|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Luni,
29 decembrie 2008 |
|
- Facilitati
pentru angajarea absolventilor, studentilor si somerilor
|
|
Agentia
Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Arad a luat
o serie de masuri in vederea stimularii ocuparii fortei
de munca.
Astfel, absolventii institutiilor de invatamant si
absolventii scolilor speciale, in varsta de minim
16 ani, inregistrati la agentiile pentru ocuparea
fortei de munca, in situatia in care se angajeaza
cu program normal de lucru, pentru o perioada mai
mare de 12 luni, beneficiaza, din bugetul asigurarilor
pentru somaj, de o prima de incadrare egala cu valoarea
indicatorului social de referinta in vigoare la data
incadrarii. Cei carora li s-a stabilit dreptul la
indemnizatie de somaj si se angajeaza in perioada
de acordare a indemnizatiei beneficiaza, din bugetul
asigurarilor pentru somaj, de o suma egala cu indemnizatia
de somaj la care ar fi avut dreptul, in conditiile
legii, pana la expirarea perioadei de acordare a acesteia,
daca nu s-ar fi angajat.
“Angajatorii care incadreaza in munca pe
durata nedeterminata absolventi ai unor institutii
de invatamant sunt scutiti, pe o perioada de 12 luni,
de plata contributiei datorate la bugetul asigurarilor
pentru somaj. De asemenea, angajatorii care incadreaza
tineri in conditiile unui contract de solidaritate,
denumiti angajatori de insertie, vor incheia conventii
cu Agentia prin care aceasta se angajeaza sa ramburseze
lunar salariul de baza stabilit la data angajarii
tinerilor, dar nu mai mult de 75% din castigul salarial
mediu net pe economie, comunicat de Institutul National
de Statistica. Daca la data incetarii contractului
de solidaritate angajatorii de insertie angajeaza
tinerii cu contract individual de munca pe durata
nedeterminata, acestia beneficiaza, in baza aceleiasi
conventii, de rambursarea lunara a acestei sume, in
cuantum de 50% din indemnizatia de somaj cuvenita,
conform legii, pe care tanarul beneficiar ar fi primit-o
daca ar fi fost disponibilizat la acea data”,
sustine Mihaela Jude, purtator de cuvant A.J.O.F.M.
Arad.
Creditele cu dobanda subventionata vor fi acordate
intreprinderilor mici si mijlocii, unitatilor cooperatiste,
asociatiilor familiale si persoanelor fizice autorizate
sa desfasoare activitati independente si somerilor
care infiinteaza societati in scopul crearii de noi
locuri de munca, din care minim 50% pentru someri.
Creditele ANOFM au cea mai avantajoasa dobanda de
pe piata. “Pentru judetele unde se inregistreaza
o rata medie anuala a somajului mai mica sau egala
cu rata medie anuala a somajului la nivel national
se acorda credite cu o dobanda de 50% din dobanda
de referinta a Bancii Nationale a Romaniei. Agentia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca acorda credite
cu dobanda subventionata, respectiv 25% din dobanda
de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, persoanelor
in varsta de pana la 30 de ani, care au statut de
student pentru prima data si urmeaza studiile la cursuri
de zi la o institutie de invatamant superior de stat
sau particular, autorizata sau acreditata, in conditiile
legii. Creditele se acorda studentilor care infiinteaza
si dezvolta individual sau impreuna cu alti studenti,
intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste,
asociatii familiale sau care desfasoara in mod independent
o activitate economica in calitate de persoana fizica
autorizata. De asemenea, studentii beneficiaza de
consultanta gratuita sub forma de servicii juridice,
de marketing, financiare, metode si tehnici eficiente
de management si alte servicii de consultanta. Angajatorii
care creeaza noi locuri de munca si care incadreaza
in munca, pe locurile de munca nou-create, someri
aflati in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei
de munca pentru o perioada de cel putin 3 luni consecutive
de la data inregistrarii in evidenta acestor agentii
beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru somaj,
de o suma egala cu de 8 ori valoarea indicatorului
social de referinta in vigoare la data incadrarii
in munca, cu obligatia mentinerii raporturilor de
munca sau de serviciu cel putin 3 ani.Valoarea indicatorului
social de referinta la aceasta data este de 500 lei”,
a incheiat Mihaela Jude, purtator de cuvant A.J.O.F.M.
