Putina lume cunoaste in amanunt  pe ce se bazeaza Legea 10, Fondul Proprietatea si  Fondul Funciar. Pentru a lamuri neintelegerile aparute  de-a lungul timpului privind  aceste legi,  am stat de vorba  cu Carmen Ila, subprefect al Aradului. - Care au fost pasii pe care i-ati urmat pentru a ajunge acum in functia de subprefect? - Eu am unsprezece ani de activitate in institutia Prefecturii. Am inceput ca si consilier juridic, apoi am avansat pe postul de sef  Birou Juridic, a urmat functia de sef Serviciu Juridic, iar a urmat functia de secretar general. Am dat un concurs la Bucuresti, pentru ca s-a schimbat denumirea functiei in cea de inalt functionar public, in baza statutului functionarului public pe legea 188 din 1999. - Si asa ati ajuns sa detineti o functie de conducere care implica multe responsabilitati... - Da. Din anul 2003 sunt inalt functionar public, iar din anul 2006 am avansat ca subprefect prin transfer  intre cele doua posturi. Si pentru acest post am dat examen si am urmat un an de zile cursurile Institutului National de Administratie, pe langa alte cursuri urmate ulterior. E adevarat ca implica multa responsabilitate, dar fac ceea ce imi place si ceea ce mi-am dorit. Pentru ca eu consider ca am atins punctul maxim al unei functii pe care o poate avea o femeie. - Ce ne puteti spune despre Legea 10? - Aplicarea acestei legi este impartita intre trei institutii care au fiecare atributii generale. Adica totul pleaca de la Primarii, unde se depun cererile, care dau bunul cerut de om in natura sau compensare cu alte bunuri de acelasi fel atunci cand nu mai exista. Apoi ajung la Prefectura care verifica legalitatea dispozitivelor date de primari, le centralizeaza pe natura sau despagubiri si le trimite la Bucuresti la Agentia Nationala pentru Restituirea Proprietatii. Acestia fiind cei care se ocupa cu despagubirile banesti. Altfel zis, in luna ianuarie, pe judet aveam 5.558 de notificari din care o mare parte au fost solutionate prin diverse metode legale (in natura, despagubiri valorice, prin combinarea masurilor), iar o parte au fost respinse sau trimise spre instanta de judecata. - La Fondul Funciar problemele sunt la fel, sau merg mai repede? - Deci, pot spune ca privind acest fond lucrurile stau mult mai bine si tin sa le multumesc pe aceasta cale primarilor care au inteles ca trebuie sa restituie pamantul si au dislocat din pasunea comunala pentru a pune la dispozitia Comisiilor de Fond Funciar acele terenuri. Sunt localitati care au finalizat 100% aceste probleme, iar per total pot afirma ca 90% din aceasta situatie este rezolvata. Desi pe hartii la emitere titluri de proprietate cred ca ajungem la 99%, dar mai sunt si situatiile litigioase care trebuiesc rezolvate. - Ce probleme ati intampinat privind cererile oamenilor? - La momentul realizarii cererilor am avut mai multe probleme dar privind problemele "ciudate" daca pot sa le spun asa au fost cateva cazuri. La Taut de exemplu prin Legea 247 o persoana a depus cerere pentru retrocedarea terenului, iar Comisia Judeteana a respins-o initial. Dar persoana respectiva s-a adresat instantei care i-a dat castig de cauza si a dispus restituirea a mii de hectare de teren, ce depaseau teritoriul administrativ al localitatii. Acum ramane sa se stabileasca rezolvarea acestei situatii. Alta localitate a fost Paulis, unde s-au scris dubluri de procese verbale de punere in proprietate. Dar am avut si lucruri bune, cum ar fi problema de la Moneasa, unde cazul privind padurea Nemeseasca s-a rezolvat, iar primarul, secretarul si doi membri din consiliu au fost scosi de sub urmarirea penala. - In ce consta Fondul