|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Sambata,
15 noiembrie 2008 |
|
|
Desi
in urma cu cateva luni, atunci cand au inceput sa
lucreze la sensul giratoriu de la Podgoria, primaria
a anuntat ca traseul se va redeschide circulatiei
cu tramvaiul odata cu inceputul anului scolar, iata
ca acest lucru nu s-a intamplat pana azi. Mai mult
decat atat, conform spuselor purtatorului de cuvant
al institutiei, urmatorul termen anuntat pentru finalizare
la sinele de tramvai este anul viitor, pentru ca abia
dupa sarbatorile de iarna se vor ocupa in continuare
de ele. Deocamdata prioritara este latura dinspre
Catedrala Ortodoxa, pentru ca de Sfantul Nicolae,
atunci cand vine Patriarhul Romaniei, trebuie sa fie
gata trotuarul.
Conform proiectului, sensul giratoriu va fi deplasat
cativa metri catre centru. In dreptul Catedralei va
fi latit trotuarul, iar statiile de tramvai vor suferi
si ele cateva modificari.
Vor fi trei statii: una langa Catedrala, in dreptul
lacului, una dinspre Micalaca si inca una spre centru,
la 20 de metri distanta de intersectie. Pentru Gradiste
va fi dispusa o statie in spatele Liceului CFR.
Dana
Mirea - Observator
|
|
- Criza
financiara a ajuns la Arad
|
|
Tot
mai multi aradeni sunt disponibilizati, iar firmele
au probleme din ce in ce mai mari
Cu o evolutie accelerata, criza financiara a reusit
sa dea de furca mai multor intreprinderi aradene profitabile
cu cifre de afaceri impresionante. Se intampla la
nivel mondial, se intampla in tara si, din pacate,
se intampla si in Arad.
Pentru a face fata mult analizatei si apropiatei crize
finanicare, mai multe companii, cu puncte de lucru
in Arad, au fost nevoite sa isi amane proiectele,
sa reduca preturile produselor, sa prelungeasca termenele
de plata si, cel mai grav, sa faca reduceri de personal
acum in preajma sarbatorilor de iarna.
Vanzari scazute in nici doua luni
Domeniile in care criza economica si-a pus
amprenta drastic sunt constructiile, agricultura,
fabricarea autovehiculelor, sectorul metalurgic, dar
si cel al industriei textile. Din pricina situatiei
economice, unii dintre intreprinzatorii aradeni au
fost pusi in situatia de a-si modifica strategia de
dezvoltare, pentru a reduce riscurile operationale
si financiare, canalizandu-si atentia doar catre proiectele
finalizate, din care mai pot inregistra profit.
Cateva solutii de forta majora au fost puse in aplicare
de administratorii unor societati aradene, astfel
incat au fost concediati deja un numar mare de angajati.
Criza economica a afectat si companii ce se situau
in frunte, in clasamentul celor mai profitabile societati
aradene, intr-un top realizat de Camera de Comert
si Industrie Arad pe anul 2007. „Criza financiara
a afectat deja vanzarile, chiar daca pana la momentul
crizei intreprinderea noastra inregistra o cifra de
afaceri ridicata. Vanzarile au scazut cu 30% din octombrie,
continuand cu luna in curs, luna in care se pastreaza
din pacate acelasi trend. Din pricina vanzarilor scazute
am fost nevoiti sa prelungim termenele de plata, iar
lantul de vanzare-cumparare pe care il mentinem cu
prestigiosi importatori a trebuit restrans, deci am
redus comenzile. Din pacate, avand in vedere ca situatia
nationala si mondiala ne afecteaza, vom reduce din
efectivul de personal de 60 de angajati, incepand
cu luna ianuarie a anului viitor“, a declarat
Cosmin Codrin, directorul societatii aradene Auto
Group C.M.B.
Chiar si ICIM, una dintre cele mai renumite societati
de constructii aradene, traverseaza o perioada dificila.
Cei care au contractat lucrari cu societatea nu isi
mai pot onora platile, iar din aceasta cauza, din
pacate, au de suferit angajatii. Astfel, peste 140
de angajati ai societatii au primit preavize si vor
fi disponibilizati. „Criza economica afecteaza
fiecare intreprindere, deci si ICIM-ul este afectat.
In ultima perioada incasam foarte greu si este nevoie
de reducerea personalului, pentru a face fata acestei
situatii“, a declarat Ioan Faur, patron
ICIM.
