|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Sambata,
27 decembrie 2008 |
|
- Institutiile
publice isi reiau temporar activitatea
|
|
Pentru
cateva zile, Romania revine la viata dupa vacanta
de Craciun. Sambata, multe dintre institutiile statului
au program cu publicul.
Unitatile postale vor functiona pe 27 decembrie si
pe 3 ianuarie dupa programul normal de sambata. Pe
31 decembrie, toate sediile vor fi deschise publicului
doar pana la ora 17.00, iar in primele doua zile ale
anului viitor, unitatile postale vor fi inchise.
Si agentiile CFR au un program special de sarbatori.
Astazi si pe 3 ianuarie vor fi deschise doar cele
care au program de lucru sambata. Pe 31 decembrie,
agentiile de voiaj al caror personal lucreaza in doua
ture de serviciu isi vor inchide programul cu publicul
la ora 17.00, iar cele cu o tura vor avea program
normal de lucru.
In schimb, persoanele care doresc sa calatoreasca
cu trenul nu isi vor putea cumpara bilete pe 1 ianuarie.
In doua zi a noului an acestea vor fi deschise doar
patru ore, de la 8.00 dimineata si pana la 12.00.
Marile banci din tara functioneaza dupa un program
special, dar, in afara de zilele legale libere, acestea
vor fi deschise. Cei care vor trebui sa faca plati
cu cardul sau sa retraga numerar de la bancomate o
vor putea face la unitatile din marile centre comerciale
care vor fi deschise.
Administratiile financiare din toata tara lucreaza
dupa programul normal pana la sfarsitul anului. Ghiseele
vor fi inchise doar pe 1 si 2 ianuarie.
Unitatile postale:
- 27 decembrie si 3 ianuarie 2009 - program normal
de sambata
- 31 decembrie - deschise pana la ora 17:00
- 1, 2 ianuarie - inchise
Agentiile
CFR:
- 27 decembrie si 3 ianuarie 2009 - deschise unitatile
care au program sambata
- 31 ianuarie - deschise pana la ora 17:00
- 1 ianuarie - inchise
- 2 ianuarie - deschise intre 8.00 si 12.00
Administratiile
financiare:
- 27 - 31 decembrie - program normal
- 1 - 2 ianuarie - inchise.
Observator
|
|
- Regele
Mihai a primit o budinca speciala de la Printul Charles
|
|
Dupa
ce a desfacut cadourile de Craciun (printre care o
budinca, trimisa de Printul Charles), Regele Mihai
a transmis ieri mesajul de Anul Nou, de la Castelul
de la Savarsin, judetul Arad.
Capul familiei regale a Romaniei vorbeste despre efectele
crizei economice si atrage atentia asupra faptului
ca „Romania are nevoie sa-si daltuiasca
o Constitutie“ care sa dea un rol complementar
institutiilor statului.
„Vine o vreme de incercari pentru lumea
libera. Dezechilibre economice vor afecta democratiile
lumii. Romania, nevindecata deplin de anii comunismului,
nu poate fi un partener egal si respectabil fara institutii
solide, predictibile si servite cu loialitate. Viitorul
Romaniei este in mana institutiilor, nu a oamenilor
care le servesc“, a spus ieri Maiestatea
Sa.
Schimbarea
Constitutiei, „singura solutie“
„In anul care incepe, va conta fiecare gest
romanesc, pe arena politica si economica mondiala.
Etica institutionala nu este optionala. Rostul Romaniei
in momentele viitoare de criza economica va depinde
de comportamentul celor care ii reprezinta interesele.
(...) Pentru aceasta, Romania are nevoie sa-si daltuiasca
o Constitutie care sa dea un rol limpede, neechivoc
si complementar institutiilor Statului. Este o chestiune
de onoare, de respect pentru traditiile noastre. Este
singura solutie pentru salvarea democratiei si a demnitatii
noastre“, a conchis Regele Mihai.
