Presedintele Consiliului judetean vorbeste despre bani, echidistanta si proiectele administratiei. Jurnal aradean: Ce nevoie este de Consilii Judetene, de intreaga lor structura stufoasa? Nicolae Iotcu: Consiliile judetene sunt o piesa importanta in momentul de fata a administratiei din Romania. Pe langa faptul ca administreaza infrastructura judetului si ma refer aici la drumuri, prin Compania de apa gestioneaza alimentarile cu apa si tot ceea ce apartine acestui domeniu. Pana la urma CJ trebuie sa fie, pe langa atributiile pe care le are, factorul care duce la implementarea proiectelor si la integrarea acestora intr-o viziune armonioasa.Desigur sunt proiecte proprii CJ, dar si proiecte realizate in colaborare cu administratiile locale. Consiliul Judetean trebuie sa asigure consultanta necesara administratiilor publice locale astfel incat acestea sa poata accesa fonduri atat europene cat si sa intre in alte programe. Si exemplul Aradului este pozitiv in acest sens. Consiliul Judetean a fost si este in continuare, prin specialistii pe care ii are, cel care a dat sprijin comunitatilor locale, ca acestea sa depuna proiecte eligibile pentru Ordonanta 7 de exemplu si care in momentul de fata sunt si finantate si care creeaza un plus in fiecare localitate. Si pot sa va dau un exemplu. Cine s-ar fi gandit ca la Conop va exista o punte pietonala care sa faca legatura intre cele doua maluri ale Muresului. N-a visat nimeni acest lucru cand acolo de mai bine de 100 de ani copii treceau raul cu barca la scoala. Jurnal aradean: Este asadar un fel mega-consilier? Nicolae Iotcu: Nu numai consilier. Noi discutam si despre o strategie a unui intreg judet ori atunci cand vrei sa dezvolti un judet trebuie sa existe un loc unde se vede tot ceea ce trebuie sa se intample in judet. Sigur, fiecare primar isi cunoaste zona lui, stie fiecare lucru mic sau mare ce trebuie realizat in comunitatea pe care o reprezinta dar toate aceste proiecte punctuale trebuie integrate intr-un proiect comun, al judetului. In plus Consiliul Judetean are un fond din care cofinanteaza proiectele locale. Si am sa va dau un exemplu pentru ca tot am vorbit de comuna Conop. Cand ar fi avut comuna sa puna 10 la suta din 38 de miliarde de lei vechi cat reprezenta cota sa de cofinantare a proiectului? Jurnal aradean: Un presedinte de Consiliu judetean ales nominal, ca primarul, este mai echidistant politic decat unul bifat de pe lista vreunu-i partid. Nicolae Iotcu: Daca eu am obtinut voturile pe care le-am obtinut aceste au venit si ca urmare a faptului ca atunci cand am fost senator n-am tinut cont de culoarea politica si am considerat ca in fiecare localitate cetatenii au nevoie de ceva. Sigur ca au fost primari cu care am colaborat mai bine si unii cu care am conlucrat mai putin bine. De altfel exista si o vorba la romani: ajuta-ma ca sa de ajut. Daca un primar nu a venit cu un proiect, cu o solicitare normal ca a fost greu sa ajuti acea localitate. Dar mi-am spus ca voi respecta un pricipiu si anume acela ca acolo unde exista proiecte adevarate bazate pe nevoi reale ale cetatenilor voi veni in sprijinul lor indiferent de culoarea politica a administratiilor locale care le propun. Si de la acest lucru nu voi face rabat pentru ca pana la urma votul pe care l-am primit a fost de la intreg judetul nu doar din anumite localitati, desigur cu diferentele de rigoare. Jurnal aradean: Care este acuzatia care nu l-a ocolit pana acum pe niciun presedinte de Consiliu judetean. Nicolae Iotcu: Cea