Sambata, 26 aprilie 2008

Din Pastorala la Invierea Domnului ce va fi citita in bisericile ortodoxe din Eparhia Aradului in ziua de Pasti. Am ajuns sarbatoarea sarbatorilor, si cu adevarat mai ales cei ce au trecut si prin zilele patimirii Mantuitorului, a rastignirii, mortii si ingroparii Sale.  Victoria nu este fara lupta si cu cat aceasta este mai mare, cu atat si cealalta pe masura.  Ori biruinta asupra mortii este aceea asupra celui mai mare dusman al umanitatii. Ea este covarsitoare, insemnand si pe cea asupra pacatului, si a raului.  Si totodata pentru ca se castiga in numele Domnului vietii si in unire cu El.  Lupta s- a desfasurat pana la jertfa suprema, cea de sine pentru ceilalti.  Unul dintre literatii nostri comentand un asemenea cadru afirma despre eroul sau: Victoria obtinuta prin jertfirea de sine e de o calitate mult mai inalta decat cea a fortelor care l- au rapus.  El cucereste nemurirea spirituala. Exemplul neclintirii si abnegatiei Sale imbarbateaza timp de secole generatiile urmatoare si le indeamna la fapte mari.  Eroul este rapus doar pe planul existentei fizice si individuale intr- un sens filosofic, insa el cucereste viata vesnica.  Triumful mortii este doar aparent, el exista intr- un sens marginit; indaratul acestuia sta marea si nemuritoarea victorie a spiritului uman.  Victoria celui care nu s- a temut de moarte, care a infruntat- o constient si a cazut nu pentru ca ar fi fost slab, ci dimpotriva pentru ca a fost prea tare. Viata crestina se traieste la un nivel duhovnicesc si ontologic, dupa modelul lui Iisus Hristos Dumnezeu – Om, ori cu Mantuitorul se introduce o noua realitate, o noua fiintialitate a creatiei, fiindca desavarsirea nu este etica si ontologica.  Hristos Domnul nu este un prototip moral, ci unul dumnezeiesc si mantuitor.  De aceea si Biserica lui Hristos nu este un organism modelator etic, ci trupul mantuitor, comuniunea indumnezeirii.  In faptul invierii suntem chemati astazi sa vedem cum jertfa crucii e preamarita.  Ziua bucuriei de azi a fost precedata de cea a intristarii, cand simtamintele ne- au asezat alaturi de cel rastignit si ingropat, dar intr- o nadejde nedezmintita in cele ce a fagaduit si pe care dorim sa le dobandim. Fiecare lucru maret se implineste cu jertfire. Sub pecetea jertfei sunt toti cei ce participa la ea cu toata fiinta lor, tocmai pentru a si- o insusi.  Este deci o biruinta totala pentru toti cei in comuniunea sublimitatii ei.  Sub acest unghi orice jertfa potrivit valorii ei, primeste insemnatate in ansamblul lucrarilor.  Bisericile ce se inalta astazi pretutindeni, reamintind aici si noua catedrala aradeana, au la temelie si jertfele celor care au avut izvor si pilduire jertfa crucii Mantuitorului.  Cu convingerea ca privind la slava pe care Mantuitorul a revarsat- o asupra tuturor celor ce s- au invrednicit de- a lungul veacurilor de cununile ceresti, ne impartasim si noi de toate darurile invierii, facandu- ne unii altora urarile cuvenite de praznic sub binecuvantarea Sfintei Treimi, a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh. Amin. Al vostru , al tuturor, de tot binele doritor, Timotei - Episcop al aradului