Proprietatea si cand devine operational? - Fondul Proprietatea se adreseaza persoanelor care nu au fost despagubite in natura sau in bani. Primarii sunt cei care analizeaza dosarele, iar noi verificam daca e legal ceea ce au dispus ei acolo. Adica, daca Primaria nu dispune de pamant, nu vrea sa dea din pasunea comunala sau oamenii nu sunt inscrisi pe tabele cu despagubiri, noi trebuie sa verificam cum sta exact situatia in zona. Tabelele cu dosare se analizeaza la fel ca cele pe legea 10, iar apoi se duc la Agentia Nationala pentru Restituirea Proprietatii si acolo se decide cat si cum se da. Iar de anul acesta devine operational, in sensul ca toate dosarele nesolutionate in natura vor ajunge la A.N.R.P. pentru a se vedea despagubirea baneasca. Corina Timpa - Glasul Aradului

Aradul va scapa in sfarsit de strazile de pamant, asa cum ii sta bine unui oras european de talia sa.  In cartierul Micalaca au demarat deja lucrarile.  Mai sunt inca probleme cu unii locuitori care nu si-au facut contract pentru canalizare.  Ba chiar unii dintre ei nu sunt racordati nici macar la apa.  Se fac progrese insa si aici, pentru ca a inceput o adevarata campanie.  Strazile vor fi asfaltate, trotuarele vor fi si ele amenajate, iar canalizarea va patrunde cu ocazia asta pana in cele mai laturalnice strazi.  Cele 50 de strazi vor fi gata in intregime in decurs de doi ani.  Lunar, firmele care executa lucrarile, ICIM si RADM, vor da informatii despre cum se desfasoara "ostilitatile".  Locuitorii sunt incantati de proiect si de lucrarile care au pornit deja, bucurandu-se de faptul ca vor scapa de "dezastrul" drumurilor de pamant de dupa ploi (Aurora Albis).  Totusi, odata cu rezolvarea acestor probleme, apar altele: Ludovic si Elisabeta Szabo se plang de traficul greu care trece in zona strazii Budai Delea- nu din Gradiste.  "Trec si noaptea masini de mare tonaj de la Drumuri, cisterne care alimenteaza benzinariile si tremura peretii caselor. Am vrea sa se gaseasca o modalitate sa se ocoleasca zona asta, daca se poate", spun ei, insa recunoscand ca "s-a pornit spre bine" cu aceste lucrari. Acesta este programul probabil al interventiilor; In zona Gradiste-stanga in perioada februarie-martie intra in lucru urmatoarele strazi, unde va actiona firma ICIM: Randunicii, Rozelor, Rahovei, V.Eftimiu.  Trimestrul al doilea va cuprinde strazile: Cristal, Privighetorii, Oradea, Porumbitei, Viitorului, Pelicanului, Zarandului, in trimestrul al treilea vor fi cuprinse: Lucretia, Turturicii, D.Zamfirescu, Buciumului, Rasnov, Tismana, Agarbiceanu, Diamant, Papadiei, Varadiei, Romanitei, urmand ca lucrarea sa se finalizeze aici cu strada Minulescu. In partea dreapta a zonei Gradiste se va desfasura executantul RADM, dupa urmatorul program: februarie-martie 2008 – str.Gelu, Graului, Pescarilor, Cehov.  In trimestrul doi vor fi cuprinse: str.Voevod Moga, Pipos, Slavici, Milcov, care vor fi urmate, tot anul acesta, de str. Toporasilor, Egalitatii, Comunarzilor, Razvan.  Ultima etapa, care va demara si ea in 2008, cuprinde str. Porumbului, Orient, Orion si Satelit.  Celelalte strazi Gradiste – dreapta (din pamant) sunt programate sa intre in lucru in anul 2009.  Programarea informativa a fost facuta de constructori, in functie de disponibilitatile lor si ar putea sa intervina modificari in ordinea de executie.  Primaria recomanda ca in aceasta perioada sa se efectueze eventuale bransamente noi la utilitati, inainte de finalizarea lucrarilor de asfaltare si amenajare a trotuarelor. Acesta este primul lot, in cel de-al doilea fiind incluse strazile din Micalaca si Subcetate, unde in premiera va lucra si o firma straina, din Ungaria. Cartierul Micalaca: Adrian, Amurgului, Caraiman, Ciobanului, Constanta, Crizantemelor, Dreptatii, Fratiei, Junilor, Marginei, Paulis, Podgoriei, Zoe. Cartierul Subcetate: Achile, Cezar, Diogene, Gladiator, Hector, Marte, Micsunelelor, Parului, Radu de la Afumati, Santinelei si Trompetei. Invesitia va costa in total 10 milioane de euro, urmarindu-se reabilitarea a aproape 60 de kilometri de retea stradala in cele trei cartiere. Dana Mirea - Observator