Arad.
Nicoleta
Bosnigeanu - Observator
|
|
- Sute
de aradeni au ajuns la spital de Craciun
|
|
Anul
acesta medicii ne-au informat ca patologia a fost
foarte diversa. S-au inregistrat totusi o serie de
cazuri de come alcoolice, cel mai grav fiind al unui
baiat de 16 ani care, in seara de Craciun, a consumat
o sticla si jumatate de whiskey.
In aceeasi seara, un alt barbat a fost transportat
de ambulanta din Sebis in urma unei partide involuntare
de... inot. Barbatul, dupa mai multe pahare de lichid
bahic, a fost „invitat“ de catre niste
„prieteni binevoitori“ la o baie in raul
Cris. Omul si-a revenit insa in ambulanta care il
transporta, dupa ce a fost incalzit cu ajutorul aparaturii
din dotare. „Am avut enorm de mult de lucru
in aceasta perioada. Din cei 463 de pacienti, 284
au fost adulti si 179 au reprezentat cazuri de pediatrie.
Dintre adulti, am avut 78 de internari. Din randul
acestora, 18 au reprezentat urgente majore, cazurile
fiind extrem de grave: sapte oameni au provenit din
accidente rutiere si 11 din agresiuni. La copii, am
avut 68 de internari dintre care 19 au fost cazuri
de enterocolite (diaree), 16 insuficiente respiratorii
si doua come etilice provocate de consumul excesiv
de alcool“, ne informeaza dr. Monica Puticiu,
sef UPU.
La prima vedere se pare ca aradenii nu s-au napustit,
ca in anii precedenti, la bucatele de pe masa. In
schimb, au uitat de masura alcoolului. Nu mai punem
la socoteala faptul ca Revelionul de abia urmeaza.
In aceasta perioada, cazurile de imbolnavire au fost
foarte diverse, pe langa cele prezentate, inregistrandu-se
foarte multe probleme cardiace, 30 de solicitari de
asistenta medicala si un caz de tumora pulmonara.
Adrian
Cotuna - Glasul Aradului
|
|
- Petarde
si artificii in valoare de 50 de milioane confiscate
de politisti din zona Pietei “Mihai Viteazul”
|
|
Zilele
acestea politistii aradeni au organizat mai multe
activitati de prevenire a comercializarii ilegale
de produse pirotehnice, acestea facand parte din actiunea
ampla de verificare a modului de respectare a regimului
materiilor explozive denumit „Foc de artificii
2008”. Cea mai impresionanta captura a
avut loc chiar in ajunul Craciunlui, acestia confiscand
mii de petarde si artificii destinate vanzarii. Politistii
din cadrul Serviciului Arme, Explozivi si Substante
Toxice Arad au organizat o operatiune de filaj in
zona Pietei “Mihai Viteazul”.
Acestia au depistat doua persoane care transportau
in piata mai multe obiecte artizanale si de distractie
pe baza de amestecuri pirotehnice dintr-un microbuz
parcat in apropiere. In urma controlului asupra celor
doi barbati din Arad au fost gasite petarde si artificii
in valoare de peste 50 de milioane de lei. Cei doi
comercianti, Musca I. in varsta de 37 de ani si M.
Mihai - Darius in varsta de 21 ani s-au ales cu dosare
penale pentru comercializarea obiectelor de distractie
pe baza de amestecuri pirotehnice, acestea fiind inainate
Parchetului de pe langa Judecatoria Arad, iar produsele
pirotehnice au fost confiscate. Legal artificiile
pot fi comercializate, pe baza de autorizatie doar
in data de 31 decembrie si in prima zi a anului, in
timp ce comercializarea petardelor este interzisa
chiar si in aceste zile din cauza pericolului la care
sunt expusi atat cei care le folosesc cat si persoanele
din jur. Comercializantii care ofera spre vanzare
astfel de produse fara autorizatie pot fi pedepsiti
cu inchisoarea de la 6 luni la un an.
Ana Maria Cantea - Observator
|
|
|
Imboldul
de a scrie aceste randuri a venit in urma vizitei
la sala Clio a Muzeului Judetean, catre mijlocul lunii,
cand credean eu ca se ostoieste marele val de vizitatori.