Astazi este cea mai trista si mai dureroasa zi a anului.  Este ziua in care Mantuitorul nostru Iisus Hristos a fost rastignit pe cruce de catre noi toti prin multimea pacatelor noastre.  In aceasta zi este ingropat Cel care a ales sa moara astfel incat noi sa putem invia.  Dumnezeu Fiul se pogoara in adancul iadului "cu moartea pe moarte calcand" pentru a o zdrobi, iar cei care cred in El sa aiba viata vesnica. Durerea rastignirii Sale este transformata in fericirea invierii pe care o sarbatorim de  Sfantul Paste. Sarbatoarea Pastelui s-a nascut in timpuri indepartate, printre pastorii nomazi din Orient, la inceputul primaverii cand ei plecau spre zone cu pasuni mai bogate, din cauza sezonului secetos.  In aceasta transhumanta, pastorii si turmele lor erau insotite si de un duh rau, dar si de Iahve.  In noaptea dinaintea plecarii, pastorii sacrificau un miel in scopul de a indeparta pericolele din timpul calatoriei.  Cu sangele animalului ungeau stalpii si betele de la corturi, iar mielul fript era consumat cu ierburi aromate si paine nedospita.  Sarbatoarea se celebra in prima noapte cu luna plina din primavara, in corturi.  Cu timpul, aceasta celebrare a devenit evenimentul cel mai important al anului, care a fost numit "Pesah", ceea ce in limba ebraica inseamna "trecere", adica trecere de la un pamant la altul.  Dupa fuga din Egipt, in desert, Pesahul s-a transformat in circumstanta cea mai potrivita pentru a reinnoi amintirea unei "treceri", dar nu spre un pamant mai roditor, ci spre eliberarea din sclavia egipteana, determinata de mijlocirea extraordinara a lui Iahve.  "La noi, crestinii, Pesahul semnifica trecerea de la moarte la viata prin credinta care o avem in Mantuitorul nostru Iisus Hristos", ne spune preotul paroh Gheorghe Iova. Etapele celebrarii Pastelui Sangele mielului ocrotea acum poporul ales, ierburile amare au devenit amintirea amaraciunilor indurate in Egipt, iar painea nedospita a capatat semnificatia grabei in care s-a produs fuga.  Aceeasi graba este simbolizata si de consumarea mielului fript, nu gatit in vase, consumarea lui in picioare si cu toiagul in mana.  Pesah a capatat chiar semnificatia lui Iahve care a trecut peste Egipt. Asa s-a nascut Pastele ebraic.  Cu trecerea veacurilor, Pastele s-a transformat intr-o sarbatoare ce trebuia celebrata in familie, dar, la jumatatea secolului al VII-lea i.Hr., pe vremea regelui Iosia, a suferit o schimbare.  Din porunca regelui, Pastele a devenit o sarbatoare publica, ce se celebra doar la templul din Ierusalim.  Mielul nu mai era sacrificat de catre capul familiei, ci de catre preot, iar cu sangele lui nu se mai ungeau stalpii casei, ci se stropea altarul, ca o componenta complementara a ofrandei sacrificale.  Primul Paste celebrat conform noii reforme religioase a avut loc in anul 621 i.Hr.  De data aceasta, putea fi sacrificat nu numai mielul, ci si o vitica, chiar mai mare de un an, iar carnea trebuia consumata fiarta si apoi fripta, la apusul soarelui, la vremea iesirii din Egipt.    Semnificatia mielului pascal Jertfa mielului este strans legata de Paste, care a marcat inceputul unei vieti noi si nasterea unui popor liber.  "Desemnarea acestui animal a fost facuta de Dumnezeu, deoarece mielul cu chipul sau exprima blandetea si inocenta pe care le-a observat pe buna-dreptate Sfantul Grigorie de Nazianz", ne spune parintele Teodorescu.  Tot el ne mai spune ca vesmantul necorupt al mielului prefigureaza pe cel al lui Mesia, iar precizarea biblica pentru sexul masculin al animalului este pentru a expia greseala lui Adam, cat si pentru a preinchipui pe Fiul Fecioarei prezis de profetul Isaia.  Sacrificarea mielului in ziua de 14 Nisan cand incepe Pastele iudaic, este instituita de Dumnezeu, ceea ce atesta originea sa dumnezeiasca.  