In castelul de pe domeniul de la Savarsin, unde vor
ramane pana dupa Anul Nou, membrii Casei Regale si-au
impartit cadourile si au primit colindatori, la fel
ca oricare crestin. Pe data de 24 decembrie, portile
castelului regal de la Savarsin, din judetul Arad,
s-au deschis larg pentru a primi sute de colindatori,
batrani sau copii care au citit despre rege doar in
cartile de istorie. Unii colinda tori i-au adus in
dar colaci frumos impletiti si un costum popular vechi
de 200 de ani.
Intre timp, in bucataria castelului se pregateau bucatele
pentru seara de Craciun. „Avem sarmalute
in foi de vita, cu putina mamaliga si, in principal,
un curcan umplut, iar la desert o placinta speciala
din Anglia pe care ne-a trimis-o Printul Charles“,
a spus Principesa Margareta. Prajitura trimisa din
Anglia se numeste „Christmas Pudding“
(budinca de Craciun - n.r.) si face parte din gama
de produse Duchy Original de la Cornwall. Apoi, dupa
cum a dezvaluit Alteta Sa Regala Principesa Margareta,
Regele Mihai a gasit, sub bradul de Craciun, o rama
foto digitala. Regina Ana a primit un ornament de
birou, o broasca testoasa din argint, iar principele
Radu, un calculator nou.
Pe
„scaunul imparatesc“
In prima zi de Craciun, familia regala a
participat la slujba de la Catedrala Mitropolitana
din Timisoara, unde a fost intampinata de 5.000 de
oameni cu uralele „Traiasca Regele“.
Dupa ce a asistat la liturghie, urcat pe „scaunul
imparatesc“, Mihai I al Romaniei a luat
impartasania si a pornit spre resedinta Mitropolitului
Banatului, Nicolae Corneanu. Aici, Maiestatea Sa Regele
si altetele i-au inmanat Inalt Prea Sfintitului decoratia
Crucea Casei Regale a Romaniei.
Georgeta Petrovici, Alex Negru - Evenimentul Zilei
|
|
- Aradeanul
Totorean pleaca de Revelion in desertul Austrialiei!
|
|
Aradeanul
Alin Totorean, explorator si fotograf, va avea un
altfel de Revelion, asa cum s-a obisnuit deja. Alin
va pleca in 31 decembrie intr-o noua aventura solitara,
de data aceasta in desertul Australiei. In aceasta
noua expeditie, Alin va parcurge, pe jos, 1.500 km
prin pustiurile australiene.
Traseul expeditiei "Terra Magazin - Australia
2009" va cuprinde: locul de start: Uluru
- stanca sacra a aborigenilor, vor urma: Mount Olga
- un grup de stanci din mijlocul desertului, Salt
Lake Amadeus - un imens pustiu de sare (180 km lungime
si 10 km latime), Kings Canyon - platoul arid strabatut
de canioane adanci, Gosses Bluff - crater de meteorit
(5 km diametru) format acum 142 mil. de ani, sudul
desertului Tanami - unul dintre cele mai izolate si
aride locuri din lume, si traversarea platoului Arnhem,
intre Cheile Katherine si tarmul Marii Arafura. Intreg
traseul este extrem de dificil din cauza canioanelor
si vailor adanci ce brazdeaza platoul, obstacole ce
vor fi traversate prin tehnici de alpinism sau vor
impune largi ocoluri. In plus, Alina va fi pandit
de serpi la fiecare pas. Dupa doua luni si jumatate
de parcurs neintrerupt, traseul expeditiei se va incheia
printre crocodilii de apa sarata din zona mlastinoasa
a tarmului Marii Arafura.
Expeditia se desfasoara sub auspiciile Societatii
de geografie din Romania si ale Muzeului National
de Istorie Naturala "Grigore Antipa".
"Voi observa geomorfologia zonei desertice
din centrul Australiei, modul de adaptare al florei
si faunei la temperaturi extreme si lipsa precipitatiilor,
precum si modul de viata din micile comunitati de
aborigeni si influenta globalizarii asupra acestora.
