„City-managerul“, institutia care ar putea accelera modernizarea Romaniei „la baza“, e inca departe de a fi inteleasa. Diagnosticul a fost pus corect, in urma cu doi ani, cand Legea administratiei publice locale a fost „modificata si completata“: sistemul public are nevoie de un management profesionist. Odata cu Legea nr. 286/2006, serviciiile comunitare organizate pe baza principiilor sectorului privat, sub coordonarea unui city-manager (administrator public), ar fi putut deveni realitate. Primarii aveau sansa de a chema in ajutor profesionistii. Putini s-au grabit. Orasele cele mai mari si mai importante economic, de la Bucuresti la Constanta, nu si-au „angajat“ un administrator public. City-managerul a devenit insa realitate in municipii mici si mijlocii (Sfantu Gheorghe, Slatina, Carei), dar si in Galati, Piatra- Neamt, Ploiesti sau Resita.  S-au developat, astfel, mai multe tipologii de metehne ale administratiei romanesti, dincolo de nivel sau regim politic dominant. EVZ vi le prezinta punctual, de la ingerintele politicului in administratie la rocadele in posturi in orase ale unui soi de pace eterna. De obicei, pentru postul de city-manager se prezinta un singur candidat. Agreat de primar. Dar nu asta e argumentul decisiv, ci faptul ca adesea conditiile pentru participare nu lasa sanse celor care n-au experienta indelungata a conducerii in administratie.  FISA POSTULUI  Ce ar trebui sa faca un city-manager  City-managerul poate indeplini (in baza unui contract de management) atributii de coordonare a aparatului de specialitate, a serviciilor publice de interes local. „Libertatea“ administratorului public variaza de la foarte mica pana la aproape de „absolute“. Primarul poate delega catre city-manager calitatea de ordonator-principal de credite, ceea ce il poate face chiar mai „puternic“ decat primarul. Responsabilitatile „obisnuite“ ale unui city-manager includ: supravegherea departamentelor primariei, pregatirea proiectelor bugetelor anuale, asigurarea unui leadership care sa aduca performante mai ridicate pentru functionarii municipalitatii.  MODELUL I (PLOIESTI - RESITA)  Politica bate administratia: „garda se schimba la fiecare alegeri“ Ionut Ionescu a castigat concursul pentru postul de city-manager al Ploiestiului in februarie 2007, in timpul mandatului pesedist al lui Emil Calota. Ionescu are contract pe un an, insa dupa alegerile locale din aceasta vara, cand Andrei Volosevici (PDL) a invins in alegeri, intre el si noul primar s-a ridicat „o bariera de comunicare“, cum, elegant, o numeste. E un fel de a spune ca nu mai e dorit. Nu performantele sale ca administrator public il fac, acum, indezirabil. Ionut Ionescu este de 12 ani membru PSD, desi abia a trecut de 30 de ani. „Am stiut ce vreau, eu chiar sunt social-democrat, n-am oscilat niciodata intre optiuni, de la strabunicul pana la mine, toti barbatii din familie am fost social-democrati. Tata a fost si presedinte de organizatie in PSDR-ul vechi, al lui Sergiu Cunescu“.  Sef de la 24 de ani  E un tanar masterat in administratie cu o experienta fabuloasa pentru varsta lui. La 24 de ani, era deja director general al Administratiei Domeniului Public si Privat (ADPP). Dupa ce a fost la etajele superioare ale administratiei publice locale si s-a ciocnit, violent, de incoerentele legislative, Ionescu si-a propus intrarea in politica „mare“. Va candida ca deputat intr-un colegiu din vestul Ploiestiului, unde se va bate, se pare, cu europarlamentarul liberaldemocrat Roberta Anastase. Din biroul lui Ionescu, de la etajul 7, orasul se vede bine: o fosta republica de-o zi intinsa