Consilierii judeteni au votat, la ultima sedinta CJA din acest mandat, toate proiectele propuse.  Ultima sedinta de Consiliul Judetean Arad din acest mandat a decurs fara probleme, alesii judeteni votand, fara alte intrebari, toate cele 24 de proiecte propuse de executiv. Alesii au votat o serie de taxe ce vor fi aplicate in anul 2009 (taxele pentru eliberarea certificatelor de urbanism, avizelor si autorizatiilor de constructie, taxele la Scoala Populara de Arte, cele de la biblioteca etc.), mai multe rectificari de bugete, modificari de organigrame si modificari de hotarari, atribuirea unui imobil catre Scoala Populara de Arte, cateva PUD-uri si cateva cofinantari. Cu doua abtineri, date unui singur proiect, celelalte proiecte propuse spre vot de executivul judetean au trecut de alesii grabiti parca sa puna capat mandatului. Singurul care a avut de pus cateva intrebari a fost, asa cum era de asteptat, Attila Duka, care s- a interesat, de pilda, ce se va intampla cu zecile de studii facute in acest mandat si cum le va pune in practica urmatorul presedinte de CJA, care e soarta imobilului de pe Calea Timisorii nr. 58 si daca Prefectura Arad a atacat in contencios administrativ horararea CJA legata de acest imobil (fapt confirmat de secretarul CJA). Dupa raspunsuri scurte la intrebarile alesului, conducerea CJA si consilierii s-au grabit sa "impacheteze sedinta". Adriana Barbu - Jurnal aradean

Se gospodaresc cum stiu mai bine din banii pe care ii aduna, mana de la mana, an de an, la fondul de rulment.  Sunt satui de tumultul si zgomotul orasului, iar pacea si intelegerea ce guverneaza oaza de liniste si verdeata in care au ales sa locuiasca vin sa compenseze neajunsurile la care un orasean nu s-ar putea acomoda. Ei sunt insularii, locuitorii Insulei a Treia Mures.  Nu au apa curenta, nici centrale termice pe gaz.  Singurele surse de caldura iarna sunt sobele si cazanele adaptate pentru combustibil solid.  Unica facilitate care-i deosebeste pe insulari de Robinson Crusoe e curentul electric.  Sunt aproximativ 60 de familii care traiesc aici.  Oameni simpli sau somitati ale Aradului, insularii sunt o mare familie ale carei valori trec neobservate pentru semenii lor de la oras. Punte spre Paradis Nu le-a fost usor insularilor, in iarna lui 2004, sa reconstruiasca podul care face legatura cu civilizatia.  O viitura puternica a spulberat, in cateva secunde, singura lor cale de acces la sursa de apa potabila de pe celalalt mal al Muresului.  Nici drumul de acces dinspre Zadareni nu era practicabil.  Localnicii spun ca pe acolo se poate intra pe insula cu masina numai doua saptamani pe an. In rest, drumul e cufundat sub ape.  Si-au reparat podul de barci dupa cateva luni in care au putut sa treaca Muresul doar cu compul. Banii i-au adunat, din nou, singuri.  In primavara lui 2005, localnicii au conceput, la malul insulei, un sistem ingenios de scripeti, cu ajutorul carora podul se poate ridica in caz de viitura.  Acum sunt siguri ca apele  nu-i vor mai lasa izolati in pustietate.   "Ne-a costat cam un miliard reparatia, dar merita investitia. Pe drumul de Zadareni nu ne putem baza. Banii i-am adunat singuri si ne-a fost de folos fondul de rulment", spune presedintele asociatiei Insulei a Treia Mures, Ioan Plesa. Taxa de pod pentru vizitatori Felicia Syalya locuieste, impreuna cu sotul, pe insula din 1990.  A avut un apartament in oras, dar l-a vandut cand copiii i s-au casatorit si au plecat in tari straine.  Acum castiga bani de la asociatie, pentru ca nu a ajuns la varsta pensionarii.  Primeste circa un milion si jumatate de lei vechi pe perioada iernii, cand sarcina ei e sa mature podul, iar pe timpul verii e rasplatita cu patru milioane.  In schimbul salariului, Felicia incaseaza, la intrarea pe podul de barci, cate un leu nou de la fiecare vizitator care intra pe insula.  