Partidul Democrat Liberal din Arad ia pozitie fata de proiectul de lege a invatamantului.  Prin vocea primarului Gheorghe Falca, Partidul Democrat Liberal sustine ca mai multe ministere doresc sa ia in administrare anumite licee.  Este vorba despre Ministerul Culturii care doreste in subordine scolile cu profil muzical si de arta dar si de Ministerul Agriculturii care doreste sa preia liceele agricole.  Conducerea Partidului Democrat Liberal din Arad sustine ca politicienii nu ar trebui sa se implice in problemele de educatie, daca nu se pricep. Supararea democrat-liberalilor pleaca de la proiectul de lege a invatamantului aflat zilele trecute in dezbatere publica, la care ministrul culturii a cerut sa primeasca in subordine liceele de arte si muzica.   In aceste zile, Partidul Democrat Liberal din Arad a definitivat si alegerile din organizatiile locale.  Aceste organizatii sunt create in jurul sectiilor de votare iar acum fiecare dintre acestea are un presedinte, un vicepresedinte si un secretar. Vasile Blidar - Televiziunea Arad

Primarul din Ineu sustine ca licitatia va avea loc in iulie, iar centura va fi gata in 2009.  Ineul spera sa scape de traficul greu din oras in decembrie 2009, cand ar urma sa se finalizeze cel mai mare proiect initiat de primarie: centura de sud a Ineului. Presedintele CJA, Iosif Matula, si primarul de Ineu, Ioan Mehelean, au prezentat ieri datele acestui proiect, faza in care se afla si sperantele legate de demararea si finalizarea lui in cel mai scurt timp. Potrivit edilului, proiectul a fost depus pe Programul Operational Regional 2007- 2013, Axa II Infrastructura Transport, s- a bucurat de bani guvernamentali pentru asistenta tehnica si are toate sansele sa fie declarat eligibil in urmatoarele saptamani.  "Proiectul se incadreaza atat in strategia de dezvoltare locala, cat si in cea regionala. E vorba de primul proiect depus de orase mici, insa valoarea lui e foarte mare: 4.270.000 euro. Centura, in lungime de 4,1 km, va face legatura intre drumul judetean 792 A si drumul national 79 A si va scoate traficul greu din oras, pentru care am avut sute de reclamatii (de la poluare fonica, la crapaturi in case si trepidatii)", a sustinut Mehelean. Edilul este convins insa ca centura nu va avea doar rolul de a scapa orasul de TIR- uri, ci si acela de a dezvolta orasul in urmatorii 15 ani. "Toata zona de sud are posibilitatea de a se dezvolta in urmatorii ani. Vom putea face zona industriala, vom putea creea noi spatii pentru locuinte etc. Toate strazile din oras vor comunica cu centura, fapt care va asigura dezvoltarea Ineului", a punctat Mehelean. Inca trei etape Totusi, pana la demararea efectiva a lucrarilor, proiectul (depus pentru finantare) va trebui sa treaca de inca trei faze legate de conformitatea si eligibilitatea proiectului. "Daca totul va merge bine, atunci licitatiile vor fi organizate in iulie 2008, iar lucrarea va fi finalizata in decembrie 2009", a declarat primarul Ineului. Iosif Matula este, insa, de parere ca, dat fiind modul in care a fost intocmit proiectul, "acesta va depasi fara probleme etapele viitoare". 2.000 de masini Potrivit studiului, Ineul este tranzitat in fiecare zi de 2.100- 2.200 de vehicule, iar gradul de poluare produs de acestea depaseste limita admisa de lege pentru poluare fonica cu 20 de decibeli.  Adriana Barbu - Adevarul