mai frecventa, ca imparte bani pe criterii politice. Eu asta am constatat-o de multi ani. Jurnal aradean: Acum o luna 28 de primarii, in lipsa rectificarii bugetare, erau practic in stare de faliment. Ii trimiteati atunci pe liberali sa ceara bani de la Guvern. Guvenul a dat dar si el a dat pe alese, spuneti dumneavoastra. Nicolae Iotcu: Asa este. Atunci, in septembrie, eram acuzat ca nu dau bani primarilor liberali bani ,ca nu semnez notele de fundamentare, ca le tin in sertar, dar nu cunosteau realitatea si anume ca eu am semnat toate notele de fundamentare la toti primarii indiferent de culoarea lor politica si acestea au mers spre Guvern. Atunci am facut un apel public ca daca s-au angajat sa aduca banii solicitati de primarii atunci sa-i si aduca. Cat despre faptul ca in septembrie existau 28 de primarii in dificultate financiara este adevarat. Si vreau sa va mai spun ca in martie Guvernul a facut ceea ce nu a facut nici PSD-ul cand Nastase era prim-ministru: a facut o rectificare negativa a tuturor bugetelor luand taxa pe tranzactiile imobiliare si taxa notariala pe care fiecare primarie si-o prevazuse in buget. Iar rectificarea de acum este o bataie de joc si fac precizarea ca mai ales pentru judetul Arad. Efectiv au fost omise toate administratiile locale cu exceptia celor PNL si PSD care au fost singurele care au primit bani. Ma intreb daca este normal ca un cetatean sa fie pedepsit pentru votul sau? Stiind de aceasta hotarare am facut si noi o rectificare. Am luat din banii nostri proprii, pe care puteam sa-i folosim noi, Consiliul Judetean, 26 de miliarde ca atat am putut si am impartit cate 500, 700 de milioane lei vechi sau sume de peste un miliard primariilor unde existau probleme de cofinantare a unor proiecte. Am fost acuzat si atunci cu lipsa de un simt de PSD si PNL. Noi n-am facut decat sa peticim acolo unde chiar era o problema de supravietuire. Jurnal aradean: Insumate toate solicitarile financiare ale administratiilor din judet se situeaza undeva in jurul a 1000 miliarde. De unde atatia bani? Nicolae Iotcu: Sigur, primarii solicita ca tot ce le-ar trebui dar nevoile reale, un minim care ar fi trebuit ca sa poata incheia acest an ar fi undeva pe la 300 miliarde lei vechi pentru ca sunt programe europene pe care acestea trebuie sa le cofinanteze, cu sume de la 25- 30.000 euro. Ori aceste comunitati mici nu au de unde aduna acesti bani. Ceea ce a facut Guvernul este efectiv o crima impotriva comunitatilor din judetul Arad. Eu inteleg pana la urma ca vor sa-si sprijine anumiti primari dar sa pui zero in dreptul celorlalti si 20 miliarde care trebuie consumati pana la 1 ianuarie la Sofronea, sa pui 17 miliarde la comuna Zimand la cheltuieli de capital? Daca este sa facem o comparatie judetul nostru a primit la bugetul propiu 50 miliarde iar judetul Bacau 330. si noi suntem al 5-lea judet care dam bani la Bucuresti si suntem intre ultimele 5 judete la repartizarea banilor. Jurnal aradean: La sedinta comuna de Guvern romano-maghiara de Szeged intre subiectele abordate a fost si autostrada. A facut sau face Consiliul Judetean lobby la Guvern pentru acest proiect ca rad vecinii de noi? Nicolae Iotcu: Si au dreptate. Am facut tot timpul lobby pentru autostrada pentru ca este vitala si pentru judetul nostru. Dar cum sa avem succes, cand cineva nu intelege aceasta prioritate, cand schimba proiectele, cauta motive de amanare a inceperii lucrarilor, cand pasajele de pe centura Aradului care afecteaza direct atat municipiul cat