Articol sters la solicitarea publicatiei Glasul Aradului.

Ministerul Transporturilor vrea fonduri europene de o jumatate de miliard de euro pentru finantarea a 15 proiecte de constructii si de reabilitari de drumuri si cai ferate. Construirea tronsoanelor de autostrada Cernavoda-Constanta si Arad-Timisoara necesita cea mai mare parte din suma. Uniunea Europeana a pus la bataie, in acest an, mai bine de jumatate de miliard de euro pentru ca Romania sa stea ceva mai bine la capitolul transporturi Potrivit reprezentantilor Ministerului Finantelor, la mai bine de un an de la aderare, Romania nu are niciun proiect aprobat pentru atragerea acestor bani, proveniti din fonduri postaderare. In prezent, atat Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), cat si Caile Ferate Romane, primesc bani din fondurile preaderare.  De la inceputul anului si pana acum, CNADNR a primit de la UE circa 36,5 milioane de lei, dintr-un buget calculat la nivelul anului 2008 de 590 de milioane de lei.  Caile Ferate stau ceva mai bine, inregistrand de la inceputul anului intrari pe fonduri europene preaderare de circa 50,5 milioane de euro. Se cauta bani pentru Coridorul IV Principalele proiecte pentru care Ministerul Transporturilor cauta bani la UE sunt autostrazile Timisoara - Arad si Cernavoda - Constanta.  Pentru finantarea acestor tronsoane s-au facut deja imprumuturi de 450 de milioane de euro la Banca Europeana de Investitii.  Imprumuturile reprezinta de fapt o modalitate de cofinantare, iar, pentru partea pe care guvernul trebuie sa o puna la bataie, ministerul incearca sa obtina finantare europeana.  Suma ce reprezinta partea Romaniei in cadrul acestor doua proiecte se ridica la 174 de milioane de euro. Din cele 15 proiecte care sunt propuse de a beneficia de finantare europeana postaderare, majoritatea se afla in faza de licitatie.  Drumurile vor inghiti si in etapele urmatoare grosul fondurilor europene - circa 60% din total.  Proiectele feroviare atrag fonduri europene de circa 93 de milioane de euro. Peste jumatate din aceasta suma va fi cheltuita pentru reabilitarea statiilor de cale ferata Baia-Mare, Satu-Mare, Targu- Jiu, Targoviste si Miercurea-Ciuc.  Cel mai important proiect naval e extinderea in larg a digului Portului Constanta. Cristina Sbirn - Evenimentul Zilei

Treizeci de minute. Atat a fost necesar pentru a strabate ieri, in intervalul orar 9-15, centrul Aradului, cu masina: un drum care in mod normal nu dureaza mai mult de patru minute.  Din cauza blocajului rutier, autobuzele care fac legatura intre centru si Podgoria au avut intarzieri de peste 50 de minute! Desi mai nou aradenii sunt obisnuiti cu traficul infernal, cu aglomeratia de fiecare zi, ieri dimineata lucrurile parca au luat-o mai razna... ca de obicei.  Zeci de minute masinile de pe Bulevardul Revolutiei, pe sensul dinspre Teatru spre Podgoria, au ramas blocate, parcurgand aceasta distanta, cam centimetru raportat la minut.  Sute de masini in asteptare, deci sute de soferi nervosi, politisti rutieristi in fiecare intersectie si puhoaie de oameni care au asaltat trotuarele, toti nervosi, toti suparati si nemultumiti: asa s-ar descrie atmosfera de ieri, care a dominat zona de centru.  Motivul care a declansat aceasta nebunie este asfaltarea carosabiluluilui de pe bulevard incepand de la intersectia strazii  I. C. Bratianu cu Revolutiei, spre Podgoria.  Daca sfarsitul saptamanii trecute a fost reasfaltata banda I, a venit si randul celei de a II-a benzi.  Majoritatea participantilor la trafic habar nu aveau motivul pentru care asteapta de zeci de minute sa inainteze spre destinatie sau de ce agentii de circulatie ii indruma pe alta ruta.  