Un lucru de care locuitorii Aradului au toate motivele sa fie  mandri, este faptul ca la doar o aruncatura de bat de municipiul nostru, la Zadareni, se afla cel care a construit cel mai mare telescop astronomic din tara, si anume,  Nicolae Reinholz, care s-a nascut la Jimbolia, unde de mic a fost fascinat sa descopere cerul. "Pe mine m-a atras intotdeauna cerul, nu stiu de ce", ne spune cu nostalgie astronomul.  In anul 1969 face cunostinta pentru prima data cu o revista de specialitate – "Cutezatorii". Era atat de fascinat incat cu cunostintele culese si-a fabricat o luneta, cu ajutorul careia a putut face observatii astronomice.  Nu s-a multumit insa cu atat, si nu dupa mult timp si-a construit un al doilea telescop, de 14 cm, mult mai performant.  In anul 1980 se muta la Zadareni, unde planuieste construirea unui telescop nemaiintalnit.  Cu ajutorul unui prieten de la Fabrica de Sticla, procura doua discuri pe care le slefuieste cu aleasa migala timp de patru ani. Dupa tot acest timp reuseste sa construiasca un telescop astronomic de tip Newton, cu montura ecuatoriala avand obiectivul principal cu diametru de 30 de centimetri.  Distanta focala este de 2,16 metri, facand din acesta cel mai mare telescop universal din tara. Urmarile acestei realizari nu au intarziat sa apara: a putut face observatii astronomice care au facut inconjurul lumii, munca sa devenind foarte cunoscuta peste hotare.  Presedintele Astronomilor a Suprafetelor Planetare, din Paris a fost atat de uluit de munca aradeanului, incat ii facea publice in toata lumea observatiile. Reinholz se multumea sa primeasca din partea acestuia doar documentatia de care avea nevoie pentru a fi la zi cu ultimele noutati. Prin telescopul sau a putut vedea lucruri importante precum planete, galaxii, roiuri stelare, comete, nebuloase, dar si observatii in premiera: aparitia pe Saturn a unei eruptii foarte mari sau disparitia unei benzi de pe planeta Jupiter. Dar lucrul de care este cel mai mandru N. Reinholz, il reprezinta descoperirea unei comete.  Este al doilea roman care a reusit aceasta performanta, dupa Victor Daimaca in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial.  Cometa insa nu-i poarta numele, deoarece la Revolutie s-a pierdut scrisoarea in care acesta isi facea cunoscuta descoperirea.  Drept urmare cometa a fost descoperita ulterior de altcineva care acum se bucura, intr-un fel pe nedrept, de numele ei: Cernis-Kiuchi Nakamura.  N. Reinholz s-a obisnuit insa cu ideea si visul lui cel mai mare acum este construirea unui observator astronomic popular. Acesta ar fi unic in judetul nostru si al saselea din tara.  El a fost foarte aproape de realizarea obiectivului in anul 1999, cand a avut suportul Guvernului insa conducerea Consiliului Judetean de atunci nu l-a ajutat cu nimic.  Institutul astronomic din Bucuresti i-a oferit o recomandare in acest sens si acum asteapta ca autoritatile locale sa miste ceva. El este dispus sa-si ofere telescopul sau in acest sens, numai ca Observatorul Astronomic sa fie realizat la Zadareni, pentru ca aici are parte de lumina adecvata pentru asa ceva.  Telescopul sau este considerat punct turistic si are vizitatori din toata tara, printre care si studenti. Cea mai mare satisfactie insa o reprezinta pentru N. Reinholz "ori de cate ori am ocazia sa ma ridic de la pamant. Nu oricine poate avea bucuria sa vada cerul asa cum il vad eu". Adrian Cotuna - Glasul Aradului