si judetul stau in nelucrare la minister de pe vremea lui Berceanu, pentru ca efectiv nu s-a dorit sa treaca la comisia interministeriala. Daca acest lucru, care nu se compara cu autostrada ca si invetitie sta din reavointa ce sa mai spunem de succesul lobby-ului nostru pentru autostrada? Jurnal aradean: Despre ce vor spune aradenii: uite asta a fost facuta pe vremea lui Iotcu? Nicolae Iotcu: Sunt unele proiecte in curs de derulare si altele pe care le voi incepe in acest mandat. Unele vor fi terminate altele, fireste, vor avea o anumita continuitate. Unul dintre ele si poate cel mai important : in 27 octombrie am semnat constractul de finantate pentru drumul Julita- Madrigesti, Jurnal aradean: Un proiect la fel de vechi ca si cel al „Drumului vinului”... Nicolae Iotcu: Desi sunt proiecte mai vechi despre care tot se povestea de aceasta data ele chiar incep pentru ca drumul este in faza de licitatie fiind semnat si contractul de finantare. Lucrarile vor incepe, daca tinem cont de pasii care trebuie facuti pentru ca va fi o licitatie internationala, probabil in februarie, martie cand timpul va permite. Drumul vinului este un proiect pentru care s-au aprobat parametrii tehnico- economici urmand ca el sa fie promovat la regiune si cu sanse foarte mari de reusita, pe fonduri europene. Mai sunt in lucru doua proiecte mari. Unul este proiectul pe managementul deseurilor in judetul Arad. Va fi o suma in jurul a 30 de milioane de euro nerambursabili pe care cu siguranta ii vom primi doar ca mai sunt mici amanunte. Noi avem o stategie pentru acest lucru, Ministerul mediului are niste dorinte de a impartii banii in anume fel. Trebuie sa sa ajungem acolo incat ceea ce dorim noi sa fie inclus in acest proiect. Dar aceasta este o chestiune ce se va rezolva in maxim doua saptamani. Cel de-al doilea mare proiect este masterplanul apa-canal in care suntem intr-o faza foarte avansata. Aceste va insemna anul viitor pentru judetul Arad milioane de euro. Jurnal aradean: Va fi rezolvata aceasta chetiune in 2012 ? Nicolae Iotcu: Nu va fi in totalitate dar pana in 2012 conform finantarilor pe care le avem o foarte mare parte din acesta problema va fi rezolvata. Pe langa ceea ce inseamna finantare din fonduri comunitare in aces proiect exista si finantari pe care le facem din alte surse. Exista proiecte care se depun acum si le pregatim la Fondul de mediu care are o resursa financiara pentru apa canal si statii de tratare, mai exista lucrari continuate pe Ordonanta 7 si probabil ca noul Guvern va continua sa finanteze proiecte in acest domeniu. Acum trebuie sa spunem ca din 1800 de proiecte eligibile la nivel de tara sunt finantate vreo 1150, restul nemaiavand surse de finantare. Un al program care va duce la imbunatatirea calitatii vetii in mediul rural este cel de reabilitate a infrastructurii. Noi sprijinim acum primariile sa depuna proiecte pe masura 322 infrastructura rurala, proiecte care pot ajunge la 2,5 milioane euro plus TVA pentru drumuri, apa, canal, refacerea caminelor culturale si asa mai departe. Deci toate aceste vor duce la cresterea calitatii vietii in multe dintre comunitatile judetului. Consiliul Judetean este preocupat in momentul de fata sa coordoneze depunerea acestor proiecte pentru ca ele sa fie legate, daca doriti, intre ele astfel incat sa aibe ca rezultat o dezvoltare coerenta a judetului. Acum facem o evaluare a tuturor drumurilor judetene. Anul acesta am avut la dispozitie 110 miliarde lei vechi deci aproxmativ 3 milioane de euro