Voi aduce aceste informatii noi atat printr-un jurnal
de calatorie, cat si prin fotografii si imagini pe
care le veti putea gasi in paginile revistei Terra
Magazin, precum si pe site-ul acesteia, www.terramagazin.ro",
a spus exploratorul.
Observator
|
|
- Edilii
din judet au „tolba” plina de
proiecte pentru 2009
|
|
La
final de an, edilii localitatilor din judetul nostru
isi fac planuri mari de investitii pentru 2009. Toti
se lauda ca au „tolba” plina
de proiecte, pe care spun ca le vor indeplini, numai
sa primeasca finantari de la Guvern si sa aiba fonduri
suficiente la buget. Unii spun ca vor extinde reteaua
de canalizare si de apa potabila, altii ca vor moderniza
drumuri, ca vor ridica gradinite sau scoli noi in
locul celor cu cladiri retrocedate, ca au poiecte
castigate si vor face sali de sport. Cel mai interesant
suna insa un proiect care vizeaza un nou aeroport
in judetul Arad. Majoritatea edililor au proiecte
care necesita cifre cu multe zerouri. Cate dintre
acestea se vor si concretiza, ramane insa de vazut.
Aeroport
nou, blocuri ANL si... Casa de Cultura pe trei nivele
Gheorghe Burdan, primarul orasului Chisineu-Cris,
ne-a dezvaluit cateva proiecte pe care ar dori sa
le realizeze in anul care urmeaza, spunand ca nu ne
spune mai multe planuri pe care le are, pentru ca
vrea sa fie modest. „Avem mai multe investitii
in derulare. De exemplu, repararea drumului orasenesc
din Nadab, distrus de masinile mari. Am avut licitatia
pentru lucrarile la sala de sport de la Nadab, care
se vor realiza cu fonduri de la Guvern. Anul viitor
va incepe constructia. Un oras atat de mic ca al nostru
va avea doua sali de sport. Mai speram sa incepem
constructia unui bloc ANL nou, cu 20 de apartamente.
Pentru aceasta urmeaza sa inceapa licitatia la Compania
Nationala de Investitii. Vom extinde si canalizarea
menajera in Piata Avram Iancu, printr-un proiect Phare.
Avem deja si finatarea pentru acesta, in valoare de
630 de milioane euro, fonduri nerambursabile. Contributia
localitatii este de 10,58 la suta. Se va lucra si
la spatiile verzi din centrul orasului. Polaris a
castigat licitatia, cu cinci miliarde de lei vechi.
Cam atat vom realiza in linii mari. Am putea sa spunem
mai multe, dar noi nu ne laudam, preferam sa fim mai
modesti”, a spus Burdan.
Edilul
sef al Sebisului, Gheorghe Feies, are planuri si mai
mari: „Anul viitor vrem sa demaram lucrarile
la Aeroportul din Sebis. Avem si societate inregistrata
la registrul comertului. Proiectul e in lucru. Se
vor investi 10 miliarde de lei vechi. Aeroportul se
va intinde pe o suprafata de 24 de hectare. Avem o
hotarare de consiliu luata in urma cu un an pentru
acest aeroport, numai ca ne-a incurcat un ordin al
prefectului, dar asta o sa treaca, pentru ca urmeaza
ca prefectul sa fie schimbat. Tot anul viitor dorim
sa finalizam lucrarile la Casa de Cultura cu biblioteca
si un cinematograf. Constructia este pe trei nivele.
In domeniul culturii este cea mai mare investitie
din tara dupa Revolutie. Finalizarea acesteia va avea
loc in iulie 2009. Totodata vrem sa terminam lucrarile
si la baza sportiva, care va cuprinde si un hotel
sportiv cu spatii de cazare si restaurant. Investitia
este de peste 20 de miliarde de lei vechi.”
Proiecte
cu multe zerouri
Nicolae Mehelean, primarul Ineului, are si
el in plan multe investitii pe care doreste sa le
realizeze pentru orasul pe care il conduce: „Vom
face o gradinita noua pentru 120 de copii si o scoala
noua cu clasele I-IV. Investitia la gradinita va fi
de noua miliarde de lei vechi, iar la scoala de 10
miliarde de lei vechi. Totodata vom incepe lucrarile
si la soseaua de centura a orasului, lucari care se
vor ridica la 4,7 milioane de euro. Se va extinde
sistemul de canalizare in partea de nord a orasului.