Cand afla ca aceasta masura a insularilor e controversata, femeia argumenteaza:  "Nu e deloc o masura abuziva a noastra. Nu ne sprijina nimeni, ne descurcam din banii pe care ii adunam. Mi se pare normal sa cerem cate un leu de la vizitatori. Localnicii au abonamente si cotizeaza, in fiecare an, doua milioane la fondul de rulment. Plus ca, au fost multi care au venit pe insula si au tot sarit pe pod, gata sa-l rupa. Cand trebuie reparat ceva, tot noi trebuie sa platim". Biserica ridicata din suflet Odata ajuns pe insula, vizitatorul isi poate bucura privirea cu imaginea bisericii pe care insularii si-au dorit, din tot sufletul, sa o ridice.  Au pus din nou bani, care cat a reusit sa adune, iar constructia lacasului de cult a inceput in anul 2006.  Acum, un pictor de icoane care lucreaza la interiorul bisericii de anul trecut, e gata sa-si incheie munca.  El spune ca, din Duminica Floriilor, un preot din oras vine sa oficieze slujbele de duminica.  Pana acum, veneau preoti doar de sarbatori, insa localnicii spera ca, odata cu sfintirea bisericii, vor putea chiar sa-si boteze copiii pe insula.  Sunt multi micuti  pe insula. Dintre ei, cativa traiesc aici tot anul.  Micuta Iulia are un an si jumatate si s-a nascut acasa.  Salvarea nu poate intra in zona din lipsa unei cai de acces, iar chinurile facerii nu i-au lasat mamei destul timp sa ajunga in oras. Oameni simpli si… "grei" Putini sunt insularii care stau aici de o viata.  Dupa Revolutie, paradisul le-a fost invadat de vilele cochete ale unor oameni importanti din Arad.  Nu toti s-au stabilit definitiv pe insula, insa venirea lor a crescut pretul proprietatilor, care se cumpara pe sume care incep de la 10.000 de euro si ajung peste 30.000, daca e vorba despre o vila dichisita.  Intre "greii" Aradului mutati cu familiile pe insula ii veti gasi pe Gheorghe Faur, de la Finante sau pe Kovacs Arpad, de la Politia Economica.  Vecinii spun ca, vila celui din urma a fost cumparata, acum cativa ani, de la cunoscutul Nicoara Cret.  Nici oamenii politici nu lipsesc. Unul dintre cei cu case de vacanta pe insula e insusi Dorel Caprar, care promite sprijin insularilor. Promisiuni de la Primarie Pana atunci, Ioan Plesa, presedintele asociatiei, spera in sprijinul lui Gheorghe Falca: "Domnul primar a fost aici la ultima noastra sedinta. Nu ne-a promis ca se vor intimpla minuni, dar cred ca ne va sprijini sa pietruim aleile si poate va aduce niste leagane in parcul pe care il amenajam pentru micuti. Am depus la Primarie un protocol si asteptam raspuns. Chiar daca nu ne putem racorda la apa, pietruirea ar fi un inceput bun".  Pe langa acestea, omul mai arata ca localnicii platesc taxe pentru terenuri si cladiri la fel ca semenii din oras, dublate de darile care sunt percepute de Primarie pentru concesionarea locurilor de casa.  Un alt localnic aparut in toiul discutiei spune ca, insularii care mai au apartamente in oras, trebuie sa plateasca un plus de 15% pentru cladirile de aici, considerate case de vacanta.  Cu sau fara sprijin din exterior, insularii sunt hotarati sa nu renunte la micul paradis in care locuiesc. Monica Tulcan - Glasul aradului

Dupa 3 saptamani de la deschiderea sezonului estival lucrarile la strandul Neptun sunt in toi!  Muncitorii lucreaza zi lumina la bazine, iar Primaria estimeaza ca in a doua jumatate a lunii iunie aradenii vor putea sa se bucure de un strand modernizat la cele ami inalte standarde.  Administratia locala precizeaza ca pretul biletelor de intrare  va ramane neschimbat.  Primaria a preluat administrarea strandului inca de anul trecut  si intentioneaza sa investeasca in total doua milioane de euro.  In acest moment, strandul este  un santier imens, se lucreaza la refacerea bazinelor si echiparea cu tobogane si a instalatiilor de agrement, a canalizarii, a instalatiilor de recirculare si  alimentare cu apa rece si calda, a infrastructura zonei de agrement, la constructia statiei de tratare, filtrare si recirculare a apei.  Si asta dupa ce intr-o prima etapa s-a  reabilitat podul de pontoane, s-a refacut gazonul, s-au plantat arbori, abusti si plante ornamentale pe o suprafata de peste 10.000 metri patrati, s-au amenajat  aleile pietonale, s-a  montat mobilier urban si o  instalatie de iluminat ambiental.  Inca de la deschiderea sezonului s-au amplasat  200 de sezlonguri care, insa din cauza vremii au fost prea putin folosite. Izabela Vekas - Televiziunea Arad

