O duminica dupa-amiaza placuta... vreme potrivita, nimic surprinzator.  Spre deosebire de weekend-ul trecut, in care majoritatea aradenilor s-au ascuns pe la strandurile civilizate ale bunilor nostri vecini (ungurii) sau prin colturi inverzite ale judetului, ieri, o mare parte dintre ei a preferat sa-si petreaca sfarsitul de saptamana... exact unde m-am gandit si eu: pe una din minunatele terase ale Aradului! Nici bine nu ma asez la masa ca si sunt intrebata cam ce as dori sa servesc (abordare total gresita, pentru ca eu, in calitate de client, merg sa consum). Cafeaua nelipsita si sucul rece cu lamaie transforma, in doar cateva clipite, dintr-o zi banala, o duminica reusita.  Insa, imediat remarc faptul ca in cazul meu se afla alti zeci de aradeni. Am realizat, pana la urma, ca o terasa, in ziua de azi, are alta insemnatate... cel putin pentru tineri (poate cu exceptia celor care sufera de fenomenul EMO).  Recunosc cu sinceritate ca am petrecut aproape pa-tru ore la o cafea, dar am avut motive intemeiate.  Terasa unei cafenele (si nu numai) functioneaza intocmai ca o agentie de presa.  Discutiile "colegilor" mei au fost din cele mai comice si diverse.  Sa vad daca mai pot reproduce cateva pasaje: "tu, fata, atata sunt de obosita dupa ce am dansat fara oprire aseara la club...", zice o tipa de vreo 19 ani, la care primeste raspuns: "bine de tine ca esti obosita. Pe mine ma doare capul de nu mai pot... Poate nu trebuia sa imi iau atata vodca... si m-a si auzit mama mea cand am intrat in casa", de la comeseana ei de aceeasi varsta. Alte vremuri In schimb, la o alta masa, doi domni, mai seriosi din fire, mi-au oferit imaginea cu care eu eram obisnuita sa asociez vestitele terase.  Cu mult timp in urma, cand acest aer al emanciparii abia se facea simtit, marile cafenele si restaurante, dar si barurile isi "proiectau" anexe, pe durata sezonului cald.  In primul rand, acesta a fost o strategie de marketing, bine gandita.  Tot mai multi oameni luau cu asalt aceste cafenele estivale, savurand ideea si simtindu-se mai confortabil la o cafea in aer liber. Tot din inceputuri, acestea erau frecventate de oameni cu clasa, care profitau de timp, pentru a imbina utilul cu placutul.  In timp ce sorbeau din cafeaua aburinda cu lapte, ori rasfoiau presa, ori se ocupau de afaceri.  Rareori ii vedeai singuri la masa.  Aceste imagini mi-au trecut prin memorie, cand i-am vazut pe cei doi, imbracati la "patru ace", cu acele fete grave si fumand pipa.  Nu am auzit despre ce discutau, dar serios ca eram curioasa. Vesnicul contradictoriu Pana la urma, am parasit locul de unde am aflat ultimele tendinte in moda, cum se mai distreaza tinerii in ziua de azi, dar si cum se fac afaceri.  Ca am vazut alte trei terase pline de clienti... nu m-a mai mirat cu nimic.  Perioada in care traim impune anumite concepte si "trenduri", iar eu, daca vreau sa fiu moderna, trebuie sa ma incadrez in noul stereotip, indiferent de localuri, mentalitati si mai ales vestimentatie.  De fapt, facand, inevitabil, o comparatie intre trecut si prezent, am ajuns repede la concluzia ca terasele nu mai sunt nimic altceva decat niste obiecte vestimentare, imbracate cu succes de catre tinerii nostri. Nostim e insa, cum vad generatiile lucrurile.  Intreb un tanar mai "rasarit" pe strada daca ii plac terasele, la care imi raspunde: "Normal... cum sa nu. Nu exista zi in care sa nu ma intalnesc cu prietenii la o terasa, sa bem ceva. Mai vedem si noi cate o fata, ne mai bagam in seama, e super cool”. La cativa pasi diferenta, un om care se indrepta acasa de la lucru, obosit. Aceeasi intrebare, cu alt raspuns: „terasele sunt placute, pozitionarea lor e prost gandita. Mie, de exemplu, imi sta in drum, ocupa din spatiul trotuarului, iar daca ma gandesc la oamenii ce au apartamentele in preajma acestor terase, vai de linistea lor. Muzica se aude mai tot timpul, iar galagia provocata de clienti e uneori suparatoare". *** Daca asa au aratat cafenele estivale dupa-amiaza, nu vreau sa ma gandesc cum or fi seara.  Probabil ar trebui sa-mi rezerv o masa, daca vreau sa  ies in oras cu prietenii. Probabil si asta e la moda.  Nu am inteles de ce cafeaua a ajuns sa fie atat de scumpa. Acum stiu.  Exista o cauza (tinerii care considera ca a merge la o terasa de "fite" da bine la imaginea in societate) si un efect (cu cat cafeaua e mai scumpa, cu atat da mai bine... la aceeasi imagine).  Acum va rog sa ma scuzati... merg sa stau la o terasa la cafea... da bine! Elena Rusu - Glasul aradului