pentru aproximativ 1087 km de drumuri judetene. Cu aceasta suma este imposibil sa modernizam si sa reabilitam prea multe drumuri pentru ca ele mai trebuie si intretinute. In momentul de fata aparatul tehic al Consiliului lucreaza la o evaluare a ceea ar insemna modernizarea drumurilor judetene din Arad dupa care vom recurge, anul viitor,un imprumut pe termen lung. Jurnal aradean: Imprumutul la care faceati referire la ce nivel va fi? Nicolae Iotcu: Deocamdata se face evaluarea pentru ca atunci cand iei un imprumut il iei cu o anumita destinatie si il iei pe proiecte ori noi ce facem acum? Punem cap la cap tot de inseamna studii de fezabilitate si proiecte pe care la avem pentru judet si va rezulta o suma. Dupa care vom imprumuta atat cat ne permite consiliul judetean. Acum sigur, daca este sa ne intoarcem in timp am rezolvat cateva probleme. Am reabilitat podul de la Savarsin, suntem in faza buna de lucru cu podul de la Bocsig iar intr-un viiitor va trebui sa mai rezolvam cateva probleme, de exemplu podul de la Maderat. Cat despre perioada ramasa pana la sfarsitul anului, vom finaliza asfaltarea drumului Cruceni - Tisa Noua si Vladimirescu- Horia. Carte de vizita Nascut la 18.10.1967 in Savarsin Starea civila: casatorit Apartenenta politica: Partidul Democrat-Liberal Profesia: economist Studii: - Universitatea „Dimitrie Cantemir” Timisoara - Facultatea de Management Turistic si Comercial. Activitatea profesionala: Consiliul Judetean Arad-presedinte; Parlamentul Romaniei - Senat - senator; Consiliul Judetean Arad-consilier judetean D.S. - Jurnal aradean

Sute de aradeni s-au adunat sambata in Gara CFR, pentru a participa la manifestarile organizate cu ocazia implinirii a 150 de ani de la intrarea primului tren in Statia CFR Arad, dar si 150 de ani de la deschiderea primei caii ferate dintre Arad si Curtici. Expozitii de fotografii cu Aradul de alta data si cu trenuri in miniatura, dar si o defilare a locomotivelor de epoca - acestea au fost cele mai interesante dintre actiunile din cadrul evenimentului. Spre final, autoritatile aradene au descoperit si o placa comemorativa in cinstea evenimentului, care va ramane amplasata pe peronul Garii. Prima defilare de locomotive, in ultimii 50 de ani Evenimentul a inceput cu o vizita a expozitiilor de trenuri vechi in miniatura si fotografii cu Aradul in urma cu peste 100 de ani. Un reprezentant al Companiei Nationale de Cai Ferate le-a explicat autoritatilor si aradenilor prezenti despre istoria fiecarui tren in miniatura expus, dar si ce ilustreaza fotografiile vechi. „Este foarte interesant sa vezi trenurile cu care se plimbau parintii sau bunicii nostri. Si fotografiile sunt foarte frumoase. Evenimentul de astazi este unul bine venit pentru aradeni”, ne-a spus Elena Zora, o aradeanca de 61 de ani, prezenta la actiune. Apoi a inceput defilarea locomotivelor de epoca, ce au circulat pe liniile ferate din Romania. „Aradul traieste un moment fericit. 150 de ani de la intrarea primului tren in municipiul Arad si tot 150 de ani de cand s-a deschis calea ferata Curtici - Arad, legatura noastra cu marile capitale europene. Este pentru prima data in ultimii 50 de ani cand orasul Arad, gazduieste, in premiera nationala o defilare de locomotive. Defilarea incepe cu o locomotiva din anul 1921, urmata de fala tractiunii romanesti, o locomotiva foarte apreciata in Romania, in anul 1939. Dupa aceasta vine cea mai grea locomotiva din Romania, din 1942, urmata intr-o evolutie fireasca de locomotive Diesel”, a