O alta societate cu un efectiv mare de angajati, Takata,
intampina dificultati mari. Reprezentantii institutiei
nu au vrut sa stea de vorba cu noi, din motive greu
de inteles, insa neoficial am aflat ca angajatilor
li s-a interzis sa mai lucreze peste program, pentru
a nu acumula ore suplimentare care sa le fie platite
conform legii. De asemenea, conform surselor noastre,
se pare ca nu se mai permit turele din zilele de sambata
si duminica, extrem de vanate de angajati, acestea
fiind platite bine.
Chiar daca, conducerile mai multor societati aradene
despre a caror situatie ne-am interesat nu au vrut
sa ne raspunda la intrebari, din motive lesne de inteles,
situatia pare a fi aceeasi peste tot. Disponibilizari,
reducerea orelor de munca, sporuri sau bonuri taiate
din remuneratia lunara, deci criza in toata regula.
Sandra
Stoler - Glasul Aradului
|
|
- Campania
de prevenire a violentei s-a lansat cu o statistica
ingrijoratoare: mai bine de jumatate din elevi manifesta
gesturi de agresivitate in scoala
|
|
Lansarea
celui de-al patrulea proiect de prevenire a violentei
in scoala si in familie a avut ca principal obiectiv
realizarea unui plan de combatere a agresivitatii.
Actiunea s-a desfasurat la Liceul Economic, unde membrii
acestei campanii au dezbatut problema actelor de violenta
si au stabilit un plan de combatere si de prevenire
a acestora. ““Centrul pentru Agresori”
a initiat un proiect numit “Educatie pentru
non-violenta”, proiect finantat de catre Consiliul
Local. Proiectul se deruleaza de la inceputul acestei
luni si se va incheia la sfarsitul anului. Lucram
in parteneriat cu cinci licee din Arad, si anume:
Liceul Economic, Liceul Moise Nicoara, Liceul Francisc
Neuman, Colegiul Tehnic de Protectia Mediului si Seminarul
Liceului Teologic Ortodox.
Noi ne-am propus ca intr-un sistem pentru educatia
intre egali sa formam un numar de 25 de elevi si 10
profesori din cele 5 licee de interventie, care sa
fie promotorii unor mesaje non-violente si sa dezvolte
o campanie de prevenire a violentei in scoala si in
familie. Actiunea de formare a avut loc la Moneasa,
iar acum in fiecare saptamana ne vom intalni intr-un
liceu unde vom pune in practica informatiile, abilitatile
si vom stabili o strategie de prevenire a violentei”,
ne-a declarat Alin Moanea, organizator proiect.
Elevii Colegiului Economic s-au mobilizat si au realizat
in mai putin de patru zile colaje si materiale continand
mesaje non-violente. Pe viitor se are in vedere realizarea
de pliante, fluturasi, dar si tricouri si mape continand
astfel de mesaje.
Ana-Maria Petrisor, eleva: “Am prezentat
niste imagini care au fost facute la Colegiul Economic
de catre elevii scolii noastre. Aceste imagini evidentiaza
violenta in scoala savarsita prin acte de vandalism,
mai exact este vorba despre niste fotografii facute
in toaletele din scoala, care nu sunt ingrijite de
elevi, holurile scolii cu pereti desenati sau geamuri
sparte. Toate aceste aspecte ale scolii noastre, noi
impreuna cu profesorii le vedem zilnic, din nefericire.
Prin aceasta campanie am dori sa sensibilizam elevii
sa nu mai savarseasca astfel de gesturi. Eu am prticipat
mai mult la realizarea chestionarelor si la surprinderea
catorva aspecte negative, care se petrec in scoala”.
Madalina Dumbra, eleva: „Ne propunem sa
continuam aceste proiecte in acest sens si chiar sa
marim echipa. Am participat la aceasta actiune din
proprie initiativa si impreuna cu colegii mei am realizat
colaje si afise cu tema „Stop violentei in scoli”.
Speram ca prin aceasta campanie sa reusim sa combatem
violenta, atat din scoli, dar si din familie, deoarece
violeta din familie conduce la violenta in scoala”.
Cei 489 de elevi ai Liceului Economic au fost chestionati
in ceea ce priveste violenta fizica, emotionala, sexuala
si sociala in scoala si in familie. In urma acestui
sondaj a reiesit ca 128 de elevi au intalnit violenta
in familie, ceea ce inseamna un procent de 26,18%.