La primul sacrificiu pascal, fiecare israelit a luat din sangele animalului si cu el a uns amandoi usorii si pragul de sus al casei, in care vor consuma carnea fripta cu azima si ierburi amare.  Cu privire la varsta, se precizeaza ca animalul sa fie de un an, ceea ce inseamna sa nu fie nici prea tanar si nici prea batran, la care mai adauga integritatea corporala si sa fie de parte barbateasca. Pastele evreiesc Cartea Exodului relateaza cum intr-o noapte, in Egipt, unde se afla in robie poporul lui Israel, Dumnezeu l-a invatat pe Moise cum sa celebreze Pastele: fiecare familie trebuia sa taie, la asfintit, un miel de parte barbateasca, fara meteahna, mai mic de un an, si sa insemneze cu sangele lui poarta de intrare in casa, apoi sa manance din carnea fripta pe foc, membrii familiei sa ramana imbracati, cu sandalele in picioare si cu toiagul in mana.  Tot din Biblie insa aflam ca israelitii cunosteau aceasta sarbatoare inainte de a iesi din Egipt. Pastele, dupa cucerirea babiloniana O data cu incendierea templului din Ierusalim de catre babilonieni, in anul 587 i.Hr., preotii au revenit la vechea forma de celebrare a Pastelui, in familie.  Dupa reintoarcerea prizonierilor israeliti din Babilon, celebrarea Pastelui s-a facut prin sacrificarea animalului in templul reconstruit din Ierusalim, iar consumarea carnii in familie.  Aceasta ultima faza a sarbatorii Pastelui se celebra pe vremea lui Iisus.  In anul 70. d.Hr., romanii au daramat templul din Ierusalim, iar sarbatoarea Pastelui a inceput sa fie celebrata din nou in familie, asa cum se intampla si astazi la evrei. Instituirea Pastelui crestin In anul 30 al erei crestine, stiind ca moartea Sa se apropie, Iisus a voit sa celebreze cina pascala impreuna cu discipolii Sai.  In timpul acestei cine, El le-a vorbit ucenicilor despre iminenta mortii Sale si varsarea sangelui Sau si despre mantuirea pe care acest eveniment o va aduce lumii.  Din acest moment, Pastele a capatat o noua semnificatie pentru cei care il urmau pe Iisus. Adica pentru crestini.  Astfel, Pastele nu mai comemora iesirea sau eliberarea din Egipt, ci moartea si Invierea lui Iisus.  Victima sacrificata nu mai era mielul, ci Insusi Iisus Hristos, iar sangele Lui nu mai ungea stalpii casei sau altarul templului, ci era varsat pentru mantuirea intregii omeniri.  Eliberarea nu mai era din Egipt, ci din sclavia pacatului, iar termenul de Pesah nu mai insemna trecerea de la Egipt la libertatea promisa de Iahve, ci trecerea lui Iisus de la moarte la viata. Diferente calendaristice Dupa cum se stie Pastele ortodox nu coincide intotdeauna cu Pastele catolic sau protestant.  Una din explicatii este urmatoarea: desi in anul 1923, la un congres tinut in Constantinopol, majoritatea bisericilor ortodoxe au hotarat sa renunte la calendarul Iulian si sa adopte calendarul Gregorian (sau calendarul Iulian modificat), totusi data Pastilor se calculeaza inca pe baza calendarului Iulian, in care echinoctiul de primavara are loc cu 13 zile mai tarziu.  In acelasi timp, nu se poate afirma ca formula de calcul apuseana este mai corecta, intrucat aceasta nu ia in consideratie metoda initiala de calcul a Pastelui Evreiesc, si nici echinoctiul si fazele lunii corespunzatoare locatiei geografice a Ierusalimului.  In acest an, Pastele catolic a fost sarbatorit pe 23 martie, iar Pastele ortodox va fi sarbatorit in aceasta duminica, pe 27 aprilie.  Postul Sfintelor Pasti a inceput pe 10 martie si se incheie sambata spre duminica, dupa Inviere.  