Numai de la inceputul acestui an, 57 de persoane au murit in judetul nostru in accidente rutiere, lasand in urma doar durere si regret. Ieri, intreg orasul a fost impanzit de copii care au avut un cuvant important de spus: "Stop accidentelor, viata are prioritate!". Scopul: constientizarea pericolului la care se expun soferii neatenti atunci cand apasa pedala de acceleratie. De cele mai multe ori, neatentia la volan genereaza tragedii in care nu de putine ori mor persoane nevinovate. Mars impotriva accidentelor Ziua de 26 septembrie a fost desemnata la nivel national ca fiind dedicata sigurantei rutiere in cadrul Saptamanii Prevenirii Criminalitatii. Pentru ca mesajele de informare si atentionare a conducatorilor auto sa ajunga la cat mai multi cetateni, Inspectoratul de Politie Judetean, in colaborare cu Serviciul de Politie Rutiera si Centrul de Promovare a Culturii de Securitate din judetul Timis, au solicitat mai multor scoli generale din municipiu sprijinul pentru organizarea unui  mars care s-a desfasurat din fata Palatului Administrativ si pana la Podgoria. Val de copii pe centru Aproximativ 200 de copii au luat parte la acest mars, cu scopul de a sensibiliza trecatorii, atat pe cei aflati la volanul masinilor cat si pietonii, cu privire la riscurile neatentiei la volan. Inarmati cu bannere si fluturasi, copiii  din clasele a V-a si a VI-a au pornit la pas pana la Podgoria, oferind pietonilor pliante cu sfaturi de prevenire a accidentelor rutiere dar neuitand nici o clipa sa scandeze: "Stop accidentelor, viata are prioritate". Mesajul a ajuns prompt si clar la toti cei ce se aflau intre orele 12:00 si 14:00 in centrul orasului. Actiune pe DN 69 O singura secunda de neatentie poate provoca un accident grav, in care pot fi implicate si persoane nevinovate. Pentru a ajunge in mijlocul soferilor, un echipaj al Serviciului de Politie Rutiera, alaturi de membri ai Centrului de Promovare a Culturii de Securitate, au organizat o actiune de impartire de pliante la iesirea din Arad spre Timisoara. Soferii, speriati de prezenta politistilor Zeci de masini au fost oprite, iar soferii au primit pliante cu sfaturi preventive pe teme de respectare a regulilor de circulatie si de acordare a primului ajutor in cazul unui accident. La inceput speriati de eventualitatea primirii unei amenzi, conducatorii auto au fost linistiti si chiar receptivi la cele transmise prin intermediul acestei actiuni. In plus, acestia au promis ca, de acum inainte, vor fi mai mult decat atenti atunci cand se afla in trafic. Andrea Dorotovics - Glasul aradului

Incepand din acest an ultima sambata a lunii septembrie a fost decretata "Ziua Sudorului". Acest eveniment nu a trecut nesarbatorit la Arad, unde Marin Crisan a fost organizatorul unei petreceri date in cinstea oamenilor care muncesc in conditii foarte grele. "Am tinut neaparat sa organizam si noi o mica petrecere in acest an, tinand cont ca este prima editie a Zilei Sudorului. Am un respect enorm pentru acesti oameni, deoarece si eu am lucrat in acest domeniu si stiu cat de dificila este aceasta meserie" a declarat organizatorul. Prezenta nu a fost foarte mare, pentru ca cei mai multi dintre sudori erau la munca. Au fost insa premiati si felicitati mai multi aradeni care au participat la concursul national de sudura de la Buzau, unde Aradul s-a clasat pe locul doi din noua judete participante. Vasile Nadasan a ocupat locul intai, iar Valerica Cimpoi si Florea Hotea au prins doua medalii de bronz. Alti trei reprezentanti ai judetului nostru au ocupat locul patru, insa, din punctul de vedere al lui Marin Crisan, acestia au fost vanati de arbitri. Cu toate acestea, sambata toata lumea a fost multumita de prestatia echipei aradene la concursul national. Pe langa concurenti, au mai primit diplome si alte persoane care s-au implicat in organizarea manifestarii de "Ziua