Nu mica mi-a fost mirarea cand am constatat ca frumoasa
si bine randuita expozitie “Aradul si Marea
Unire” nu prea trezise interes in randurile
aradenilor. Dupa a doua vizita, deoarece imi placuse
mult ceea ce vazusem prima oara, m-am hotarat sa consemnez
evenimentul.
Am ezitat totusi destula vreme la un subiect delicat
ca acesta.
Ma gandeam ca cei mai informati istorici ar fi avut
ce invata cu ocazia vizionarii acestei expozitii.
Ce sa mai vorbim de oamenii de rand, a caror cunostinte
de istorie poarta pecetea falsificarilor ei, dirijate
de cei mai mari dusmani ai Romaniei, comunistii, si
asta timp de o jumatate de veac, acoperind asadar,
aproape trei generatii de cetateni umbriti la minte
de rastalmacirile leninisto-ceausiste ale istoriei,
ale limbii romane, a culturii in general. Putini au
remarcat si mai putini mai tin minte ca la un moment
dat aparuse in librarii si biblioteci un volumas de
istorie a Romaniei semnat Nicolae Ceausescu!
Impactul expozitiei asupra elevilor ar fi fost unul
deosebit de benefic. Se spunea ca au fost cazuri cand
invatatori sau profesori si-au adus elevii la acea
manifestare.
Faptul este laudabil, dar marea masa a tineretului,
a maturilor si, de ce nu, a batranetului pensionat
nu a luat cunostinta de acest eveniment organizat
cu totul exceptional, putand trezi sentimente patriotice
autentice, inclusiv pe cel local, de o reala profunzime.
Daca suntem la capitolul Marea Unire, avem prilejul
sa subliniem faptul ca se insista mereu asupra ultimului
moment al Unirii, anume asupra unirii Tramsilvaniei,
desi ar trebui sa fie evidentiat actul in complexitatea
si durata lui, martie-decembrie 1918.
Foarte important este primul moment, cel al deciziei
Sfatului Tarii de la Chisinau, la sfarsitul lui martie
1918, de a se uni cu Tara, care la vremea respectiva
era un viermisor pe harta Europei cuprinzand in firavele
hotare doar Moldova cea mica, si Tara Romaneasca,
tara minuscula, secatuita de un razboi aparent nenorocos.
Aceasta hotarare a Sfatului basarabean este de fapt
marea minune si initierea Unirii. De o jumatate de
veac, acest act curajos nu este amintit in cuvantarile
istoricilor si a politicienilor, datorita josnicei
slugarnicii a marilor mahari ai tarii fata de balaurul
rus, ce viseaza de veacuri la patrunderea in inima
Europei.
Si momentul al doilea al Marii Uniri, cel din 28 noiembirie,
cand patriotii bucovineni au hotarat alipirea la Patria
mama este omis.
Raspunsul la intrebarea, de ce reprezentantii acestor
teritorii romanesti au luat o asemenea decizie este
simplu. Exista in fruntea tarii un Rege, Ferdinand
I, numit “cel loial”, care declarase
razboi tarii sale de origine, in folosul celei de
adoptie, act deosebit de dureros si fusese alaturi
de popor si in fruntea viteazei armate romane in cele
mai grele conditi.
La randul sau, Regina Maria a facut dupa aceea totul
pentru consfintirea acelei Uniri, care azi este iarasi
doar un vis al adevaratilor romani.
Actul de la 1 decembrie a fost doar implinirea Marii
Uniri.
Daca poporul roman ar trebui sa sarbatoreasca cum
se cuvine anumite evenimente cum sunt Unirile (1859
si 1918) sau 10 Mai, venirea in tara a lui Carol I,
domnitor si Rege, in acelasi timp zi a Independentei
(parafata prin semnatura sefului statului la data
respectiva).