Lucrarile se vor ridica la un milion de euro. Un milion
de euro se va investi si in reabilitarea sistemului
de alimentare cu apa. De asemenea, vom construi o
baza sportiva la Nadlac. Avem proiectul aprobat. Vom
primi patru miliarde de lei vechi de la Guvern. Vom
reabilita Caminul Cultural Traian. Aici vom avea cofinantare
cu fonduri de la Guvern. Anul viitor o sa avem si
investitori straini numai ca deocamdata ne-au rugat
sa pastram confidentialitatea.”
De departe, cele mai multe proiecte ni le-a insiruit
viceprimarul localitatii Nadlac, Sorin Sproch. Pentru
cateva dintre acestea au fost elaborate deja documentatii,
care vor fi depuse la ministere: „Vom lucra
la sistemul de canalizare menajera, dar si la reabilitarea
statiei de epurare si a sistemului de canalizare menajera.
De asemenea, vom lucra si la campusul scolar, in valoare
de peste 90 de miliarde de lei vechi, printr-un program
al Guvernului. Pana acum am primit de la Guvern doar
40 de miliarde de lei vechi. Totodata vom elabora
un proiect pentru o micropoliclinica. Acum suntem
in faza de identificare a spatiului pe care o vom
amenaja. Probabil in cladirea fostei scoli evreiesti,
care nu se stie a cui e acum si ce e cu ea si dorim
s-o intabulam noi. Un al proiect pentru anul viitor
este constructia unei piete agroalimentare. Avem deja
proiectul. Prin
mai-iunie se va demara constructia acesteia, in functie
de bugetul pe care il vom avea si finantarile pe care
le vom primi de la Guvern. Termenul de finalizare
a pietei este de doi ani. Conform proiectului tehnic,
investitia este de 500.000 de euro. Tot anul viitor
dorim sa refacem sistemul de furnizare a energiei
termice, ca sa nu mai fim dependenti de societatea
Furadex. Deocamdata, costurile la incalzire si la
apa sunt foarte mari in comparatie cu Aradul. Vrem
sa facem incalzire solara. Se vor reduce costurile
la jumatate. Am facut calcule si ar trebui sa investim
aproximati 70 de mii de euro si dorim sa obtinem fonduri
de la Ministerul mediului. De asemenea, vom construi
si doua gradinite noi, pentru ca cele vechi au fost
retrocedate. Urmeaza sa identificam locatia pentru
acestea. Proiectul este realizat deja. Suntem in cautarea
surselor de finantare. Totodata, in colaborare cu
Ministerul Finantelor, vom realiza o noua structura
a administratiei. Vom muta impreuna primaria si finantele
intr-o fosta cladire, care ne-a fost atribuita de
la AVAS. Avem un protocol semnat cu Finantele, prin
care 30 la suta din lucrarile de modernizarea a noii
cladiri vor fi achitate de acestia, iar restul de
primarie.”
Si
primarii comunelor au planuri mari
Nici primarii comunelor nu se lasa mai prejos cand
vine vorba de proiectele pe care le vor realiza pentru
comunitate anul viitor. Si acestia spun ca au realizat
proiecte pentru care asteapta fonduri de la Guvern.
Unii dintre acestia au elaborat proiecte pe care le-au
depus sau urmeaza sa le depuna pentru a primi finantari
prin programe ale ministerelor. „Anul viitor
vom finaliza lucrarile de reabilitare la liceul de
la Minis. Aici s-au alocat 700.000 euro, printr-un
program Phare. Totodata, vom finaliza un studiu de
fezabilitate pentru reabilitarea microzonalului de
alimentare cu apa. Anul viitor vom depune proiectul
pe un program pe care sa obtinem finantare. Lucrarea
a fost estimata la 1,5 miliarde de euro. Am depus
un proiect la guvern pentru a obtine fonduri pentru
modernizarea bazei sportive. Suntem in curs de finalizare
a unui studiu de fezabilitate, pentru reabilitarea
caminelor culturale din Minis si Cuvin si pentru construirea
unui nou camin cultural la Ghioroc, pentru ca nu avem,
l-am retrocedat. Am elaborat un proiect, pe care l-am
si castigat, pentru un sistem de colectare a deseurilor,
impreuna cu alte trei localitati, Lipova, Paulis si
Zabrani. Acesta se ridica la aproximativ un milion
de euro”, ne-a spus primarul comunei Ghioroc,
Mircea Luca Traian.