Lucrarile nu au fost anuntate nicaieri si nici populatia avertizata sa ocoleasca zona. Unul dintre soferii aflati in aceasta ipostaza ne declara ca "de doua ore incerc sa strabat centrul. Nu stiu ce se intampla, venim din Targu-Mures, dar pana aici nu am intalnit asa ceva. De ce nu lucreaza noaptea, pentru a evita astfel de circ?"  Un alt sofer, de data aceasta o doamna, Angela Florian spune ca "zilnic ne confruntam cu aceasta problema a traficului si a parcarilor. Intr-adevar, acum situatia este mai dificila, dar avand in vedere ca ne face un bine asfaltand, acceptam. Pe mine ma afecteaza foarte mult aceste lucruri, avand in vedere ca zilnic parcurg drumul de la locul de munca la banca. Prefer sa plec pe jos cu banii in geanta, dar in aceasta situatie nu stii ce se poate intampla."  Agentii rutieristi si-au dat silinta cat au putut pentru a reglementa situatia, insa acest lucru nu i-a scutit de injurii.  Adrian Bachios, agent Politia Rutiera, ne-a declarat ca " se circula foarte greu, traficul este ingreunat de lucrarile la carosabil care au inceput la orele 7:30. Asa va fi pana in jurul orelor 15, cand este preconizat finalul asfaltarii, iar maine lucrarile se muta pe cealalta parte a strazii. Deocamdata soferii care vor sa vina pe centru de pe strada "Vasile Milea" sunt opriti de colegii mei, iar ceilalti care vin din centru sunt indrumati sa o ia pe strada „I.C. Bratianu”.  Blocaje, lume nervoasa dar asta este: cine o sa aiba un oras frumos?" Nu doar soferii au avut de suferit datorita traficului.  Din cauza blocajului si calatorii cu autobuzul pe ruta Piata Romana – Podgoria au avut de asteptat mult si bine.  Daca intr-o zi normala o asfel de cursa se desfasoara in cateva minute, ieri distanta de la "Biserica Rosie" la Podgoria a fost parcursa in 40-50 de minute. Acest lucru a pus la incercare nervii soferilor de pe autobuze (care uneori indrumau calatorii sa aleaga ca alternativa mersul pe jos).  Cu toata nebunia creata de lucrari, oamenii - desi afectati - au parut ca inteleg faptul ca fara sacrificiu nu se poate, si daca pentru a avea un carosabil acceptabil este nevoie sa suporte aceasta nebunie pentru un timp – nu au incotro!  Nemultumirea lor a fost ca nimeni nu i-a anuntat despre potentialul blocaj, ca sa poata ocoli zonele cu probleme. AMC - Observator

Copii din toata tara se vor bucura de cateva zile minunate de vacanta in tabara fanion a judetului Arad. De la inceputul vacantei, sute de copii din mai multe judete ale tarii au petrecut zile de neuitat in Tabara Moneasa.  De acest lucru ne-am convins si noi, recent, cand am vizitat aceasta oaza de relaxare de la poalele Codrului Moma. In ziua documentarii noastre, in tabara se aflau 96 de copii din Timis, Satu Mare, Teleorman si Arad, supravegheati de noua cadre didactice.  Am incercat sa aflam care sunt impresiile despre tabara aradeana stand de vorba cu prof. Coca Tudose, directorul Scolii Generale nr.1 Videle din judetul Teleorman. Amintiri de neuitat -Cum ati gasit Tabara Moneasa? -Dupa aproape 12 ore petrecute in tren in drum spre Moneasa, oboseala a disparut ca prin farmec cand am ajuns in acest loc minunat, cu un peisaj deosebit, si am fost intampinati cu zambete si bunavointa de niste oameni minunati... -Cu ce amintiri credeti ca raman copiii? -Conditiile de cazare, masa imbelsugata si variata, dotarile de care dispune tabara (copiii au fost impresionati in special de terenul de fotbal cu gazon sintetic si de piscina) au facut ca timpul petrecut aici sa ni se para ca se scurge prea repede.  Toate acestea, ca si excursiile facute in imprejurimi si, nu in ultimul rand, ospitalitatea gazdelor vor ramane amintiri de neuitat pentru toti cei care au venit aici tocmai de la Videle. Impresii in versuri Aceiasi satisfactie am descoperit-o si in "jurnalul de bord" al taberei (un caiet in care cei care petrec aici pot sa isi scrie impresiile) unde am gasit tot felul de aprecieri laudative, exprimate in cele mai diverse formule.  