si, cumva, trista. Ionescu e ferm, face distinctie intre termeni si crede ca tot city-managementul e viitorul pentru tara asta, daca mai exista un viitor: „Eu nu vreau sa fiu deputat, ca sa fiu ceva, ci pentru ca stiu ca nu pot schimba multe din afara politicului. Eu nu sunt un politician, care munceste o luna pentru patru luni de stat degeaba. Vreau sa fiu un om politic, adica sa muncesc patru ani pentru o luna in care sa fiu judecat pentru rezultatele mele“. Va suferi administratia o hemoragie de oameni ademeniti de partidele in cautare de personal? Ionescu spune ca nu: „Cei mai multi dintre colegii din administratie sunt, pur si simplu, scarbiti de domeniul asta, dar asa nu o sa facem niciodata nimic“. Solutii? „City-managementul e viitorul, trebuie sa aducem serviciile publice la nivelul celor private, sa investim in inovatii, in cercetare, altfel vom fi mereu in urma celorlati“. Ionescu nu crede ca intra intr-o competitie dintr-un domeniu unde toti sunt nenorociti si hoti: „E si o problema de termeni in coruptia romaneasca. Pentru ca nu exista o lege a lobby-ului, institutia asta functioneaza intr-o zona economica «gri», cu comisioane considerate luare de mita“. In Resita, city-managerul Gabriel Ionescu, fost consilier local din partea PNL, s-a trezit, dupa doi ani, fara post, dupa ce primar a fost ales, in aceasta vara, independentul Mihai Stepanescu. Acesta a redus personalul pentru a evita cheltuielile considerate inutile. Salariul lui Ionescu atarna greu: peste 7.000 de lei lunar, mai mult decat dublu decat primarul.  MODELUL II (SLATINA)  Furia revolutionara, in lupta cu „anchilozatii“  Minel Prina este (din aprilie 2007) un city-manager „altfel“. In echipa cu primarul Darius Valcov (sotul Laviniei Sandru), Minel vrea sa faca revolutie la Slatina. In momentul in care a castigat el concursul, era abia al cincilea city-manager din tara (pionieri au fost si la Resita, Harsova, Caransebes, Cugir). Acum city-managerul e o moda, cel putin in Olt. „Suntem zece doar la noi in judet“, se mandreste Minel. Prina e tanar (34 de ani) si foarte nelinistit. Vrea sa darame muntii in primarie si e de acord cu faptul ca administratorul public trebuie „sa zboare“ o data cu edilul, daca votul popular il scoate pe primar din joc („succesul primarului e si succesul citymanagerului, esecul la fel“). „Inventarea acestui post de administrator public e lucrul cel mai bun care se putea intampla la nivel local, e nevoie de oameni profesionisti, cu viziune“, e convins city-managerul de Olt.  Minel, city-managerul rebel  Prina s-a lovit, dureros, de indolenta functionarilor dintr-un „sistem anchilozat“: „Cel mai greu e sa ii faci pe oameni sa constientizeze ca e importanta munca lor. Multi vin la serviciu doar ca sa aiba unde pleca de acasa. Asta ma doare“. „De ce romanul munceste foarte bine in strainatate, si cand se intoarce munceste la fel de prost ca inainte?“, se mai intreaba city-managerul care vrea sa ii fie alaturi sotului Laviniei Sandru pentru intreg mandatul si sa faca din Slatina un reper de modernitate. „Nu multa lume intelege inertia din administratie, lucrurile merg asa ca trebuie sa mearga... Exista si o falsa protectie a functionarilor, care nu face decat sa creasca gradul de indolenta“, se revolta Prina. Concluzia e necrutatoare: „Cat as fi eu de Minel, de city-manager, nu pot sa fac singur nimic“.  MODELUL III (CAREI, SFANTU GHEORGHE, GALATI)  Rotatia cadrelor  La Carei, in Satu-Mare, city-manager de cateva saptamani e Beko Tamas, fostul primar, cunoscut UDMR-ist. Inca nu s-a dumirit bine cum e postul: „De doua saptamani doar am intrat in pita, cum se spune...