Biserica romano-catolica din satul Neudorf, judetul Arad, adaposteste osemintele uneia dintre descendentele familiei imperiale austriece: arhiducesa Maria Ana Ferdinanda de Habsburg, fiica imparatului Leopold al II-lea. Timp de peste un secol, localnicii au avut un obicei ciudat: obisnuiau sa deschida sicriul cel putin o data pe an, de hramul bisericii, sa vada osemintele. De asemenea, pompierii deschideau si ei sicriul, la sarbatoarea patronului lor spiritual, Sfantul Florian. In urma cu trei ani, Episcopia Romano-Catolica a decis sa interzica deschiderea sicriului, sustinand ca ramasitele printesei au inceput sa se deterioreze si ca, oricum, nu e normal ca sicriul sa tot fie deschis. Patimile de la Neudorf Povestea arhiducesei Maria Ana o mai stiu doar batranii de origine germana ai satului. Majoritatea locuitorilor din Neudorf nici nu au idee cine se odihneste in biserica romano-catolica din sat. Printesa Maria Ana Ferdinanda ajuns la Neudorf cel mai probabil din motive sentimentale. Voia sa scape de un sot impus de familia regala. "A ajuns la Neudorf bolnava de TBC. Pe vremea aceea nu era penicilina, dar la noi putea respira un aer curat. Zona era inconjurata de paduri de brad. Printesa s-a stabilit la castelul unui conte si pana la urma a murit aici", povestes te Ana Krastl, o femeie de 77 de ani, nascuta si crescuta la Neudorf, care a auzit de la bunicii ei povestea printesei austriece. La Neudorf, printesa a locuit la castelul grofului Zelinski cu care, se pare, a avut o poveste de dragoste. Si-a gasit sfarsitul in anul 1809. Avea 39 de ani. Trupul printesei nu a mai ajuns la Viena. A ramas in cavoul grofului, in subsolul bisericii romano-catolice. Prima piatra funerara in amintirea printesei rebele a aparut insa abia dupa treizeci de ani, in anul 1841, la ordinul imparatului Ferdinand I. Maria Ana Ferdinanda nu a avut liniste nici dupa moarte. "Pe 2 iulie, cand se sarbatoreste hramul bisericii, Intampinarea Maicii Domnului de catre Sfanta Elisabeta, cei din comitetul bisericii intrau in cripta, deschideau capacul si vedeau osemintele printesei. Dupa procesiune, o puneau la loc si o inchideau. Printesa trebuia vazuta. Putea sa o vada oricine inainte. Veneau si turisti din Germania", mai spune Ana Krastl. Un alt obicei local apartinea pompierilor, care se intalneau in fiecare an pe data de 2 mai, de sarbatoarea patronului lor spiritual Sfantul Florian, la sicriul deshis al printesei. In anul 2005, Episcopia Romano-Catolica a decis sa inchida sicriul. "Din cauza faptului ca sicriul era deschis destul de des, cadavrul avea de suferit. Am luat atunci decizia de a nu mai permite nimanui sa se uite la ceea ce a mai ramas din corpul neinsufletit al arhiducesei. Am decis sa-l inchidem pentru ca nu este normal sa fie deschisa si inchisa tot timpul", spune vicarul Bocskei Laszlo. Profanata de soldatii sovietici Mormantul printesei a fost profanat de soldatii sovietici care si-au stabilit cartierul general aici, in 1945. "Eliberatorii" si-au insusit toate obiectele de valoare cu care a fost inmormantata printesa. "A fost inmormantata in haine de matase de culoare neagra. Se spune ca avea si lantisore, si inele de aur, dar au fost furate de rusi", mai spune Ana Krastl. Ca sa-i fure incaltarile facute din aur, soldatii Armatei Rosii au taiat picioarele printesei, spun localnicii. EPILOG Satul nemtesc fara nemti Primele date despre Neudorf dateaza din anul 1771. Cei mai multi locuitori de etnie germana au fost deportati in Rusia, in 1945, dupa intrarea armatei sovietice. "Au luat baietii de la 17 pana la 35 de ani si fetele intre 18 si 30 de ani. I-au dus la mina de la Dombas. Au scapat de deportare doar cei care au fugit in satele romanesti din jur", povestesc localnicii. In satul Neudorf, aflat in apropiere de localitatea Lipova, au mai ramas foarte putini nemti. Conform scriptelor bisericii, mai sunt doar 64 de familii de romano-catolici Stefan Both - Evenimentul Zilei