Un nou complex comercial, format din trei corpuri de cladiri, care va gazdui cunoscutele magazine Real si Obi, dar si o galerie comerciala, va fi ridicat in Micalaca Est. Cele trei constructii distrincte, cu parter si un etaj, vor fi amplasate pe cele 152.324 de mp, teren situat in vecinatatea hipermarketului Selgros. Datele sunt cuprinse in PUZ-ul care se afla de astazi la transparenta decizionala la Primaria Arad. Atat supermarketul Real, cat si spatiul comercial Obi si galeria vor avea un regim de inaltime P+1E. In zona (DN7) vor fi construite si parcari aferente celor trei obiective si se vor amenaja spatii verzi, alei si zone pietonale. Adriana Barbu - Jurnal aradean

Exista adolescenti in Arad care nu au intrat niciodata intr-un cinematograf.  Sunt astazi atatea mijloace de divertisment, incat batranul cinematograf nu mai primeste vizite decat din partea nostalgicilor. In tara mai sunt doar 30 de cinematografe care apartin de Regia Autonoma de Difuzare a Filmului, aflam de la directorul Dacia si Arta, singurele sali care mai functioneaza in Arad.  In aceste conditii, ne situam pe locurile 4-5 in functie de venituri si numar de spectatori, dupa orase ca Bucuresti, Cluj, sau Craiova. Repertoriul cinematografic din Arad incearca si de cele mai multe ori reuseste sa tina pasul cu noile aparitii din domeniu.  Cu toate acestea "Spectaorii sunt in continua scadere si acest lucru va continua inca cativa ani de zile", sune Petru Barbosu, optimist am spune noi. "Acelasi fenomen a fost trait si de occident in anii ’74, ’78, in Elvetia, Danemarca, Suedia… cinematografele din centrul oraselor sustineau un spectacol pe zi. Oamenii au devenit comozi, a aparut calculatorul. Cu toate astea, fenomenul artistic nu poate fi trait pe ecrane de 30, 50 sau 70 de centimetri. Imaginea are mai multe planuri si de multe ori lucruri mult mai importante se intampla in planul secund", sustine Barbosu cauza institutiei pe care o conduce. Daca in strainatate filmele de desene animate aduc in acest moment cele mai mari incasari, asta nu se intampla si la Arad.  Oamenii aleg sa se uite la filme de serie B, aventura, actiune.  Bunicii care vin de mana cu nepotii sunt o specie pe cale de disparitie.  Cei care veneau la cinema si inainte de 1989 merg mai mult la Arta, pe strada Vasile Alecsandri. Aici ruleaza in special filme cu continut, pentru cunoscatori, dupa cum recomanda directorul. In perioada comunismului, un mijloc de divertisment si o legatura cu occidentul o reprezenta cinematograful.  Era o ramura a culturii, asa cum ar trebui sa fie si astazi.  Poate ca scoala ar trebui sa se ocupe de asta, organizand periodic iesiri in grup la cinematograf, atunci cand ruleaza filme care merita vazute. Care este totusi perspectiva?  Regia Autonoma de Difuzare a Filmului va fi privatizata in maximum un an, dupa cum aflam de la domnul Barbosu.  Asta va insemna vanzare, asociere sau infuzie de capital.  Ar putea sa reprezenta revigorarea vechilor sali de cinema, care sa ofere spectatorului confortul necesar. In momentul de fata in ambele sali din municipiu functioneaza un sistem de sonorizare performant, Dolby Surround.  Iarna insa frigul ii sperie si pe cei cativa amatori de film.  Pana la 5 grade Celsius incalzeste CET-ul, iar de la acest nivel se ocupa aparatele de aer conditionat, care nu imbunatatesc cu mult situatia. Media de bilete cumparate la un spectacol este de 17-20, insa la Arta de multe ori nu sunt mai mult de 2-3 spectatori, de aceea a trebuit sa fie redus numarul zilnic de reprezentatii, de la patru, la trei. "Conditiile bune si saturatia fata de monitorul calculatorului vor face ca spectatorii sa se intoarca in salile de cinema, asta este speranta mea", spune responsabilul din Arad. Deja celebrele malluri in devenire din Arad coboara insa o umbra peste acest optimism.  Nu si din punctul de vedere al managerului celor doua sali: "Salile din mall vor fi frecventate din curiozitate in primele luni, dar dupa aceea tot la noi se vor intoarce. Salile noastre sunt in centru, la indemana, iar iubitorii de traditie ne vor prefera. Iar costul unui bilet va fi in mall mult mai mare". Exista totusi riscul ca salariatii de aici sa se angajeze in noile complexe comerciale, mai ales ca va fi cautata experienta. Cei mai putini spectatori vin din randul varstei a treia, iar din punct de vedere social, participa la spectacole atat elevii si studentii, cat si muncitorii si intelectualii.  Incasarile si veniturile din inchirieri ajung doar sa acopere utilitatile, nici vorba de profit. Dana Mirea - Observator