“. Dar e increzator ca toate vor merge bine. A fost primar opt ani, iar acum edil e primarul dinaintea lui, din mandatul 1996-2000. Beko Tamas e de parere ca problemele sunt atat de mari in comunitat ile locale „incat nu e timp fizic pentru toate si, in plus, e prea greu si pentru un psihic de om“. Chiar daca omul e primarul. In Sfantu Gheorghe, administrator public e Czimbalmos Csaba, inainte viceprimar. Csaba a castigat concursul organizat de autoritatile locale in iulie 2008 si spera intr-o colaborare fructuoasa de patru ani cu edilul. „Mi-au fost delegate, prin contractul de management, anumite responsabilitati, pentru a-l degreva de unele sarcini pe primar“. Csaba stie de ce are nevoie Sfantu Gheorghe: „de strategii si de liniste“. Czimbalmos e de acord ca, deocamdata, in Romania functia aceasta e dependenta de jocul politic si crede ca „e normal, pentru ca administratorul trebuie sa fie intr-o echipa cu primarul“. Un caz ilustrativ e la Galati, unde, luna trecuta, social-democratul Florin Popa, un apropiat al primarului Dumitru Nicolae si unul dintre cei care i-au coordonat campania electorala la alegerile locale, a castigat concursul pentru ocuparea postului de city-manager. Si el a fost singurul candidat.  MODELUL IV  In tara lui „nu acum“ si „asta nu“  In Bucuresti, fostul primar Adriean Videanu l-a propus pe fostul vicepremier Gheorghe Pogea, pedelist hunedorean de frunte, ca posibil city-manager. In urma unei „prese negative“, ideea a fost ingropata. La Cluj-Napoca, Emil Boc inca mai cauta „cea mai buna solutie“, la Arad, functia s-a aprobat, dar n-are deocamdata ocupant, la Timisoara, primarul Gheorghe Ciuhandu a spus ca e o varianta „pentru viitor“, dupa ce-si va fi implinit el proiectele. La Sibiu, unul dintre cei mai apreciati primari, Klaus Johannis, a considerat ca „nu e nevoie“, dar si crede ca „e bine ca exista aceasta varianta, deoarece sunt si primari care vor sa lucreze mai mult politic decat administrativ“.  IN „LUMEA CIVILIZATA“  Un veac de management public profesionist  Institutia „city-managerului“ a aniversat, in acest an, un secol de existenta. Primul city-manager a fost desemnat in 1908, in Staunton, Virginia (SUA). In ultimii ani, institutia a devenit tot mai folosita in tarile din Estul Europei. In Romania, posibilitatea de a desemna city-manageri (autohtonizati drept „administratori publici“) a aparut odata cu Legea nr. 286/2006 pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale, nr. 215/2001. Potrivit actului normativ, la nivelul comunelor si oraselor, primarul poate propune consiliului local infiintarea functiei de city-manager (administrator public). Numirea si eliberarea din functie a administratorului public se face de catre primar, pe baza unor criterii, proceduri si atributii specifice, aprobate de consiliul local. Numirea in functie se face pe baza de concurs. Modelul se aplica si in Danemarca, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Olanda, Suedia. In SUA, managerul il degreveaza pe primar de treburile curente ale localitatii, e angajat pe baza unui contract si nu se schimba la fiecare noi alegeri. Rolul primarului migreaza, astfel, spre o functie de reprezentare a colectivitatii la intalnirile locale si internationale.  Andrei Craciun - Evenimentul Zilei