explicat Radu Belu, un reprezentant al Companiei Nationale de Cai Ferate. Ultimul model de locomotiva, prezentat la expozitie, a fost automotorul „Desiro“. Toate piesele prezentate in cadrul defilarii provin din parcul de vagoane al Depoului din Arad. Istoria trenurilor si a garii CFR La 14 iulie 1858 a sosit in gara Arad trenul de proba care a transportat comisia de receptie a caii ferate. Trenul, compus din trei vagoane clasa I, a fost remorcat de locomotiva Arad tip II A, construita in anul 1856, la Fabrica de locomotive J.Maier-Mulhouse (Franta), ce a apartinut Depoului de Locomotive din Bekescsaba (Ungaria). Inaugurarea oficiala a caii ferate Curtici-Arad, precum si a primei gari din municipiul Arad a avut loc pe data de 25 octombrie 1858. Momentul a marcat intrarea oficiala a primului tren in Gara Arad. Mii de locuitori au intampinat trenul oficial compus din doua locomotive cu aburi tip II A, doua vagoane de bagaj si trei vagoane de clasa I. Calea ferata Curtici-Arad, in lungime de 17 kilometri, a fost construita intre anii 1856-1858, de Societatea Cailor Ferate din jurul Tisei, cu capital privat si cu sprijinul antreprizelor de constructii particulare. Prima gara a municipiului Arad a fost construita intre anii 1856-1858, de arhitectii Societatii Cailor Ferate din jurul Tisei, in stil renascentist si a functionat pana in 1910. A doua gara a Aradului a avut un caracter provizoriu si a fost construita de MAV (Caile Ferate Ungare de stat) pe un amplasament vecin cladirii folosite pentru comanda personalului Statiei Arad. Actuala gara din Arad a fost construita intre anii 1905-1910, dupa proiectul arhitectului Pfaff Ferenc, in stilul seccesion al epocii. Distrusa in toamna anului 1944, gara Arad a fost refacuta si consolidata in anii ‘50. Nadia Bodran - Glasul Aradului

Sute de camioane asteapta, luni dimineata, intr-o coloana lunga de aproximativ cinci kilometri, sa tranziteze vama aradeana Nadlac, unde a izbucnit un protest spontan, mai multi soferi acuzand autoritatile ungare ca aplica amenzi prea mari si ca fac "exces de zel". Protestul a izbucnit in momentul in care un sofer roman de tir a fost oprit la intrarea in Ungaria pentru a fi amendat, pe motiv ca i-a expirat timpul de conducere conform diagramei tacograf, respectiv ca nu s-a odihnit conform regulamentelor. Pentru ca amenda este foarte mare, soferul nu a vrut sa mai treaca frontiera, blocand traficul, lui alaturandu-i-se si alti soferi care asteptau in coloana. La fata locului au fost mobilizate echipaje de Politie Rutiera, dar si politisti de frontiera, care incearca sa tina sub control situatia. Politistii de frontiera nu au putut preciza cati soferi din coloana au aderat la protest, dar spun ca vama poate fi tranzitata, camioanele care nu au mai trecut granita fiind mutate din punctul de control. Coloana de tiruri stationeaza pe una din benzile de circulatie ale DN 7, la intrarea in Nadlac, astfel ca traficul rutier este ingreunat. Soferii de tir din Arad au protestat public, in mai multe randuri, fata de amenzile mari pe care le primesc la intrarea in Ungaria, acuzand ca sunt "vanati" de autoritatile statului vecin imediat ce trec granita. Observator