O alta primarie care are proiecte de investitii care
cuprind sume mari este cea de la Fantanele. „Avem
in plan inlocuirea retelelor de apa si introducerea
canalizarii menajere, in valoare de 3,9 milioane de
euro. Un alt proiect care a fost transmis deja catre
Ministerul Mediului spre aprobarea fondurilor este
reabilitarea parcului central din Fantanele si reamenajarea
spatiilor verzi. Lucrarile au fost estimate la doua
miliarde de lei vechi. O alta documentatie, aprobata
de catre Ministerul Culturii si Cultelor si transmisa
la Compania Nationala de Investitii, este constructia
unui camin cultural in localitate. Dupa cum am spus,
deocamdata suntem in faza de documentatie si am obtinut
peste 80 de puncte. Din bugetul propriu al localitatii
se va extinde caminul cultural din Tisa. Ne-am judecat
timp de noua ani cu fostii proprietari, care au revendicat
cladirile in baza Legii 10 din 2001 si am castigat
procesul . Totodata, lucram la un plan urbanistic
de zona pentru 304 de locuri de case pentru tineri.
Vom moderniza de asemenea si bazele sportive din Fantanele
si Tisa Noua, daca vom fi selectati in cadrul sesiunilor.
Ne aflam in faza de documentare la acest proiect”,
ne-a spus primarul Emil Otlacan.
Despre proiecte mai putine ne-a vorbit edilul sef
al Covasantului, Traian Balint. Acesta este preocupat
de modernizarea terenului de fotbal din localitate,
constructia unui pod peste Valea Covasant si un proiect
integrat prin care se va moderniza drumul din localitate,
sistemul de canalizare si se va construi o statie
de epurare. „Vom incepe lucrarile in cadrul
unui proiect integrat, care cuprinde modernizarea
drumului comunal pe o lungime de 2,6 kilometri, lucrari
de canalizare si o statie de epurare. Toate lucrarile
se ridica la suma de 2 milioane de euro. Speram sa
avem sprijinul Guvernului pentru constructia unui
pod peste Valea Covasant. Lucrarile au fost estimate
la 3,5 miliarde de lei. A fost aprobat proiectul din
2006, numai ca nu am primit inca fonduri. Lucram la
o documentatie pentru o sala de sport de tip B. Vrem
sa aducem terenul de fotbal din localitate la standarde
europene”, ne-a informat Traian Balint.
Nadia
Bodran - Glasul Aradului
|
|
- Carti
necesare - Aradul vremurilor de mult apuse
|
|
Volumul
purtand acest titlu a aparut la Editura “Polis”
din Cluj in 2005, sub semnatura lui Gheorghe Lanevschi
- autor care incearca sa ne dezvaluie complexa viata
economica si culturala a urbei noastre - merita o
atentie deosebita.
Principalele surse ce se refera la subiecte sunt putin
accesibile omului de rand, prin faptul ca sunt realizate
in limba maghiara in carti, studii si articole, iar
cele in romana, mai noi, sunt dispersate in publicatii
asupra carora simplul cetatean nu se apleaca.
Din pacate patriotismul romanesc a estompat si continua
sa-l ecraneaze pe cel local, reusind mereu sa fie
neautentic.