Sarbatoarea Invierii are loc la o data schimbatoare inca din anul 325, cind, la Sinodul I ecumenic de la Niceea, s-au hotarat trei legi de baza pentru calcularea datei Pastelui:  1) Pastele se va serba totdeauna duminica. 2) Aceasta duminica va fi cea imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara (pentru ca asa calculau si iudeii data Pastelui lor, de care era legata data Pastilor crestine).  3) Cind prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara cade duminica, Pastele va fi serbat in duminica urmatoare, pentru a nu se serba odata cu Pastele iudeilor, dar nici inaintea acestuia.  Desigur ca foarte multi dintre noi se intreaba care este motivul pentru care Biserica ortodoxa refuza categoric sa tina Pastele odata cu evreii.  Niciodata Biserica ortodoxa nu a tinut Pastele impreuna cu cel evreiesc si daca se intampla sa cada totusi in aceeasi data, atunci Biserica crestina muta cu o saptamana data Pastelor.  Motivul este insa unul cat se poate de simplu si de logic in acelasi timp.  Pastele crestin semnifica invierea Mantuitorului nostru Iisus Hristos.  Evreii nu numai ca nu-L recunosc pe Iisus ca Mantuitor, ba mai mult, chiar ei L-au rastignit.  De aceea este cu neputinta sa serbam Invierea Mantuitorului impreuna cu cei care L-au omorat pe cruce si nu-L recunosc in continuare. Traditii pascale la romani Iepurasul - nu este o inovatie moderna si simbolizeaza fertilitatea.  Simbolul provine inca din vremea festivalurilor pagane de Eastre.  Simbolul pamantesc al zeitei Eastre era iepurele.  Germanii au adus cu ei simbolul iepurasului pascal in America.  Numai dupa razboiul civil devine raspandit ca fiind simbol crestin. De fapt sarbatoarea Pastelui nu era celebrata in America pana la acea data.   Oul - simbolizeaza invierea. Ouale rosii aveau menirea de a tine raul departe si simbolizau sangele lui Hristos. Mielul - reprezinta victoria vietii asupra mortii.  Il simbolizeaza pe Mantuitor care S-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.  Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu. Magarul - crucea alba de pe greaban, magarul o are gratie faptului ca L-a adus pe Iisus la Ierusalim in Duminica Floriilor.  Fluturele - simbolizeaza viata lui Iisus: omida reprezinta intruparea omeneasca; coconul este moartea trupeasca, fluturele simbolizeaza Invierea.  Pasca - se coace de catre gospodinele crestine numai o data pe an, de Sfintele Pasti.  Ea are o forma rotunda pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde.  Avand la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit.  In momentul in care se pune in cuptor, femeile de la tara fac semnul crucii cu lopata pe peretii cuptorului, spunand: "Cruce-n casa,/ Cruce-n piatra,/ Dumnezeu cu noi la masa,/ Maica Precista pe fereastra". Legenda pascai spune ca, in timp ce predica impreuna cu apostolii, Iisus a gazduit la un om foarte primitor care le-a pus in traista, la plecare, paine pentru drum fara stirea lor. Intrebandu-l pe Hristos cand va fi pastele, Mantuitorul le-a spus ca atunci cand vor gasi paine in traista. Cautand apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De atunci se spune ca fac femeile pasca. Lumanarea de Inviere Lumanarea este cea care in noaptea Invierii o poarta fiecare credincios si pe care o va aprinde din lumina adusa de preot de pe masa Sfantului Altar. Aceasta lumanare este simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si a luminii lui Hristos asupra intunericului pacatului. Multi pastreaza restul de lumanare ramasa nearsa dupa slujba si o aprind in cursul anului in cazul in care au un mare necaz in casa. Adrian Cotuna - Glasul aradului