Spre exemplu, daca prof. Danil Negrea adreseaza o multumire ("Grupul de elevi din Ungaria multumeste pentru conditiile de cazare, pentru masa oferita, care a fost foarte buna, si in special lui nea Petrica -n.r. Petrica Toader, administratorul taberei -pentru amabilitatea de care a dat dovada pe toata perioada sederii noastre aici"), Miha a tinut sa isi transmita gandurile in versuri ("Cand bate vantul caldicel/ Si este iarasi vara/ Iar soarele e sus pe cer/ Si-i minunat afara/ Copiii isi doresc sa fie/ La nea Petrica in Moneasa/ Si simt o mare bucurie/ Nu le e dor de casa"). *** In cateva zile, in Tabara Moneasa urma sa soseasca o serie compacta din Buzau, apoi alta serie numeroasa din Prahova, Bucuresti, Timisoara si Teleorman, dar pana la sfarsitul vacantei vor veni aici multi alti copii din alte judete ale tarii.  Vom incerca si noi sa mai ajungem in acest minunat loc al copilariei, alaturi de cei care au ales sa petreaca pe aceste meleaguri. V. F. - Jurnal aradean

Desi posesor al unor obiective culturale de necontestat, ca sa amintim doar cetatile de la Lipova, Siria, Soimos,  judetul nostru nu se afla pe lista circuitelor culturale a agentiilor de turism. Pentru ca este sezonul concediilor si pentru ca majoritatea dintre noi prefera sa se instruiasca si sa afle lucruri noi si in vacanta, imbinand utilul cu placutul, am dorit sa aflam ce fel de servicii de turism cultural le sunt oferite aradenilor si care este motivul pentru care circuitele culturale nu vizeaza obiectivele importante ale judetului nostru. Am aflat cu acesta ocazie ca multe agentii de turism aradene sunt atat de solicitate in aceasta perioada incat reprezentantii lor nu sunt disponibili sa stea de vorba cu presa.  Eforturile noastre nu s-au risipit in zadar pentru ca Anca Lasconi, agent de turism si Remus Tanase managerul unei agentii aradene au avut amabilitatea sa ne impartaseasca din experienta lor. Cele mai cunoscute servicii din categoria turismului cultural oferite de agentiile din Arad sunt circuitele.  Circuitele presupun scurte trasee care cuprind mai multe obiective culturale dintr-o anumita zona, de cele mai multe ori in pachetul de servicii oferite, agentia incluzand si biletele de vizitare a obiectivelor vizate.   De la Anca Lasconi aflam ca cererea pentru circute culturale s-a extins de la "spatiul european la America de Sud si chiar la Noua Zeelanda".  Tot Anca Lasconi ne dezvaluie faptul ca in general cei care solicita astfel de servicii sunt persoane cu varste peste 40 – 45 de ani, cu un nivel de cultura mai ridicat, situatie confirmata si de Remus Tanase. Preturile pentru astfel de servicii variaza in functie de zona si de numarul obiectivelor vizitate.  In general, aceste calatorii se fac cu autocarul (cel putin cele din Europa),  iar turistii au la dispozitie un ghid specializat.  Dupa spusele lui Remus Tanase amatorii de astfel de trasee culturale "nu sunt interesati de conditii de cazare extraordinare. Sunt genul de oameni carora le place sa viziteze, sa traiasca si sa experimenteze lucruri si gusturi noi" . Prima in topul destinatiilor pentru astfel de circuite este Italia, cel putin in ce priveste agentia pe care o conduce Remus Tanase, iar circuitele propuse cuprind de obicei orasele Venetia, Verona, Florenta, Roma.  O alta destinatie solicitata este Anglia, urmata de Spania, Franta, Malta.  Destinatiile cele mai solicitate pentru practicarea unui astfel de turism se afla in general in Europa Occidentala, insa Remus Tanase ne asigura ca tendinta este ca piata turismului de orice categorie sa migreze tot mai mult spre zona culturala,  in ultima vreme cultura, practicarea sporturilor de masa, cunoasterea traditiilor dintr-o anumita zona culturala, educatia permanenta sunt obiective importante pe care le au in vedere touroperatorii atunci cand realizeaza pachete de servicii, in multe zone circuitele vizand festivaluri de muzica sau alte manifestari culturale specifice. Pentru ca gastronomia face si ea parte din cultura unui popor, intr-unele zone cu traditie exista circuite care vizeaza chiar acest sector.  