Sudorului", profesorul Francisc Tusz fiind una dintre cele mai aclamate persoane de la petrecere. Desi Marin Crisan a fost cel care a impartit diplomele si distinctiile, acesta a fost surprins in momentul in care membrii Asociatiei Sudorilor din Arad i-au oferit o placheta in semn de respect pentru implicarea in dezvoltarea si mediatizarea meseriei de sudor. Anul acesta a fost prima editie, asa ca nu am stiut prea bine cum sa ne organizam. "Insa de la anul Ziua Sudorului va fi o sarbatoare pentru muncitori in special, deoarece ei sunt cei sarbatoriti. Oricum, sper ca si acum oamenii s-au simtit bine" a incheiat Crisan. A.G. - Observator

Aradul a devenit orasul cainilor, nu al celor fara stapan, ci din contra al celor foarte pretiosi. Circa 1.500 de exemplare canine foarte valoroase, majoritatea campioni nationali in cele 22 de tari reprezentante, au participat la unul dintre cele mai mari evenimente canine din tara. Aspiratia lor e sa devina campioni internationali, dar pentru asta au nevoie de premii din 3 tari diferite. Cainii sunt extrem de valorosi, avand preturi cuprinse intre cateva sute de euro si cateva zeci de mii de euro, iar un campion mondial depaseste 100.000 de euro. Alex Negru - Evenimentul Zilei

Pe scena Casei de Cultura din Nadlac s-a derulat cea de-a X-a editie a Festivalului "Cez Nadlak je..." Timp de trei zile, in sala Casei de Cultura din Nadlac au rasunat cantece populare slovace din diverse zone ale tarii noastre precum si din Serbia, Croatia, Ungaria. La festival s-au prezentat 33 de concurenti, care, in primele doua doua seri, acompaniati de orchestra  "Salasan" condusa de Jozef Zifcak jr.  au interpretat, potrivit regulamentului, doua cantece populare -unul lent si altul rapid -, amandoua specifice zonei solistilor. Costumele participantilor au fost reprezentative pentru regiunea din care au venit, ceea ce a dat festivalului o nota de varietate estetica vrednica de admirat. "Nu este nicio indoiala ca folclorul este oglinda vietii inaintasilor nostri. Cantecul popular este un diamant din care se poate slefui o comoara si tocmai aceasta comoara vor sa o pastreze si slovacii din Nadlac" -ne-a declarat prof. Ana Chisa Initiativa organizarii, deja de 10 ani, a acestui festival ii apartine Filialei Zonale a Uniunii Democratice a Slovacilor si Cehilor din Romania al carei presedinte este Mgr. Pavel Hlasnik. Principalul finantator al acestei manifestari culturale este U.D.S.C.R. sprijinit de Ministerul Culturii si Cultelor din Romania si de Departamentul pentru Slovacii din Diaspora de pe langa Guvernul Republicii Slovace si sponzori locali. La festival au participat ca si invitati Adrian Miroslav Merka, presedinte U.D.S.C.R. si deputat U.D.S.C.R. in Parlamentul Romaniei, oaspeti din Republica Slovaca si oficialitati ai orasului Nadlac. Amintim si publicul care, prin aplauzele sale, mai ales la concertul de gala de aseara, a creat o atmosfera unica. Deoarece din an in an nivelul festivalului este in crestere, juriul a avut o sarcina grea pentru a- i  premia pe cei mai buni. Dar laureatii acestei editii aniversare ii vom prezenta in numarul viitor al ziarului nostru. V.F.- Jurnal aradean

Zi mare in satul Barsei. Inca de la intrare, strada era intesata de localnici imbracati in straie de sarbatoare, caii erau aranjati si ornati cu zurgalai si panglici iar singurele mijloace de transport pentru participanti au fost carutele, acoperite cu covoare tesute la razboi. Toate detaliile care s-au avut in vedere ma duceau cu gandul la vechile timpuri, cand nuntile pastrau traditia populara. Prima editie a Zilelor Aldestiului a fost marcat de o "reconstituire" a unei nunti in cutumele populare, cu toate obiceiurile de care fiii satului tineau cont cu sfintenie in organizarea unei nunti. Intentia organizatorilor a fost aceea de a intari demersul altor sustinatori ai traditiei, in ideea