Cu ocazia Sfintelor Sarbatori de Pasti, in Penitenciarul Arad se vor organiza programe si activitati festive specifice, care sa marcheze acest eveniment important pentru intreaga crestinatate. Zilele Sfintelor Pasti vor prilejui oficieri  de slujbe religioase, atat la penitenciarul nou cat si la penitenciarul vechi, pentru detinutii de religie  ortodoxa, dar si pentru detinutii apartinand cultelor neoprotestante care vor beneficia de asistenta religioasa in penitenciar din partea reprezentantilor acestor culte.   Slujba de Inviere de la Catedrala Patriarhiei Romane, transmisa pe posturile de televiziune va putea fi vizionata in direct de catre toti detinutii.  In ziua de 27.04.2008 detinutilor li se va asigura un meniu imbunatatit, conform normei de hrana prevazuta pentru zilele festive. Cu sprijinul unor organizatii neguvernamentale locale se vor distribui pachete detinutilor care pe perioada detentiei au intrerupt legatura cu familia.  Se va distribui numarul special "Supliment de Pasti", al gazetei volante  a detinutilor. Un numar de 10 persoane private de libertate care indeplinesc conditiile legale, au fost recompensate cu permisiunea de iesire din penitenciar in aceasta perioada pentru a-si petrece in familie sarbatorile pascale. Observator

Zeci de politisti de la serviciul rutier Arad au verificat daca soferii respecta regulile de circulatie pe cel mai aglomerat tronson Nadlac-Deva.   Mii de romani vin acasa de sarbatori iar traficul este infernal in aceste zile.  Oamenii legii i-au oprit pe soferi si i-au atentionat sa circule cu prudenta, pentru a evita accidentele.  Obisnuiti cu autostrazile din tarile vecine, soferii calca pe acceleratie, iar viteza este una dintre cauzele producerii celor mai multe accidente.  Politistii aradeni le-au impartit soferilor pliante, cu sfaturi care sa-i ajute in trafic.  Pe DN 7 au fost instalate radare in cascada iar politistii au patrulat pe motociclete.  Actiunile vor continua si in zilele urmatoare pe cele mai circulate sosele din judet.  In timp ce politistii de la rutiera le explicau turistilor ca trebuie sa circule cu prudenta, doua masini, una inmatriculata in Germania iar cealalta in Italia s-au ciocnit chiar in centrul Aradului.  Unul dintre soferi nu a acordat prioritate, a fost izbit in plin de un alt autoturism si proiectat intr-un zid.  Doua persoane au fost ranite iar masinile facute praf.   Ranitii au fost transportati la spital si se afla sub supraveghere medicala. Izabela Vekas - Televiziunea Arad

Corul Filarmonicii aradene, dirijat de Robert Daniel Radoias, a sustinut in seara zilei de 20 aprilie, in premiera la Catedrala Sfanta Treime, un concert religios cu un program specific Saptamanii patimilor. Deschiderea s-a facut cu "Tatal nostru", compozitia lui Leonid Gheorghian, urmat de "Lauda de seara", semnata Alexandru Racu.  Din creatia aceluiasi dirijor al Filarmonicii din Craiova au mai fost interpretate: "Toata suflarea sa-L laude pre Domnul" (din slujba Utreniei, glas 1), "Pre tine, Dumnezeule, Te laudam".  