Reabilitarea strazilor constituie una dintre cele mai mari realizari pentru aradeni, insa, de calitatea drumurilor profita si vitezomanii ori amatorii de raliuri nocturne cu masini sau motorete. Astfel, o strada proaspat asfaltata devine pista pentru unii, iar pentru altii pericol de accidente. Locuitorii unor cartiere aradene se plang de galagia infernala facuta de vitezomani la orele noptii. Locuitorii strazilor Hateg si Constantin Brancusi din zona Fortuna, pot asista la raliuri in fiecare noapte. Strada Constantin Brancusi este proaspat reabilitata insa, pe o buna parte din ea nu exista trotuar. In aceasta zona este Scoala Generala 6 iar paralel cu ea este amenajat un loc de joaca pentru copii. Strada prezinta un pericol ridicat atat ziua cat si noaptea, deoarece este circulata din mai multe sensuri, iar lipsa trotuarului ii determina pe cei ce o strabat sa circule pe marginea soselei. Copiii din zona se joaca si strabat soseaua, care nu are nici un semn de limitare a vitezei sau de cedare a trecerii iar pericolul este si mai mare seara, cand unii circula cu viteza, nestingheriti. Unicul semn ce atrage atentia asupra existentei copiilor este amplasat langa scoala. "Semnul de atentie la copii, nu este suficient in aceasta zona, fiindca se circula cu viteza mare, iar noaptea se fac adevarate raliuri. Toti locatarii blocurilor sunt indignati de zgomotele facute de ei, unde mai pui ca cei cu motorete mai poposesc la ore tarzii pe bancile din fata blocurilor, unde fac o galagie de neimaginat. Multi copii raman afara pana seara tarziu si de multe ori sunt neatenti si trec fara bagare de seama strada. Pericolul de accidente este foarte mare si ar trebui puse semne si denivelari de limitare a vitezei", ne spune Mihai Junc, un locatar al strazii Hateg. De asemenea, oamenilor batrani le este greu sa traverseze, stiind ca pe unii dintre soferi nu ii opreste nimic in a circula cu viteza. "Cand vad din cate sensuri vin si cu ce viteza, imi este cateodata chiar frica sa traversez, mai ales ca sunt in varsta si ma misc greu. Cat despre cursele nocturne nu pot sa spun decat ca deja cunosc orele intre care vor avea loc si ma trezesc aproape in fiecare noapte", ne spune Aurelia Bichinet in varsta de 82 ani,  locatara a blocului de pe strada Constantin Brancusi. Contactata in legatura cu aceasta problema, purtatoarea de cuvant a Primariei Arad ne-a declarat: "Daca locatarii strazilor sunt nemultumiti, ar trebui sa faca o solicitare la Comisia de Sistematizare a Circulatiei, pentru ca strazile sa beneficieze de limitatori de viteza. Solicitarea se depune la camera cinci. Astfel, ar putea fi rezolvata si problema vitezomanilor" Sandra Stoler - Glasul aradului

Peste 15.000 de clatite au fost preparate si consumate, la sfarsitul acestei saptamani, in statiunea balneo-climaterica Moneasa, cu ocazia celei de a VIII-a editii a Festivalului Clatitelor, anunta Agerpres. Cele aproximativ 12.000 de persoane prezente nu doar au degustat clatitele oferite la numeroasele standuri din statiune, ci au putut participa direct la prepararea si servirea lor.  Pentru editia din acest an, organizatorii au propus o serie de concursuri la care au participat turistii, acestia avand sansa de a castiga sejururi in statiune, cine romantice, intrari gratuite la strandul din Moneasa, cadouri, sau diplome. Doritorii au putut participa la concursuri cu denumiri cum ar fi "Clatita turistica", "Clatita romantica", "Clatita dodoloata", sau "Clatita mancata". Atractia festivalului a fost "Parada clatitelor flambate", la care au participat peste 100 de turisti. Acestia au defilat incolonati prin statiune, din fata Hotelului Parc si pana la Teatrul de Vara, purtand platouri pe care se aflau clatite flambate. Programul artistic pregatit in acest an de organizatori a cuprins spectacole folclorice cu formatii artistice aradene, recital de muzica populara cu interpretii Florica Zaha si Lucian Dragan si, nu in ultimul rand, recitalul trupei "Mircea Rusu Band" si concertul sustinut de o fanfara din orasul german Freiburg. Organizatori principali ai evenimentului au fost SC "Cerbul Albastru" SRL Arad si Primaria Moneasa. Evenimentul Zilei