nemuririi obiceiurilor romanesti, care sunt atat de dinamice si extraordinare. Nu multi sunt cei care stiu sa joace si sa participe cu asa o traire la o nunta sau orice alt eveniment care implica dans. Inceputul sarbatorii a fost marcat de discursul organizatorului, Adam Alda, directorul adjunct al Consultantei Agricole Arad, care declara deschise Zilele localitatii Aldesti, sa inceapa nunta. Cu acestea fiind zise, alaiul a plecat dupa mire. Pe drum, un detaliu important: "dupa ce luam mirele, mergem la mireasa, care ne asteapta intr-o casa veche... nu noua sau refacuta, ci veche". Curiozitatea mea a atins limita. Mirele ne astepta nerabdator sa ne indreptam catre mireasa lui. Mandru, cu floarea la palarie, privea cu jind parca la drumul ce avea sa-i scoata iubirea vietii lui din nou in cale. Vornicii si-au facut bine meseria. In fruntea "plutonului", jucau steagul si dadeau directive cine sa mearga primii. "Caii merg in fata, mai intai tu, dupa aia tu si abia apoi intra si carutele". Am pornit din nou la drum. Cu muzica dupa noi si chiuitoarele care tot ridicau in slavi mirii, nasii si nuntasii, aproape nici nu am simtit ca a trebuit sa mergem pana in capatul satului. La casa veche, mireasa ne astepta. Petitul a inceput iar mirele a trebuit sa dea dovada de rabdare, pentru ca mireasa nu s-a afisat la prima vedere, decat dupa aparitia unei batrane in straie de mireasa si aprigi negocieri cu socrii mici. Intr-un final, am reusit sa trecem pe sub poarta unde ne intampina afisul pe care era scris, cu litere "de o schioapa": "Bine ati venit!". Nasii, prezenti si ei la mireasa, si-au ocupat locurile langa miri si observau nunta, ca nu cumva ceva sa nu fie la locul lui sau sa se fi omis vreun obicei, provocat de invalmaseala ce a pus stapanire pe ograda. Cracii nasei, nemai intalniti in Romania Mireasa a fost luata, mirele multumit de ea iar socrii satisfacuti de faptul ca si-au dat fata. Punctul urmator din itinerariul stabilit a fost casa nasilor, unde ne astepta un cos mare, plin cu niste crengi imbracate cu aluat si ornamente. Curiosi, am intrebat ce sunt acele bete. "Asta e un obicei pe care numai Aldestiul il are. Betele astea sunt cinstea nasilor fata de miri. Se numesc Cracii Nasei, iar aceasta ii va juca pana la camin, unde se va tine masa si dansul", mi-a povestit vornicul. Asa a si fost. Cu cosul pe cap, nasa a trecut in fruntea alaiului, jucand "Cracii nasei" pana la sala festiva. La cat a fost de greu acel cos, nasele (fiind, dupa obiceiul din mosi-stramosi, mai multe la numar) au mai facut schimb de "povara", pentru ca drumul a fost lung. La sala, pentru a fi si mai bine vazuti, mirii si nasii au avut masa chiar pe scena. Dupa spectacolul de muzica populara, cu dedicatii si chiuituri, mesenii si-au ocupat locurile la masa fiind serviti cu palinca asa cum se face numai la Aldesti si aperitiv cu maios si sangerete. Intre mai multe dansuri (pentru ca asa cum era de asteptat, spiritele s-au incins la un moment dat), si-a facut loc si o delicioasa supa de gaina. Sarmalele au fost nelipsite, buna dispozitie  s-a simtit tot timpul in randul petrecaretilor iar mirii si nasii au fost multumiti de o nunta reusita, pastrand traditia inca de la mersul dupa mire pana la momentul strigarii contributiei nuntasilor pentru tinerii casatoriti.  *** Desi a fost doar o simulare, toti pasii facuti in organizarea acesteia au fost atent analizati, pentru astfel de eveniment pregatindu-se intreg satul. Gospodinele au gatit mancarea traditionala, batranii s-au implicat in explicarea obiceiurilor celor mai tineri, nasele au copt aluatul pentru vestitii craci si au imbracat crengutele, la sala oamenii au servit nuntasii cu cel mai mare devotament. Au pus mana de la mana pentru ca nunta traditionala sa incante toti invitatii si sa transforme dintr-o pura simulare o nunta veridica. Elena Rusu - Glasul aradului