De ani de zile ma tot mir ca nu s-a gasit nimeni in
Arad sa initieze o traducere in limba romana a istoriilor
orasului si judetului, cum ar fi cea a lui Marki Sandor
(1895) sau a lui Zeiner Alfred (1940), cu notele stiintifice
documentate si corecturile de rigoare (la vedere),
ca sa ne referim doar la doua surse ale cartii pe
care o comentam, caci ele sunt mai multe. Si de ce
nu s-ar publica in romana o calectie din suma articolelor
publicate in germana si maghiara, aici si aiurea,
referitoare la aceeasi istorie a Aradului?
Veti zice: Bine, bine, dar tot ce au relizat in acest
domeniu cercetatorii mai noi in romana, se bazeaza
in primul rand pe acea presa (de toate felurile).
Da, asa este, dar sursele originale pot fi talmacite
sau rastalmacite eventual prin aparent nevinovata
omisiune, dupa gustul si bunul plac al cercetatorilor
mai putin responsabili.
Gandurile de mai sus vor sa sublinieze importanta
deosebita a aparitiei volumului realizat de Gh. Lanevschi,
carte care vine sa umple un gol al istoriei locale.
Parcurgerea cartii de 169 de pagini se face (punctul
meu de vedere) ca cea a unui roman, bine inteles,
pentru cei ce sunt pasionati de istorie, restul, pana
la pagina 220, continand rezumatele in maghiara si
engleza. O prima observatie a noatra ar fi: de ce
nu si in germana, limba care inca mai este de circulatie
internationala, dar, esential, fiind o limba a unei
largi zone ce cuprinde si meleagurile noastre?
Autorul consemneaza evolutia orasului de la perioada
cand Aradul avea un aspect rural, cand Lipova prelua
vremelnic primatul in zona, urmata de urbanizarea
de dupa 1699 (Pacea de la Karlovitz), cand datorita
pozitiei sale a devenit punct strategic, de observatie
a Timisoarei ocupata de otomani, ca si de supraveghere
a navigatiei pe Mures.
Luam apoi cunostinta despre reconstruirea orasului
si ridicarea lui de catre habsburgi la rangul de “oras
cameral” in jurul anului 1700, colonizarea
sarbilor, germanilor si evreilor, cu efecte benefice,
ca si de conservarea orasului in vechea vatra, pe
vremea lui Iosif al II-lea, dupa intentiile anterioare
de a fi mutat in pusta Zimandului, pentru ca momentul
acordarii titlului de “oras liber regesc”
din 1834 sa fie punctul de pornire a istoriei propriu
zise a locatitatii.
Ne este comunicata pe parcurs, cresterea populatiei
de la 32.725 in 1869 la 56.000 in 1900, pana la 67.247
in 1914.
Gasim in carte consemnarea momentelor importante in
evolutia economica si comerciala a orasului: inaugurarea
fabricii de spirt, a unei mori si mai tarziu a unui
magazin de confectii a fratilor Neuman (Ede, Adolf
si Daniel), a atelierului de mobila al lui F. Reinhart
(1845), urmat de multe altele de acest gen: Verbos,
Lengyel, Steigerwald, unele de renume international.
Fabrica de vopsele, vopsitorie si curatatorie a lui
Mueller, Fabrica de covoare si plapumi cu magazinul
aferent al lui Doman, cea de broderii si dantelarii
(Scherhany), pana la prima fabrica de automobile din
Ungaria (implicit si din Romania) “Martha”
(1905), care deservea toata tara (de atunci), avand
comenzi si in tari vestice, inclusiv in Anglia, intreprindere
in care se fabricau si omnibuse in trei dimensiuni
si camioane.
Nici evolutia modei in Arad nu a fost omisa, inclusiv
patrunderea ca si fabricarea obiectelor de lux.
Toate acestea, ca si alte multe realizari in domeniu,
sunt dovezi ale inventivitatii, harniciei, fanteziei,
muncii constiincioase a aradenilor, zice cu mandrie
de aradean autentic autorul, adaugand pe undeva si
dictonul aradenilor: "Ajuta-te singur, ca
sa te ajute Dumnezeu!"