La capitolul violenta din scoala, profesorii s-au
clasat pe primul loc in ceea ce priveste agresivitatea
fata de elevi, urmand colegii de clasa si alti elevi.
De asemenea in cea mai mare masura, elevii exercita
violenta in scoala si mai putin in afara acesteia.
Calin Cuzman, elev: „Participarea mea la
acest proiect a fost realizarea unui chestionar, care
a fost completat de toti elevii Colegiului Economic,
in urma caruia rezultatele au fost destul de ingrijoratoare.
Am reprezentat procentul de violenta fizica in cadrul
familiei pe care elevii scolii noastre l-au intalnit.
Astfel a reiesit ca violenta fizica a fost intalnita
in procent de 6,95%, cea emotionala in proportie de
22,49%, cea sexuala de 1,02%, iar cea sociala de 1,43%.
La realizarea acestor procente au colaborat toti membrii
Colegiului Economic prin intocmirea chestionarului
si evaluarea acestuia”.
Silvia Arpa: „Eu am avut sarcina de a prezenta
actiunile pe care doamna profesoara de psihologie
Florina Deaha le-a realizat in cadrul scolilor cu
ajutorul elevilor. Este vorba despre panourile anti-violenta,
care au fost realizate in mai putin de patru zile”.
Nicoleta
Bosnigeanu - Observator
|
|
|
Prefectura
a dat in judecata Primaria pentru ca nu mai are acces
cu masinile in curtea Palatului Administrativ.
Prefectura Arad a decis sa caute dreptatea in instanta
si sa cheme Primaria Arad la judecata in problema
parcarii masinilor in curtea interioara a Palatului
Administrativ.
Conflictul a inceput in urma cu mai bine de o luna,
cand, potrivit mai marilor Prefecturii Arad, institutia
a primit o adresa de la Primarie unde ''ni se
spune ca nu mai avem voie sa parcam masinile institutiei
in curtea interioara si ca acolo ar urma sa aiba loc
vreo 20-30 de masini ale Primariei''.
Prefectul Gavril Popescu ne-a declarat faptul ca Primaria
s-a miscat rapid imediat dupa si a schimbat codul
la bariera, astfel ca nici o masina a institutiei
pe care o conduce nu a mai avut acces in curtea interioara,
desi Prefectura nu dispune de suficient loc de parcare
pentru propriile masini si pana acum a parcat tot
timpul in curtea destinata celor trei institutii din
palat.
Istoria ulterioara a parcarii din curtea interioara
ne-a fost relatata de subprefectul Carmen Ila, inalt
functionar public care a luat la analizat hartiile
primite de la executivul local.
Doua actiuni la Judecatorie
''Dupa adresa primita de la primarie,
am revenit si noi cu o adresa in care am indicat un
numar de sase, sapte masini ale institutiei, cu date
de identificare, pentru ca acestea sa primeasca acces
in curtea interioara. Nu e vorba de masinile personale
ale angajatilor, caci acestia trebuie sa-si gaseasca
singuri un loc de parcare, ci de masini care au clar
un scop acolo. Acesta este cazul masinii care vine
sa ridice placutele de inmatriculare care se fabrica
aici la Prefectura, la subsol, si care trebuie duse
la serviciul de inmatriculari. Acum suntem obligati
sa le scoatem prin fata si sa strabatem cu ele o serie
de coridoare. Primaria ne-a raspuns insa ca nu poate
sa ne ofere aceste locuri'', ne-a declarat Carmen
Ila.
In atare conditii, subprefectul a luat la studiat
CF-urile si a analizat dreptul de folosinta al curtii
pe partea de cladire care tine de Prefectura. ''Am
constatat ca avem un drept de folosinta de 700 de
metri patrati, adica un loc pentru 10 masini. Am facut,
in atare conditii, o actiune in instanta, cu obligatia
de a face, adica de a ne lasa sa utilizam curtea in
baza dreptului de folosinta''.
Ca problema parcarii din curtea interioara sa se rezolve
urgent, Prefectura a decis ca, pe langa actiunea de
a face, sa ceara Judecatoriei Arad si o ordonanta
presedintiala pe codul de procedura civila. Scopul
acestei posibile ordonante ar fi ca Prefectura sa
aiba acces la parcarea din curtea interioara pana
la judecarea procesului pe obligatia de a face.
