, cine nu, mai sapa dupa rame, face mamaliga. Astazi am venit de la 6 dimineata si pana in prezent am prins doar doi pestisori: pietrari. E prea poluat Muresul si a scazut foarte mult, din vara a scazut pe putin 2 metri”. In Arad sunt trei zone pe malul Muresului unde se pescuieste: zona Micalaca, zona Constructorul si zona unde sunt terenurile de tenis, pe care pescarii le prefera deoarece locul este mai curat. Motivul: multi pescari care stau in zona se mai ocupa de curatenie, insa nu fac fata - faleza ramane in continuare plina de deseuri si de buruieni care au crescut peste masura bunului simt. „Eu cred ca daca primaria s-ar ocupa putin de boschetii care sunt aici, ar fi cu totul altceva. Nici faleza nu e prea curata. Toata lumea se pune la pescuit acolo unde un pensionar s-a sacrificat sa faca intr-o zi curat”, a mai adaugat Marian C, pescar. Cei mai multi dintre pescari isi pierd vremea pe malul Muresului, pentru ca pestele nu se prea lasa prins. Sa fie oare din cauza faptului ca Muresul este din ce in ce mai murdar si mai poluat? Acest lucru nu il putem confirma, insa un lucru este cert: pescarii aradeni vin mai mult pentru distractie si pentru a se debarasa de grijile cotidiene. Dorel Dragos: „Am venit impreuna cu prietenul meu la pescuit. Suntem de la ora 6 aici, dar nu prea se prinde. Atata ca ne mai pierdem timpul si ne mai destindem. Incercam sa iesim din cotidian, pentru ca toata saptamana muncim destul. Hobby-ul asta este intr-adevar destul de costisitor si depinde de bugetul pe care il ai ca sa-ti poti cumpara niste ustensile performante, care costa destul de mult. Pretul e in functie de calitate. O mulineta buna costa de la 100 de roni in sus. Momeala nu e asa scumpa, iar noi in mare parte cam avem ce ne trebuie. Eu vin saptamanal si cateodata mai merg si la tara. Insa, anul asta Muresul mi s-a parut dezamagitor. E foarte poluat si cred ca asta este una dintre explicatiile pe care le gasesc si eu si ceilalti pescari pentru faptul ca nu se mai prinde peste ca in alti ani”. P.N.: „Eu nu cred ca Muresul este poluat. De la revolutie incoace, in Mures au reaparut scoici, raci, iar aceste vietuitoare sunt cele mai sensibile la poluare. Intr-adevar, Muresul este foarte murdar, pentru ca lumea arunca deseuri: bidoane, pungi de nailon, sticle si ambalaje de tot felul. Dar acestea nu influenteaza calitatea apei. Vin la pescuit in timpul liber pentru ca mi se pare relaxant, chiar daca nu se prea prinde peste. Ca momeala, nu am o reteta speciala, ci cumpar ce gasesc in magazine. Mai exact: in carlig pun larve de musca, rame, cucoti. Preturile sunt relativ bune. Vin aici in fiecare sambata si duminica, pentru ca sunt aproape. In alte locuri nu se prea merita sa merg, pentru ca acolo unde se prinde sunt baltile particulare. Astazi am prins trei pestisori, pe care o sa-i pun tot ca momeala”. Desi conditiile de pe malul Muresului cam lasa de dorit, aradenii continua sa-si petreaca weekendurile la pescuit, chiar si-n ciuda vremii nefavorabile uneori. Codrut K: „Am prins ceva astazi, dar nu atat cat sa se merite osteneala de a veni pana aici. E putin si cam incomod pentru ca aici pe pod mai trece lumea care merge pe strand si ne deranjeaza. Eu vin saptamanal, pentru ca pescuitul este pentru mine o pasiune”. Matei C: „Am prins mreana, care este un peste specific pentru sezonul asta. Am folosit ca momeala mamaliga, pregatita acasa si care trebuie sa fie facuta un pic mai tare, ca sa stea in ac". Cosmin C: „Am venit impreuna cu tatal meu. Suntem in echipa astazi. Mai venim si de obicei tot aici stam. Amandoi suntem pasionati si ne-am gandit sa mergem si in alte parti, dar este mizerie”. Dumitru Popescu: „Am fost de dimineata de la ora 6 la balta din Gai, de langa Manastire, unde de obicei se prind carasi, dar n-am prins nimic si am venit aici. Saptamana trecuta am fost la Trei Insule, dar pentru luna noiembrie e prea cald si pestele iese la suprafata. Anul trecut pe timpul asta era zapada, iar acum stam in tricouri. Eu folosesc rame si pufuleti, pentru ca nu am altceva. Am venit aici ca am amenajat locul si daca tot am timp liber o sa profit de el. Am 61 de ani si singura mea placere este pescuitul. O sa stau pana pe la ora 4 si daca nu prind nimic plec acasa. Eu sunt din orasul Zimnicea, dar m-am mutat de 20 de ani in Arad, dar cand mergeam la pescuit pe Dunare aveam ce prinde si era o placere”. Nicoleta Bosnigeanu - Observator