Sunt consemnate planurile de sistematizare a orasului,
ca cel al inginerului aradean Pikulyi Lajos din 1828,
ca si pe cele administrative, intre care a excelat
proiectul de reorganizare al judetului gandit si aplicat
de comisarul regal Gheorghe Popa, in vremea mandatului
lui J. Bohus, dupa 1860, si un text consistent despre
constructia de frumoase edificii de tot felul, in
mare, in “haina Secessionului, actiune ce
a avut ca si culminatie edificarea de catre Societatea
“Kolcsey” a Palatului Cultural (1913),
emblema a orasului nostru.
Creionarea vietii culturale a Aradului incepe cu inaugurarea
din 1833 a primului Conservator aradean, zice autorul,
dar el era primul dintr-o larga zona, premergand pe
cele din Cluj, Budapesta, Leipzig, Iasi , Bucuresti
s.a., incheiand sirul unor asemenea institutii cu
infiintarea Filarmonicii locale din 1890, prblema
atinsa doar tangential, ca un fapt intrinsec, natural
pentru un oras ca Aradul.
Nu este omis debutul ziaristicii aradene: Arader Kundschafstblatt”
(1837), saptamanalul “Aradi Hirdeto”
(1840), “Gura satului”, infiintata
la Pesta in 1863 si mutata la Arad in 1871, ca multe
alte pubicatii romanesti ardelene, apoi debuturile
artei fotografice aradene, care avut reprezentanti
de talie europeana, evolutie ce a dus la constituirea
“Asociatiei fotografilor din Arad",
cea din domeniul artelor plastice (initierea pinacotecii
in 1899), a cultivatorilor de flori etc.
Din domeniul sportului sunt trecute in revista evenimente
ca: infiintarea “Societatii de tir”
(1831) de catre baronul Orczy Loerincz si construirea
de catre acelasi important personaj a unui edificiu
destinat acelui sport in 1834, cel mai dotat din tara.
Locul a fost vizitat in 1858 de printul Albrecht,
venit sa-i inmaneze aradeanului un potir de aur pentru
merite deosebite, ca si de
excelentul tintas care era Franz Joseph, in 1884,
cu ocazia innobilarii lui Neuman. De asemenea este
consemnata infiintarea “Societatii de scrima”
din 1860.
Importanta a fost si activitatea Camerei de Comert,
care a culminat cu premii acordate aradenilor la Expozitii
internationale si la una organizata chiar la Arad.
Motorul dezvoltarii si infloririi Aradului a fost
pleiada de “notabilitati energice, culte,
cu vederi largi”. Ca exemple sunt date
personalitati ca: Urban Istvan, prefect la 1900, al
carui crez era “sa lucreze cu toate fortele
in interesul orasului si al judetului pentru a stimula
viata economica si culturala, rezolvand totodata cat
mai bine problemele sociale”, apoi primarul
Variassy Lajos, “adept al industrializarii,
al dezvoltarii comertului, al transportului in comun
si al infrumusetarii orasului”. Locz Rezso,
presedinte al Asociatiei Inginerilor si Arhitectilor,
“om de vasta cultura, era adeptul unui nou plan
de sistematizare in atentia caruia sa fie dezvoltarea
periferiilor...stimulator al construirii de noi fabrici
si locuinte muncitoresti...proiectant al parcului
si decorului floral din centrul orasului...”
In rest, mai cititi si dumneavoastra (cu creionul
in mana, pentru ca textului cursiv ii lipsesc niste
sublinieri absolut necesare), cititi, ca aveti ce
si merita efortul! Veti avea surprize placute.
Daca cei de dincolo de Mures zic ca: ”Banatu-i
fruncea!”, aradenii, dupa lectura acestei
carti, vor putea sa-si bombeze si ei linistiti piepturile,
fiind in oarecare cunostinta de cauza. Spunem “oarecare”
pentru ca mai asteptam asemenea valoroase contributii
la cunoasterea Aradului si aradenilor de totdeauna,
din partea d-lui Lanevschi si de ce nu, si din partea
altora?
Hugo
Hauptmann - Virtual Arad
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Jurnal aradean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia de Vest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Ziarul
Glasul Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|