Proprietar peste curte
Primaria e dispusa sa mearga in instanta
pentru a-si apara decizia luata, sustinand ca aceasta
s-a bazat pe faptul ca institutia e proprietarul curtii.
Motivele hotararii luate de Primarie au fost punctate
de Corina Draghici astfel:
''Noi am luat masura in calitate de proprietari
si pentru ca situatia devenise imposibila. In curte
parcau o sumedenie de masini ale persoanelor private,
care nu avea treaba cu institutia. Dumnealor (cei
din Prefectura-n.r.) au suficient loc pentru a-si
parca masinile in spatiul oferit in fata, langa intrarea
in institutie. In curtea institutiei nu mai intra
decat masinile Primariei, pentru ca altfel acolo nu
mai ai loc din cauza privatilor. De aceea am si montat
initial bariera acolo, pentru a nu lasa sa intre masinile
private, dar unii se pare au dat codul de la bariera
si la altii''.
A.B.
- Jurnal aradean
|
|
- Liceul
de Arta „Sabin Dragoi” Arad -
50 de ani de existenta
|
|
Anul
aceasta, cand Filarmonica de Stat Arad implineste
60 de ani de existenta, inca o institutie importanta
in viata muzicala si culturala aradeana este aniversata
- Liceul de Arta „Sabin Dragoi”.
Creatia muzicala a secolului XVIII si XIX, cu referire
la Haydn, Mozart, Beethoven impulsioneaza prezenta
unei institutii specializate preocupate spre educatie
si invatamant muzical. In majoritatea cazurilor, in
Europa se constituie asociatii ale iubitorilor de
muzica care vor infiinta conservatoare. Putem consemna
infiintarea unei astfel de institutii la Paris in
1775, la Praga in 1811, la Bruxelles in 1813, la Viena
1817, la Londra in 1822, la Arad in 1833, la Budapesta
in 1838, la Leipzig in 1843, la Bucuresti si Iasi
1864.
Initiativa novatoare aradeana se explica prin dezvoltarea
economica, prin pozitia geografica si indiscutabil
prin zestrea muzicala a zonei. Date despre cladire,
materii predate, instrumente existente sustinere financiara
se regasesc la Biblioteca Judeteana A.D.Xenopol. Ecourile
infiintarii institutiei de invatamant muzicale aradene
depasesc limitele de timp si geografice, ajungandu-se
astazi la a putea prezenta trei directii contemporane
derivate din activitatea profesorilor si elevilor
conservatorului din Arad. Profesionalizand intentiile
putem ajunge la Filarmonica de Stat Arad, si ca veriga
intermediara intre aceste doua extreme la institutia
de educatie muzicala - Liceul de Arta „Sabin
Dragoi” Arad.
Pe parcursul anilor institutia a suferit diverse
transformari
Pe parcursul anilor institutia a avut structurari
diferite, pornind in 1958 cu clase de gimnaziu sub
titulatura Scoala Generala de Muzica si Arte Plastice,
castigand in 1969 si dreptul de a scolariza si in
segmentul liceal sub denumirea Liceul de Muzica si
Arte Plastice. In 1977, prin reorganizare, scoala
va functiona ca sectie in cadrul Liceului Pedagogic,
pentru ca mai tarziu, pana in 1989 sa poarte denumirea
de Scoala Generala Nr. 19 Arad.
Fiecare perioada din cei aproape 50 de ani de existenta
si-a avut problematica sa, solicitarile si sacrificiul
ei, iar cei ce au avut raspunderea carmuirii scolii
au fost, in ordine cronologica, sculptorul Ioan Tolan
– fondatorul scolii, profesor Georgeta Tilicea,
compozitor si dirijor Doru Serban – cel ce castiga
aprobarea fiintarii claselor de liceu, profesor Ioan
Zahu, profesor Gavrila Campan, profesor Ana Raita,
profesor Lucia Parvanescu si profesor Silvia Demian.
Inceputurile, datate cu 15 octombrie 1958 - ordinul
Ministerului Invatamantului si al Culturii poarta
nr.1669/5 august - sunt localizate in sase sali de
curs din incinta Scolii Populare de Arta din Bulevardul
Revolutiei nr. 85. Dotarea minimala initiala a scolii
cuprinde trei piane si un violoncel, dar finele anului
insumeaza deja 133 de elevi la sectiile de pian, vioara,
violoncel, arte plastice, teorie, instrumente de suflat.