300.000 de lei s-au transformat in noroi. Se intampla la Arad, unde o strada asfaltata anul trecut este acum complet impracticabila.  Dupa ce au turnat covorul asfaltic, autoritatile locale au realizat ca exact pe strada cu pricina trece o conducta magistrala pentru canalizarea cartierului vecin.  In doar cateva zile, asfaltul de pe strada Lunga din Arad a fost acoperit de mormane de pamant. Ploile din ultimele zile au transformat totul intr-o mare de noroi. Oamenii abia reusesc sa iasa din curti iar soferii au nevoie de multa rabdare si indemanare pentru a strabate strada.  Reprezentantii primariei sustin ca, anul trecut, strada a fost asfaltata doar pentru ca asa ar fi vrut cei care locuiesc aici. Iar acum, ea a devenit impracticabila nu doar din cauza lucrarilor la reteaua de canalizare, ci si a traficului foarte intens.  Lucrarile, incepute in vara, nu dau semne ca se vor incheia in scurt timp. Iar locuitorii de pe strada lunga se tem ca, odata cu venirea iernii, vor ramane blocati in case.  Jurnal aradean

Desi o parte din muncitori au oprit lucrul, conducerea firmei a asigurat curatenia in Arad.  Muncitori de la Polaris din schimbul intai, care trebuiau sa intre, ieri, la lucru, pentru a face curatenie pe strazile orasului au intrat intr-o greva spontana. Oamenii spun ca refuza sa plece pe traseu fara liderul lor de sindicat, despre care afirma ca ar fi fost dat jos de pe masina de conducere.  Muncitorii mai acuza salariile mici, faptul ca sunt obligati sa lucreze cate 12 ore, fara sa primeasca vreun spor de rusine sau de toxicitate, sporuri la care sustin ca ar avea dreptul. De asemenea, sunt nemultumiti ca responsabilii societatii i-au amenintat cu desfacerea contractului de munca in conditiile in care nu ies la lucru. Pe de alta parte, conform celor declarate de Monica Jitariu, directorul Polaris M Holding, angajatii nu ar avea niciun motiv de nemultumire, din moment ce veniturile nete ale unui muncitor au ajuns si la 1.800 de lei.  „Reprezentantii lor au renuntat de doua ori la sporuri, in 2005 si in ianuarie 2008. Refuzand sa iasa la munca au incalcat legea, drept pentru care am inceput formalitatile pentru a li se desface contractele de munca”, sustine Monica Jitariu. L.S. - Jurnal aradean

Copiii din toate ciclurile de invatamant din Arad, impreuna cu parintii si profesorii, au participat ieri, la editia a VII-a a Zilei „In oras fara masina”. Aceasta actiune a facut parte din „Saptamana Mobilitatii Europene”. Programul a inceput cu o masa rotunda pe data de 16 septembrie, a carei tematica a fost „Aer curat pentru toti”, unde au fost prezentate materiale tematice si a fost sustinut un program artistic de catre prescolarii de la PP20 in sala 63 a Consiliului Judetean Arad.  Pe 17 septembrie s-au realizat desene pe asfalt de prescolarii de la PP1 si PP12, iar in 18 septembrie a fost prezentata statia de monitorizare a calitatii aerului si materialele tematice, de la Colegiul Tehnic de Constructii si Protectia Mediului. Ultima si cea mai importanta zi a programului s-a desfasurat ieri: oprirea circulatiei pe str. I.C. Bratianu intre orele 10-12 si determinarea noxelor in conditii de trafic oprit. Au fost organizate de asemenea, concursuri si intreceri sportive pentru prescolarii si elevii din toate ciclurile de invatamant, au fost impartite materiale informative, iar copiii de la Scoala Generala nr. 5 au realizat un mars al biciclistilor prin centrul orasului.Organizatorii (Agentia pentru Protectia Mediului si Primaria) au incercat sa faciliteze dezbaterile pe scara larga a necesitatii schimbarii comportamentului in ceea ce priveste transportul, in special cu masina personala. Motto-ul zilei a fost „In oras fara masina”, oamenii fiind indrumati astfel, sa renunte pentru o zi la masina in vederea reducerii macar poluarii. A fost aleasa ca tema saptamanii „Aer curat pentru toti”, ca un semn de alarma asupra faptului ca aerul din oras este tot mai