Duminica, 2 noiembrie, sala mare a Filarmonicii a gazduit un concert cu muzica de Giaccomo Puccini, de la a carui nastere se implinesc anul acesta 150 de ani, manifestare ce reprezenta si incheierea Festivalului Lehar - Puccini. Orchestra aflata sub conducerea vienezului Wolfgang Groehs a realizat frumoasa si instructiva trecere in revista a principalelor creatii operistice pucciniene. Inceputul l-a facut Maurizio Graziani (Italia) cu arhicunoscuta si mereu asteptata “Recondita armonia”. Din atmosfera dramatica schitata de orchestra, solistul a creionat cu dezinvoltura una luminoasa prin creionarea armoniei dintre frumusetile naturii si dragostea lui Mario Cavaradosi pentru Tosca, din opera omonima, primita cu caldura de public. Eliane Coelho, arhitecta si daruita cantareata braziliana, activa pe scenele germane, austriece (Opera de Stat din Viena), italiene, braziliene, japoneze, impreuna cu amintitul tenor italian, a impresionat aradenii in “Mario, Mario” din opera amintita, redand sentimente ardente contradictorii, banuiala, gelozie, iubire. Maurizio Graziani a oferit mai tarziu si “E lucevan le stelle”, ca al treilea moment din “Tosca”, dand aradenilor prezenti un plus de satisfactie. Tot tenorul italian ne-a facut cunoscut personajul Johnson din alta opera pucciniana, “Fata din Far-West”, prezentata de Arturo Toscanini in 10 decembrie 1910 pe scena Teatrului “Metropolitan” din New-York. Eliane Coelho s-a transpus apoi in delicatul rol din “Boema” cu aria “Si, mi chiama Mimi”, ca imediat dupa aceea sa devina personajul principal din opera “Sora Angelica”, dupa ce orchestra a realizat interiorizatul “Intermezo” al aceleiasi creatii. Din “Madame Butterfly”, cei doi solisti au interpretat “Bimba dagli occhi (Pinkerton – Cio Cio San)", subliniind pasiunea iubirii celor doua personaje, emanand dramatism. Din aceeasi opera, E. Coelho ne-a oferit “Un bell di, vedremo”, ca orchestra sa redea cu naturalete sonoritati specifice Extremului Orient, puse in pagina de compozitor cu o naturalete admirabila. Spectatorii au primit cu interes cele trei numere din opera “Manon Lescaut”, e vorba de duetul “Tu, tu amore”, un intermezo al orchestrei si “In quelle trine morbide” (Eliane Coelho). Incheierea s-a facut cu atat de cunoscutul “Nessun dorma” interpretat de M. Graziani in rolul lui Calaf, ca apoi Eliane Coelho, in cel al personajului Turandot din opera omonima sa dea viata ariei “In questa reggia”. Cei doi interpreti au entuziasmat auditorii in scena finala a aceleiasi opere, “Principesa di morte”, redand, cu acompaniamentul orchestrei lui Groehs, fluxul sonor ce sugereaza puterea dragostei ce invinge toate oprelistile. Aceste ultime momente ale concertului aradean mi-au amintit de spectacolul cu opera “Turandot” de la Opera Maghiara din Cluj, in premiera, dirijat de un maestru de cor de la Scala din Milano, cu o jumatate de veac in urma, cand se sarbatoreau 100 de ani de la nasterea lui Giaccomo Puccini. De neuitat a fost spectacolul propriu zis, rezultat al unor eforturi conjugate, dar mai ales momentul de reculegere in amintirea compozitorului, intrerupt la ultimele sunete puse in partitura de catre autor, pentru a continua dupa aceea cu completarea pe care a realizat-o Franco Alfano, elev al maestrului. Recviemul german Joia trecuta, formatiile Filarmonicii, aflate sub conducerea aceluiasi dirijor vienez, Wolfgang Groehs, au interpretat “Recviemul german” al lui Johannes Brahms in memoria muzicienilor care au servit institutia din 1890 incoace, intre timp plecati intr-o lume mai buna. Rod al deceniului 1857-68, in care au avut loc maturizarea spirituala si desavarsirea artistica a compozitorului, cand experientele de viata (moartea lui Schumann si a mamei sale) i-au adancit inclinatia catre introspectie. In conceptia lui Brahms, nemurirea “este conditionata de actiune, de lantul actiunilor omenesti care construiesc si asigura fericirea. Omul insusi, cu forta lui morala, isi pregateste propria nemurire, integrandu-se prin rolul lui activ in eternitate” (Ioana Stefanescu). Corul (R. Radoias), orchestra si solistii au dat viata lucrarii ce dezvolta ideea sperantei, a consolarii celor vii, ramasi cu amintirea celor ce au fost. Interpretii au relevat atmosfera sumbra in contrast cu lumini estompate, pentru ca in partea a II-a , un amplu si impresionant bocet, sa sugereze eliberarea si sfarsitul suferintelor pamantesti. Georg Tichy, detinator al unor premii internationale, invitat al unor scene de opera importante: germane, maghiare, spaniole, engleze, italiene, braziliene, a fost solistul celei de-a treia parti, care ne-a sugerat resemnare, apoi maretie si credinta profunda. Dupa bucuria si proslavirea divina din a patra miscare, urmatoarea, a V-a, ne-a sugerat canoanele credintei crestine: invierea si consolarea, discursul vocii de sopran – Sofija Pizurica (Serbia) a dat glas vestirii bucuriei eterne (“...se va bucura inima voastra si bucuria voastra nimeni nu o va lua de la voi”). Cele doua miscari finale ce proclama victoria vietii asupra mortii (“...Moartea a fost inghitita de biruinta....”), enuntand promisiunea fericirii depline, consolarea si mantuirea, pe o muzica tonefianta, au lasat impresia unei depline satisfactii auditorilor, convinsi ca au participat la o manifestare muzicala de inalta clasa. Hugo Hauptmann - Virtual Arad