Josef Sebesta crede ca Aradul cunoaste o dezvoltare puternica O delegatie a Voievodatului Opole, condusa de maresalul Jozef Sebesta (omologul presedintelui CJA), a fost prezenta ieri la Consiliul Judetean Arad. Oficialii polonezi participa, timp de doua zile, la o serie de evenimente dedicate sarbatoririi la Arad a „Zilelor Poloneze”. Colaboratori in organizarea acestor evenimente sunt: Ambasada Poloniei la Bucuresti, Institutul Cultural Polonez de la Bucuresti, Centrul Cultural Judetean Arad, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, Complexul Muzeal Arad, Filarmonica Arad, Arhivele Nationale Arad si Galeriile Turnul de Apa. Ca urmare a Acordului de Cooperare semnat intre Consiliul Judetean Arad si Voievodatul Opole, care prevede elaborarea de proiecte culturale comune, avand drept scop cunoasterea si intelegerea reciproca intre cele doua comunitati, Serviciul de Integrare EU si Relatii Externe al Consiliului Judetean Arad, impreuna cu directia similara a Voievodatului Opole au elaborat un proiect cultural in oglinda, a carei prima parte s-a desfasurat deja in luna noiembrie a anului trecut la Opole. A doua partea a proiectului, „Zilele Poloneze la Arad” a debutat ieri. In cadrul acesteia se desfasoara vernisaje si concerte la Filarmonica. „O delegatie a CJA a participat anul trecut, cat si anul acesta la Opole in Polonia intr-un prim proiect cultural in oglinda. Pe langa dezvoltarea relatiilor culturale urmarim si dezvoltarea relatiilor economice”, a spus presedintele Consiliului Judetean Arad, Nicolae Iotcu. Maresalul Voievodatului Opole ne-a declarat ca a observat ca Aradul cunoaste o dezvoltare puternica in aceasta perioada si, de aceea, nu este exclus ca oameni de afaceri din Opole sau Polonia sa se arate interesati de a-si deschide afaceri sau de a colabora cu agentii economici aradeni. „Economia poloneza este bazata pe mai multe ramuri de dezvoltare: industria chimica, a lemnului, mobilei, metalurgica, alimentara cat si a materialelor de constructii. In aceste industrii am dori sa ii atragem pe investitorii polonezi din Opole sa investeasca in Arad, dar si in agricultura”, a conchis Jozef Sebesta. Nadia Bodran - Glasul Aradului

Teba Industries va da afara 800 de ieseni, dupa ce a relocat fabrica de la Arad la Iasi. Acum, olandezii vor sa vanda fabrica de la Arad, unde au mai ramas doar angajati pentru intretinere. Deocamdata nu au gasit clienti. Pretul: aproape 15 milioane de euro! Actionarii olandezi ai grupului Teba Industries au decis, dupa concedierea a 900 de aradeni, disponibilizarea colectiva si a 800 de ieseni care lucrau in fabrica de la Iasi. Teba a inchis la mijlocul acestui an fabrica pe care o avea in Arad, unde lucrau 900 de oameni, Si a relocat activitatea la Iasi, din cauza accentuarii deficitului de personal in zona de vest a tarii si a cresterilor salariale. Relocarea de la Arad la Iasi s-a finalizat in luna iulie. In afara de utilaje au fost mutate in Iasi si unele departamente care inainte erau la Arad. Motivul concedierilor de la Iasi este cresterea costurilor salariale si de productie, care au dus la pierderea de contracte si orientarea clientilor spre piete mai ieftine din Asia - anunta Ziarul Financiar. Fiecare salariat iesean disponibilizat va primi un preaviz de 20 de zile lucratoare, un salariu compensatoriu si prima de vacanta pentru timpul efectiv lucrat pana la momentul disponibilizarii. Grupul cu afaceri de 40 milioane de euro anul trecut, care este detinut de olandezii de la Teba Group NV, a renuntat la 4.300 de salariati in trei ani, ajungand la 1.700 de angajati in prezent in Romania si Republica Moldova, fata de 6.000 cati avea in anul 2005. In cele trei unitati de productie din Moldova lucreaza 1.000 de angajati, la Arad 40, la Brad 370, iar la Iasi vor ramane 300 de angajati. Potrivit Ziarului