Sute de aradeni care poarta numele Sfantului Mare Mucenic Dimitrie au participat ieri la slujba dedicata Izvoratorului de mir si facatorului de minuni. Bisericiile aradene s-au dovedit si in aceasta zi neincapatoare. ,,Astazi sarbatorim pe Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, ostasul cel viteaz al lui Hristos, barbatul dumnezeiestilor doriri, lauda mucenicilor, bucuria ingerilor, podoaba Bisericii Ortodoxe si mustratorul necredinciosilor. Nu port numele Marelui Mucenic, dar particip la toate slujbele de duminica. Este un obicei pe care il urmez de ani de zile ”, afirma Mariana Paul, 64 de ani. Dupa cum spunea si parintele Ilie Cleopa, „trebuie sa il cinstim pe Sfantul Dimitrie si sa ii cantam cantari de lauda, caci el a biruit pe vrajmasul cel nevazut si a luat cununa biruintei de la Hristos, Dumnezeu“. Preotii mai afirma ca ajutorul Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, nu trebuie cerut numai in ziua in care este praznuit, ci in toate zilele pentru ca este grabnic ajutator. Este bine ca fiecare crestin sa aiba in casa icoana lui si cand se poate sa se citeasca acatistul. Daca ieri, crestinii l-au sarbatorit pe Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir, astazi il praznuiesc pe Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi. Claudia Untaru - Glasul Aradului

Desi a intrat greu in meci si a avut o jumatate grea de repriza secunda, UTA a aratat ca o mare echipa: a venit, a adulmecat, a ucis si-a plecat, fara sa lase senzatia ca s-a intrebuintat prea mult. Oare cum ar juca UTA daca banii n-ar fi o mare problema? Jiul - UTA 1-4 (0-2) Au marcat: Campeanu 59 / Ilin 23, 32; Ibeh 75, 90 Jiul (4-4-2): Zdranca - Vadrariu, Onet, Stancu (46 Filip), Draghici - Radutoiu, Pintilii, Boboc, Cruceru (79 Afrem) - Campeanu, Gheti (81 Dragulici). Antrenor: Daniel Timofte. UTA (4-4-2): Hutan - Melinte, Toc, Buican, Ir. Dumitru - Ilin, Cr. Todea, Balan, M. Gheorghe - Roszel, Ibeh. Antrenor: Ionut Chirila. Arbitri: Victor Berbecaru (Rm. Valcea) - Daniel Mitruti, Adrian Popescu (ambii Craiova). Observator FRF: Marius Constantinescu (Craiova). Cartonase galbene: Onet 19 / Toc 29, Melinte 42, Ilin 86. Jucatorul meciului: Alin Ilin. Stadion: „Municipal” - Petrosani; spectatori: 250. UTA a bifat primul succes extern al sezonului exact cand avea mai mare nevoie. Nu doar victoria in sine sau jocul pragmatic, dur si necrutator pentru adversari, caracteristic marilor echipe, sunt importante, ci si faptul ca primele trei puncte din deplasare au venit la momentul potrivit. Conform ultimelor informatii, se pune totusi la cale preluarea clubului de catre noua echipa de finantatori, iar in acest context, victoria a produs un cadru mult mai destins pentru finalizarea discutiilor si poate avea darul de-a le urgenta. Start incalcit, pragmatism remarcabil Dupa cat de sovaitor a inceput trupa aradeana meciul nu se anuta un succes atat de spumos. Jiul s-a zbatut din start, Gheti si Campeanu au profitat de (uneori) subreda aparare a Batranei Doamne, dar Hutan a fost acolo, in timp ce UTA se pierdea in amanunte pe la mijlocul terenului, fara o constructie clara si, mai ales, fara mingi pe atacanti. A venit minutul 23, cand Ilin a primit o minge ideala si a deschis scorul dupa ce-a ingenunchiat doi adversari. Localnicii n-au avut posibilitatea sa reactioneze, pentru ca acelasi Ilin, tot dupa o angajare lunga, a punctat spectaculos pentru 2-0. UTA realizase ca defensiva Jiulul e praf si a executat-o cu sange rece: doua goluri din doua ocazii - un pragmatism iesit din comun. Ibeh, solutia anti-criza Jumatate din repriza secunda a fost a Jiului. UTA a pierdut „mijlocul”, Todea si Balan au facut pasul inapoi si n-au mai reusit sa impinga jocul decat rar, defensiva s-a retras in jurul propriului careu, iar atacul a ramas izolat. Localnicii n-au mai