Chiar daca in Romania n-au existat inca solicitari in acest sens, pe lista de oferte a touroperatorilor internationali se afla servicii precum circuitele culinare, practicate in general in Italia si Franta, tari unde gastronomia a ajuns la rang de arta.  Aceste circuite au ca scop experimentarea unei adevarate culturi gastronomice.  Pe langa circuite un alt mod de a explora obiective culturale importante sunt excursiile de week end, excursii care vizeaza destinatii precum Praga, Budapesta sau Viena, aflate la distanta relativ mica fata de Arad.  Spre deosebire de circuite, weekend-urile sunt solicitate de o categorie mai mare de turisti, incluzandu-i aici si pe cei mai tineri, avantajul major al weekend-urilor fiind pretul mult mai accesibil. Am dorit sa aflam si felul in care se prezinta oferta romaneasca de servicii de turism cu scop cultural.  Pe lista lui Tanase se afla doar doua astfel de destinatii, din pacate nici una din judetul Arad – Delta Dunarii si Dracula Parc, ultima dintre ele fara prea multe solicitari.  Anca Lasconi mai adauga la acestea doua Maramuresul, dar numai in oferta de iarna si Sinaia.  Unde sa fie celelalte destinatii pe care Europa dorea sa le descopere cu ardoare la inceputul anilor ’90?  Destinatii pe care noi romanii suntem adesea, si pe buna dreptate, invitati prin tot felul de programe nationale sa le redescoperim?  Din pacate aceste destinatii nu se afla pe lista agentiilor din Arad si din pacate, nici din tara.  Anca Lasconi incearca sa ne dea o explicatie "O mare problema este lipsa de promovare. O promovare care sa vizeze in mod concret un anumit obiectiv cultural si posibilitatile de vizitare, de cazare din zona. Exista probabil si in judetul nostru astfel de obiective, dar atata vreme cat nimeni nu stie de ele nu pot fi incluse pe oferta. Personal consider ca trebuie facut mai mult decat amplasarea de indicatoare care sa semnaleze un obiectiv cultural sau o pensiune turistica in zona."  Mult mai transant, Remus Tanase semnaleaza si lipsa facilitatilor cu care se lupta cei care activeaza in domeniul turismului: "Prin comparatie cu alte tari, cum ar fi Turcia sau Grecia, in Romania am putea spune ca nu sunt acordate nici un fel de inlesniri pentru a stimula activitatea in domeniul turismului de orice fel si deci nici a turismului cultural. In Turcia statul se implica mult mai concret, nu doar prin consultanta in activitatea de promovare, ci in actiuni concrete. Multe din campanile de promovare a litoralului sau a obiectivelor culturale din Turcia care se fac in tara noastra in limba romana sunt nu doar finantate, ci realizate de statul turc, pe principiul ca banii cheltuiti pe aceste campanii se vor intoarce prin turistii pe care ii vor atrage."  O alta problema majora este calitatea serviciilor: "In general tarile din est atrag turisti straini prin servicii de calitate la preturi mici.  Din pacate la noi de multe ori preturile sunt comparabile cu cele din Europa Occidentala, dar calitatea lasa de dorit. Acest lucru descurajeaza turistii nu numai din alte tari, ci si pe cei din Romania" este de parere Remus Tanase, "ne-am obisnuit sa credem despre noi ca suntem o natiune ospitaliera. Chiar suntem, dupa parerea mea, dar in ultima vreme, incepand cam cu anii ’80 am uitat sa ne exersam acesta calitate. Cred ca am avea mult de castigat daca ne-am redescoperi pe noi insine", adauga domnul Tanase. Cristina Lazurca - Glasul aradului