Financiar, oficialii Teba au purtat discutii pentru vanzarea terenului de aproximativ 4 hectare pe care se afla fabrica din Arad, unde urma sa fie dezvoltat un proiect imobiliar, dar nu au gasit cumparator. La Arad, Teba Industries dispune de 37 000 de metri patrati (3,7 hectare), pe Calea Romanilor, la cativa zeci de metri de Mures si 400 de metri de centrul orasului. Olandezii nu cauta sa isi vanda afacerea, ci terenul. Pretul pe care il cer este de 400 de euro pe metrul patrat. Daca reusesc sa vanda, vor incasa aproape 15 milioane de euro. In documentatie se specifica faptul ca terenul se preteaza pentru constructii de blocuri sau centru comercial. A. A. - Observator

Vom avea zona metropolitana pe viitor, dar pentru inceput vom avea tarife de zona metropolitana pentru taximetre. Gheorghe Falca ne-a declarat ieri ca a facut inca un pas spre concretizarea zonei, in conditiile in care Primaria Arad lucreaza in aceste zile la un proiect privind transportul in regim de taxi in zona metropolitana. In proiect se vorbeste de un tarif de oras, de un tarif destinat celor opt comune din zona metropolitana (Livada, Vladimirescu, Fantanele, Sofronea, Zimand, Zadareni, Sagu si Frumuseni) si un tarif de exterior (tariful doi). Proiectul ce va sta pe masa alesilor are, potrivit edilului, si menirea de a-i salva pe taximetristi, in conditiile in care, se pare, pe lege numarul autorizatiilor de taxi (1200 in prezent) ar trebui reduse. A. B. - Jurnal aradean

Daca la clasele primare uniformele scolare sunt folosite in majoritatea scolilor, acest obicei nu se aplica si la elevii din gimnaziu si liceu. In ultimii ani, tot mai multe unitati de invatamant au inceput sa isi faca uniforme personalizate, in culorile scolii si cu sigla acesteia. Din anul trecut scolar, elevilor de la Colegiul National „Elena Ghiba Birta” li s-a impus sa poarte „uniforma”. Este vorba doar de cravata albastra cu insemnele scolii pe ea. Cei mai mici au in dotare si pulovere. „Nu trebuie sa venim intr-o uniforma completa. Trebuie sa purtam cravata la o camasa cumparata de noi, alba sau albastra pentru ca acestea sunt culorile scolii noastre. Sunt si sacouri bleumarin pe care le putem purta, dar nu este obligatoriu. Cravata este cea mai importanta. Cred ca este o idee buna, deoarece astfel se face deosebirea intre noi si elevii din alte scoli”, ne spune Radu Haidu, elev in clasa a XI-a la „Ghiba Birta”. Elevii de la Generala 5 tocmai au primit uniforme La Scoala Generala numarul 5 din Arad pana in aceasta saptamana nu purtau uniforme decat elevii din clasele I-IV. In urma mai multor consfatuiri si intalniri cu parintii, conducerea scolii a decis ca ar fi bine ca si ceilalti copii sa poarte uniforme. „La sedinta cu parintii am discutat aceasta problema si majoritatea a fost de acord sa se cumpere uniforme. Elevii trebuie sa poarte veste si cravate, celelalte articole vestimentare nefiind obligatorii. Unii parinti le-au cumparat insa si pantaloni si sacouri iar la fete fustite”, ne explica diriginta clasei a VI-a A. Cei mai multi elevi se arata incantati de echipamentul lor, putini se plang ca nu le place culoarea si ca de acum vor trebui sa se schimbe pentru orele de Educatie fizica. Am intrat la clasa a VI-a A sa vedem daca elevii au venit cu uniformele si daca sunt incantati de ele. Intr-adevar, toti erau la camasa, vesta bleumarin si cravata galbena. Fetitele aveau fustite. Am aflat ca o vesta a costat 35 de lei, cravata 15 lei, iar pantalonii si fusta cate 35 de lei fiecare. Elevii au spus ca nu li s-au parut prea scumpe hainele, deoarece au mai fost si alte firme care si-au prezentat oferta si aveau preturi mai mari. Simina Roz - Observator