Oficialii Directiei pentru Sport a Judetului Arad spun ca interesul aradenilor pentru miscare, pentru sport, este din ce in ce mai scazut, iar cluburile sau asociatiile sportive nu mai cer ajutor institutiei abilitate in organizarea actiunilor sau evenimentelor sportive de pe teritoriul judetului. Din spusele inspectorului de specialitate Dumitru Siladi, in acest an au fost depuse doar opt proiecte pentru finantare, desi in judet exista mult mai multe asociatii sportive. "Multe cluburi sau asociatii sportive nu depun proiecte, deoarece nu sunt in legalitate din punct de vedere financiar sau au datorii la stat, astfel ca nu ar primi fonduri nerambursabile". Din cele opt proiecte depuse, toate au fost catalogate ca fiind eligibile, asa ca acestea vor primi fonduri de la directie. Insa banii sunt putini, fiind vorba de suma de 40.000 de lei. "Pentru sportul de performanta am primit doar 400 de milioane de lei vechi, destul de putin pentru cate evenimente vom organiza" a adaugat Siladi. De remarcat faptul ca, desi acestor proiecte le-au fost acordate sume diferite, in functie de importanta evenimentului, de popularitate si de anvergura, nu au existat contestatii dupa alocarea banilor. Dumitru Siladi a spus ca "am stat de vorba cu reprezentantii cluburilor si asociatiilor sportive si le-am explicat ca, daca ele doresc, putem aloca fiecarui proiect cate o anumita suma de bani sau putem scoate din calcul unele evenimente pentru a putea finanta mai puternic pe cele mai importante. Oamenii au fost intelegatori si am ajuns la o intelegere". Pentru o alta ramura a sporului care intra in atributiile Directiei Judetene, si anume "Sportul pentru toti", ramura care se adreseaza tuturor sportivilor amatori, dar care participa la diferite competitii, au fost primiti 37.000 de lei, insa si aici sunt probleme. Banii insuficienti nu permit directiei sa organizeze foarte multe evenimente sau sa le sponsorizeze cum ar trebui, astfel ca oamenii nu sunt atrasi sa practice miscare. Atentia celor de la Directia pentru Sport este indreptata si spre proiectul "Miscarea pentru sanatate", ramura prin care se incurajeaza practicarea sportului de catre toti oamenii, pentru mentinerea sau imbunatatirea sanatatii. In acest scop se organizeaza diferite crosuri. Totodata, directia pune la dispozitia tuturor doritorilor bazinul de inot si sala de sport de la Polivalenta. "Sunt cateva sute de persoane care au abonament la bazinul acoperit, iar sala de sport de la Polivalenta este folosita de foarte multi oameni care doresc sa practice sporturile la care se adapteaza sala, dar asta numai cand nu sunt antrenamente ale echipelor care fac sport de performanta. Avem persoane care joaca fotbal in sala, handbal si baschet. Desi se percepe taxa pentru aceste activitati, eu cred ca este un lucru bun ca putem pune la dispozitia oamenilor aceste facilitati" a mai spus inspectorul Siladi. Programul competitiilor organizate la sfarsitul saptamanii  cu sprijinul Directiei pentru Sport Arad - Olimpiada nationala a sportului scolar, etapa nationala la tenis de masa: 23-25 mai, Sala de Sport a Universitatii "Aurel Vlaicu", 42 de echipe participante. - Supermaratonul intre Arad si Békéscsaba: 24 Mai, ora 9:00 – plecare din Ungaria spre Romania; 25 mai, ora 9:00 – plecare din Romania spre Ungaria din fata primariei. - Turneul international de volei junioare III, dotat cu Cupa DSJ: 25 mai, Sala Polivalenta, 8 echipe participante dintre care 3 echipe din Ungaria, 1 din Serbia si 4 din Romania. Alin Gherasim - Observator