Din muzica rusa, corul a impresionat multimea aflata in acea seara in Catedrala noua, cu "Bogorodite Devo" (Bucura-te, Fecioara) de Serghei Rahmaninov si cu "Pana cand, Doamne" de D. Bortneanski (prelucrare de N. Moldoveanu). Programul serii a fost prezentat de preotul Vasile Pop, care a informat credinciosii in legatura cu autorii, piesele cantate, rostul si locul lor in desfasurarea slujbelor. Corul a dat expresie complexului discurs (6 voci) din "Usile pocaintei", "Cararile mantuirii" si  "La multimea faptelor mele"(A. Vedeli), apoi unor creatii ale lui Gh. Cucu: "Miluieste-ma, Dumnezeule", a unei melodii simple dar impresionante, cu o larga raspandire, "Doamne Isuse Hristoase"(colind de Florii), in prelucrarea aceluiasi Gh. Cucu, ca si “Prohodul” (Starea I, aII-a, a III-a si varianta). La randul lui, a fost prezent prin compozitiile sale, alaturi de prelucrarea amintita, si pr. Nicu Moldoveanu cu: "Cinei Tale" (Glasul 7), "Rugaciune". In sfera glasului 8, corul Filarmonicii a Interpretat: "Camara Ta, Mantuitorul meu" de Ion D. Chirescu si "Asa zice Domnul" de Sabin Dragoi (solo, Andrei Ormanji). Tot cu solo, de data aceasta, tenorul Laviniu Morar, a fost "Ghetsimani", semnat Gh. Popescu Branesti. Nu putea lipsi Paul Constantinescu cu "Oratoriul de Pasti", din care corul aradean a interpretat "Astazi s-a spanzurat pe lemn". Pentru a putea cuprinde cat mai mult din larga sfera a creatiei sacre romanesti, dirijorul Robert Daniel Radoias a programat si "Taina crestinatatii mele" de Nicolae Lungu, precum "Si era la ora a sasea" a profesorului, compozitorului, editorului vienez Eusebie Mandicevski, incheierea facandu-se intr-o atmosfera elevata cu interpretarea impresionantului "Cu noi e Dumnezeu" (glasul 8). Lumina din lumina Miercuri, 23 aprilie, in sala mica a Filarmonicii, a avut loc o lectura din "Jurnalul fericirii" de Nicolae Steinhard, sustinuta de preot Vasile Pop, cu o ilustrare muzicala sub titlul "Armonii pentru cvintet de suflatori", formatia avandu-i in componenta pe: Constantin Talmaciu – flaut, Dorina Moldovan – oboi, Dan Chis – clarinet, Sandu Moldovan – fagot si Mihai Dogaru – corn. Lectura din meditatiile unui neofit de inalta cultura, care a fost Steinhard, cu argumentele legate de credinta, bine si rau, relatia omului cu Divinitatea, rosturile mantuirii, dreapta socotinta etc. au starnit pe cei prezenti la adancirea problemelor de viata pamanteana si la cea de dincolo, la lectura si relecturare. Cvintetul Filarmonicii a interpretat pe parcurs lucrari de Johann Sebastian Bach: "In dulci jubilo" BWV 608, "Preludiu si fuga in sol minor" BWV 558. S-a facut apoi un salt in plin romantism cu "Dansul lebedei" din baletul "Lacul lebedelor" de Piotr Ilici Ceaikovski si unul inapoi la Antonio Vivaldi cu Presto din "Concertul in la minor op. 3 nr. 6". Cei prezenti (din pacate putini) s-au delectat cu "Vechi dansuri" ale lui Ferenc Farkas si doua miscari din "Cvintetul" lui Adolphe Deslandres. Intorcandu-ne la lectura din "Jurnalul fericirii", incheiem consemnarea noastra cu un citat din Nicolae Steinhard, insris si in programul de sala: "Suferinta, ori de cate ori e indurata sau cugetata cu vrednicie, dovedeste ca rastignirea nu va fi fost inutila, ca jertfa lui Hristos e roditoare" Hugo Hauptmann – Virtual Arad ***  In 8 mai 2008 - DANSURI EUROPENE - Dirijor: CRISTIAN GEORGE NEAGU /   solist: CONSTANTIN TALMACIU - L. van Beethoven – 12 Contradansuri / J. Brahms  - Dansuri ungare nr. 5, 6 / A. Dvorak  - Dansuri slave op. 46 (1, 6, 8) / B. Bartok  - Dansuri romanesti / P.I.Ceaikovski  - Dans spaniol, Mazurka, Trepak / Ed. Grieg  - 2 Dansuri norvegiene / J. S. Bach  - Bourree, Menuet, Badinerie / G. Bizet  - Fantezia Carmen / P. Stainov - Rachenita / G. Rossini  - Tarantella / Y. Konstantinidis - Dansuri grecesti / J. Strauss  - Polka pizzicato, valsul Fruelingsstimmen