fost obligati sa munceasca pentru a aduce mingile la 20-30 de metri de poarta aradeana si au rezultat trei-patru ocazii mari, rezolvate de Hutan. Pe acest fond, pentru ca n-a fost un meci intre roboti, s-a marcat si un gol, Campeanu readucadu-si echipa in joc. La 2-1, UTA retraia finalurile de la Tg. Mures, Turda si Oradea. Era practic acelasi film: adversarii atacau haotic, aruncau mingi la nimereala, iar defensiva UTA cand le respingea, cand nu, provocand emotii mari. Timp de-o jumatate de ora, tensiunea a fost maxima la poarta lui Hutan, dar Ilin si Ibeh, protagonistii meciului, si-au scos echipa din corzi. Au colaborat excelent la golul de 3-1, iar Ibeh a aruncat pamant peste Jiul in ultimul minut, marcand pentru 4-1 - o victorie meritata si un scor care atrage atentia asupra UTA-ei, o echipa totusi paradoxala. Oare cum ar juca daca banii n-ar reprezenta o mare problema? Radiografia meciului: Hutan decisiv in momentele cheie Min. 1-30: UTA s-a vazut pentru prima data la poarta lui Zdranca in min. 23, cand a si deschis scorul, prin Alin Ilin. Angajat cu o pasa de circa 20 de metri la marginea careului, Ilin a intors scurt doi fundasi si a inscris plasat de la 13-14 metri. Pana la gol, UTA a fost discreta. S-a aparat binisor, dar n-a punctat la constructie, pierzandu-se in amanunte la mijlocul terenului. In min. 8, Melinte s-a balbait in fata lui Cruceru, dar a intervenit bine Hutan, iar in min. 10, tot Hutan, in doi timpi, a prins mingea sutata de Campeanu de la 25 de metri. Min. 30-45: Mai stapana pe situatie, UTA a trecut la un joc de posesie, intrerupt de sarje anemice ale gazdelor, insa „minerii” n-au avut timp sa se organizeze, pentru ca Ilin a punctat din nou. In min. 32, dupa o pasa de 35 de metri a lui Buican, Ilin l-a executat de la 15 metri pe Zdranca cu o „scarita”, fiind singur cu portarul. In min. 37, M. Gheorghe, dupa un dribling a la Baratky (minge saltata peste adversar si preluata in aer, in coborare) a nimerit portarul de la 10 metri, pentru ca imediat Ibeh sa calculeze gresit si sa nu ajunga cu capul, la doi metri de poarta, o minge de gol. Min. 46-70: UTA a inceput moale partea a doua, lasandu-se dominata. Roszel a ratat o ocazie de 3-0 in min. 46, apoi a iesit la rampa Hutan, care l-a blocat decisiv pe Gheti in min. 48 si 52, ocaziile fiind mari. Tot Hutan a respins sutul lui Campeanu de la 14 metri (min. 55), dar a fost invins de acelasi jucator in min. 59, cand a iesit gresit la un corner, iar Campeanu, marcat relativ, a inscris cu capul de la 7-8 metri. UTA a replicat urgent prin Ibeh, care a driblat la marginea careului, dar a sutat milimetric alaturi (min. 63). Pintilii a provocat mari emotii in min 70, pe fondul unui joc avantat al Jiului, dar, singur cu Hutan, s-a complicat si a lasat sa curga o minge de gol. Min. 71-90: Intr-un moment delicat, UTA a avut puterea si sansa de-a inchide meciul. Era min. 75 cand Ilin l-a servit excelent pe Ibeh de pe dreapta, iar nigerianul a inscris plasat de la 14 metri, in coltul lung. Roszel (min. 80, sut peste de la 8 metri) si Boboc (sut sub bara, scos excelent de Hutan, din lovitura libera) au fost autorii urmatoarelor ratari, dar Campeanu a irosit-o pe cea mai mare, nereusind sa-l invinga pe Hutan, excelent din nou, cu un „cap” de la 12 metri. Finalul a fost ca o cireasa pe tortul unei victorii mari. In ultimul minut, Ibeh scapa de mijlocul terenul, e ajuns din urma, dar dribleaza doi adversari si inscrie plasat de la 16 metri pentru 4-1. Sebastian Siclovan - Observator