poluat. Au fost incurajate atat autoritatile locale cat si cetatenii sa utilizeze si alte mijloace de transport in afara autoturismelor. Parintii, copiii si profesorii au fost de parere ca actiunea este benefica si ar trebui repetata des. „Eu consider ca acest eveniment este foarte interesant, distractiv si este benefic pentru mediu”, a afirmat Farcas Larisa, una dintre participantele la concurs. „Aceasta actiune este cea mai potrivita pentru copii, deoarece ei trebuie sa invete sa respecte, inca de pe acum, normele de poluare si absolut tot ce inseamna curatenie in oras. Ar fi indicat pentru copii sa fie organizate mai des evenimente de acest gen”, a declarat Olariu Alina, unul dintre parinti.  La eveniment au fost prezenti mai multi politisti si un echipaj al ambulantei. Au fost impartite planse de colorat care faceau parte din campania „Sanatate si educatie pentru tanara generatie”, prin care au fost transmise mesaje de la copii, care indrumau populatia sa spuna „stop poluarii”, sa nu arunce gunoiul in locuri nepermise, sa nu circule cu vehicule care scot prea mult fum si sa ii lase pe copii sa se joace in aer curat. Aceste planse au fost realizate de catre Agentia pentru Protectia Mediului si Autoritatea de Sanatate Publica impreuna cu copiii. „Anul viitor vom scoate si o carte despre ingrijirea mediului, care sa ii invete pe copii sa traiasca sanatos”, a spus Lucretia Balta Gavrisiu, referent de specialitate al „Autoritatii de Sanatate Publica Arad”. Fara rezultat!  De „Saptamana Mobilitatii Europene”, in ultima zi a evenimentului care a avut ca si tema „In oras fara masini”, conducatorii auto trebuiau sa utilizeze un alt mijloc de transport, care sa nu polueze aerul. Cu toate ca au fost intreprinse actiuni care sa sensibilizeze soferii, acestia nu au renuntat la masina. Mai mult decat atat, in zona primariei s-a format un ambuteiaj, care a dovedit lipsa de interes a aradenilor pentru evenimentul organizat. Anca Oprea - Observator

Comuna Dieci a cunoscut in ultimii ani o transformare fara precedent. S-au demarat o serie de proiecte importante pentru comunitate, proiecte care au drept scop imbunatatirea si ridicarea standardului de viata din comuna. O parte dinte principalele realizari din comuna au fost posibile datorita sprijinului oferit de Consiliul Judetean Arad. „Ajutam toate administratiile locale care vin cu proiecte viabile. Dorim sa imbunatatim si sa ridicam standardul de viata in toate comunele din judetul nostru. Este necesar ca in fiecare comuna sa existe un nivel de trai cat mai apropiat de cel al cetatenilor Uniunii Europene“ a declarat Nicolae Iotcu, presedintele Consiliului Judetean Arad. S-au demarat o serie de proiecte si cu sprijinul Consiliului Judetean Arad. Cele mai importante sunt reabilitarea si modernizarea DC 33 Revetis-Rosia, pe un tronson de 4 km. Valoarea totala a proiectului este de 1.5 milioane RON. „Este important pentru comunitatea noastra sa mearga inainte. Nu avem alta cale de urmat. Bineinteles ca este necesar sprijinul Consiliului Judetean Arad, intrucat ne-am bazat intotdeauna pe ajutorul pe care ni l-au oferit. Nivelul de trai al locuitorilor comunei noastre este influentat intr-un fel sau altul de aportul Consiliului Judetean. Voi pune intotdeauna inainte de toate interesele cetatenilor si dorinta acestora de a trai mai bine” - spune Ioan Crisan, primarul comunei Dieci. De asemenea, s-a sprijinit financiar si lucrarea privind reabilitarea si modernizarea unei portiuni stradale din localitatea Dieci, drum ce duce la cimitir. Valoarea totala a lucrarilor este de 200.000 RON. Razvan Cretu - Glasul Aradului