Criza financiara acuta din sanul gruparii fanion a Aradului nu i-a putut lasa indiferenti pe suporterii „Batranei Doamne”. Pe langa incurajarile din tribune, fanii „alb-rosii” au decis sa-si ajute concret clubul favorit, anuntand demararea unui proiect. Initiativa apartine de fapt celor de la Suporter Club UTA, care si-au expus intentiile in cadrul unei conferinte de presa, organizata la localul Old Lady’s Pub. „Situatia clubului se cunoaste, nu vom insista acum. Investitori nu sunt, este un lucru aproape cert, desi ni se prezinta tot felul de variante. Am discutat cu Nicolae Bara, care a confirmat ca nu exista nimic concret si nici n-a existat vreodata”, a spus in deschidere Ciprian Jurma, secretarul SCU. Acesta a mai precizat ca in ciuda faptului ca Nicolae Bara si-a dat demisia, Asociatia FCM UTA inca functioneaza conform legii, termenul de 13 noiembrie al completarii Comitetului Director fiind rezolvabil. Probabil, zilele urmatoare se va sti si noua componenta a organismului de conducere al gruparii „textiliste”. Trecand la subiect, Suporter Club UTA propune ca gruparea din Calea Aurel Vlaicu sa devina una de interes local. Astfel, Consiliul Local Municipal si Consiliul Judetean vor avea si cadru legal pentru a se implica financiar la cel mai titrat club din Provincie. Dar, pentru a se realiza acest pas este nevoie de un proiect bine pus la punct, la care fanii lucreaza deja. Insa, in mare masura, reusita demersului depinde de disponibiliatatea primarului Gheorghe Falca de a intelege si sprijini proiectul si - bineinteles - si de buna credinta a consilierilor locali si judeteni. Recunoscand ca deocamdata au avut doar discutii neoficiale cu autoritatile locale, cei de la Suporter Club UTA au decis sa-si inceapa demersul prin adunarea de semnaturi. „Initiativa cetateneasca este necesara pentru ca proiectul sa ajunga sa fie dezbatut in comisiile de specialitate. Faptul ca aradenii vor semna pentru declararea UTA-ei ca obiectiv de interes local nu implica nici un fel de obligatie ori responsabilitate juridica din partea celor care isi vor da semnatura. Este posibil sa gasim sprijin in randul consilierilor, care vor fi alaturi de noi in aceasta initiativa si atunci am simplifica lucrurile, dar dorim sa conferim greutate proiectului”, a precizat Sebastian Bulumac, presedintele Suporter Club UTA. Probabil, primele liste urmeaza a fi semnate chiar inaintea si eventual dupa partida de sambata cu CS Mechel Campia Turzii, dar „operatiunea” va continua in forta saptamana viitoare, in diferite puncte din oras. Suporter Club UTA si-a continuat demersul venind cu exemple concrete din alte judete, unde cluburile de fotbal sunt sprijinite financiar din bani publici. „Se poate copia modelul Alba-Iulia, club declarat de interes local. Acolo, Consiliul Judetean, cel Local si o societate comerciala s-au asociat, fiecare cu procente, si sustin activitatea clubului de fotbal. S-au stabilit cotizatii pentru fiecare parte. Doar Consiliul Local Municipal Alba-Iulia a contribuit in acest an cu suma de 500.000 de euro pentru clubul Unirea”, a spus Sebastian Bulumac. Mai exista apoi si posibilitatea de ne uita in curtea orasului rival si vecin, Timisoara. Pe Bega, s-a realizat o asociere intre Consiliul Local si Clubul de fotbal, sub forma unei Societati pe Actiuni. „Esential este ca exista temei legal pentru ambele variante. Este o hotarare de Guvern care prevede clar toate amanuntele. Nu mai putem spune ca nu sunt parghii legale pentru implicarea autoritatilor locale in finantarea cluburilor sportive”, a concluzionat Ciprian Jurma. Din pacate, insa, fotbalul si dragostea aradenilor pentru culorile „alb-rosii” sunt la mana vointei politice. In Arad, dicteaza PDL-ul, iar in acest sens dorinta primarului Falca ar putea cantari decisiv. Ar mai fi identificarea fondurilor, insa suporterii nu sunt absurzi in momentul in care se gandesc la atragerea unor sume de ordinul sutelor de mii de euro. Calin Mnerie - Glasul Aradului