Alaturi de directorul Ioan Tolan, 11 profesori vor
socoti ca menirea lor este educatia muzicala a tinerilor
aradeni. Activitatea lor popularizata va duce la masuri
de extraordinara eficienta cum ar fi prescolaritate
obligatorie, sectii de profil in Pecica, Lipova si
Curtici, „Ziua usilor deschise”.
Din fonduri centralizate ale statului, biblioteca
scolii se va dota cu carti in valoare de 7.000 lei.
De asemenea, se vor cumpara viori si violoncele.
Scoala Generala de Muzica si Arte Plastice
Arad se afirma pe plan national
Afirmarea institutiei de invatamant aradene
pe plan national apare repede – in 1960 –
scoala are deja doi laureati in Festivalul Republican
al Institutelor si Scolilor de Arta cu Maria Zillich
din clasa a V-a de pian, aflata sub indrumarea profesorilor
Ecaterina Tulbure, Gheorghe Pinter si Maria Comsa.
Pentru excelenta prezentare la aceasta manifestare
nationala in 1962, Ministerul Invatamantului si Culturii
confera diploma de onoare Scolii Generale de Muzica
si Arte Plastice Arad. Doi ani mai tarziu, profesorul
Anton Czilling conduce o orchestra de 60 elevi si
o formatie corala de 120 elevi, cifra elevilor inscrisi
fiind deja de 474.
Anul scolar 1965-1966 aduce la Scoala Generala de
Muzica si Arte Plastice Arad doua noutati - un principiu
de lucru prin care se opteaza pentru program integrat
de arta, deci invatamantul de specialitate il include
si pe cel de cultura generala precum si un local nou
in Piata Vasile Roaita. Din acest local scoala se
va muta pentru doi ani pe strada Savinesti, pentru
ca apoi, vreme de peste 20 de ani sa fiinteze in cladirea
Academiei Teologice, din strada Paroseni nr. 9. Localul
actual – B-dul Revolutiei nr. 20 – este
atribuit scolii in 1995.
Cursuri de cultura generala
Consecintele acestui concept echilibrat -
specialitate integrata cursurilor de cultura generala
se simt repede: mentionam premii I la concursuri nationale
obtinute de Annelise Haraxim, Constanta Boroneant,
Elisabeta Dobre, Emilia Bulzan, tinere plasticiene
de la clasa profesoarei Lia Cott, colaborari extinse
cu Filarmonica de Stat Arad prin concerte ale elevilor
Victor Ardelean, Attila Honorits, Mariana Miscovici
, Corina Resnig, Elisabeta Lingurar, María
Bogdan, Cristian Alunaru.
Tinuta artistica a profesionistului a completat-o
pe cea a pedagogului. Astfel, putem aminti performanta
profesorului Ioan Tolan care in 1967 si 1968 este
medaliat cu „Meritul cultural”
clasa a II-a. La fel, profesorul Doru Serban castiga
premiul II national pentru meritele Corului Sindicatului-Invatamant
Arad pe care il conduce si, intr-o activitate complexa
exceptionala, plasticienii Lia Cott si Nicolae Bigfalvi
expun lucrari atat in tara cat, mai ales, peste hotare.
Profesori valorosi
Sporirea complexitatii vietii artistice a
institutiei noastre aduce si mai multe afirmari nationale
ale talentului si evolutiei valorice - orchestra de
camera a liceului, condusda de dirijor Iosif Jung,
obtine locul I in 1973 la festivalul liceelor de arta.
Tot asa, Stoicu Petra, elev la clasa de sculptura
Barbu Bocu obtine premiul I la Expozitia Nationala
de Arta Plastica a Elevilor „Brancusi”
in 1976. Toma Samica, elev la clasa de vioara a profesorului
Radu Bloch obtine Premiul Special al ziarului „Scanteia
Tineretului” la festivalul liceelor de
arta din 1973, iar pianista Maria Repas de la clasa
profesoarei Verona Eckstein obtine in acelasi an mentiune
la concursul „Lira de aur” de
la Suceava.
Cristina
Lazurca - Glasul Aradului
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Jurnal aradean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia de Vest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Ziarul
Glasul Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|