Tot asa ar trebui sa coboare tricolorul in berna la
datele rapirii Basarabiei si Bucovinei, a pierderii
Banatului zis sarbesc, a Cadrilaterului, ca si in
ziua de 30 decembrie, ziua alungarii ultimului pilon
al libertatii si democratiei reale a Romaniei, Regele
Mihai I si de ce nu si in cea de 6 martie (1945),
data instalarii primului guvern comunist, aservit
URSS-ului si celui mai crunt regim de exploatare,
bolsevismul de tip sovietic, vopsit mai tarziu in
trei culori, regim care a adus poporului multe rele,
inclusiv schingiuiri si crime abominabile, plus o
stare de inapoiere triumfalista.
Cel mai dureros fapt demn de amintit este ca insisi
unionistii de la 1918 au murit in inchisorile comuniste.
Ca sa dam numai un exemplu, lui Gheorghe Bratianu,
istoric si politician de seama, nu i s-au administrat
medicamerntele necesare, pentru ca nu a renuntat la
scrierile legate de apartenenta Basarabiei si Bucovinei
la Tara mama, Romania.
Patriotismul nostru este cam subrezel. Asta, din cauza
necunosterii istoriei reale si de ce sa n-o spunem
pe sleau, a unei crase lasitati a celor ce ar trebui
sa dea tonul?
Hugo
Hauptmann - Virtual Arad
|
|
|
Hunedoara-Timisana,
un sat din judetul Arad, isi pastreaza identitatea
ardeleana datorita batranilor stabiliti aici in anii
’20, atunci cand primeau teren de casa si pamant
de cultivat.
Daca despre Hunedoara se stie ca este orasul ce detine
Castelul Corvinilor, dar si judetul in care se afla
capitala dacica - Sarmizegetusa Regia, putini au habar
ca exista un sat „enclava“ omonima in
Banat, intre Arad si Timisoara. Din centrul satului
Sagu, cel care da si numele comunei de care apartine
Hunedoara-Timisana, un indicator amarat iti arata
drumul, si dupa 5 kilometri apare, undeva in dreapta,
un grup de case, marginit pe o parte de o biserica,
nici noua, nici veche. Ulitele dispuse ordonat, perpendicular
una pe cealalta, alca tuiesc mici cvartale. Pe ulite,
e liniste, nici macar cainii nu latra la straini.
Doar o data la cate o jumatate de ceas cate-o batrana
mai trece, umbland cu grija, pe pavelele de ciment
ordonate pe margini.
Inapoi
in timp
Hunedoara-Timisana este unul dintre cele mai tinere
sate din Romania. A fost infiintat intre 1925 si 1926.
„Pe-atunci locurile astea apartineau de
judetul Timis. Prefect de Timis era un fost hunedorean,
din Ilia de loc. El a aflat ca domeniul vechi al boierului
Togany urma sa fie impartit veteranilor din Primul
Razboi Mondial. Atunci si-a anuntat hunedorenii lui
sa vina aici, ca vor primi pamant. Asa am venit si
eu cu familia mea. Eu aveam doar cateva luni, dar
apoi parintii mi-au spus ca s-au mutat pentru ca era
mult mai greu sa faci agricultura la munte, la Valisoara
(localitate situata intre Deva si Brad - n.r.)“,
povesteste Gheorghe Boldura, un batran de-al locului,
„nescatu“ in acelasi an cu satul.
In acei ani „au descins“ cam
200 de familii, hunedoreni de pe Lunca Muresului si
din partea de Nord a judetului. Fiecare a primit 14
arii, ca loc de casa, si doua hectare de teren arabil.
„Era bine. Tin minte ca pe-aici vedeam,
cand eram copil, lanuri de porumb cu cocenii netaiati,
ca nu mai avea cine sa lucreze. A fost si greu. Nemtii
de prin Firiteaz (comuna de care a apartinut la inceput
satul - n.r.) strigau la noi, in primii ani, «rumanische
tzigannen ». Dup-aia s-au mai obisnuit cu noi.
Eram saraci, dar nu eram tigani“, mai povesteste
batranul.
Sub
ocupatie
Evolutie oprita in 1989
Hunedorenii trimisi de saracie in satul de campie
dintre Arad si Timisoara au avut parte de un trai
mai bun pana la venirea celui de-al Doilea Razboi
Mondial. La un moment dat, au fost nevoiti sa-si paraseasca
toti gospodariile vreme de cateva luni, amenintati
fiind de decaderea din drepturile de proprietate.
„Ne-am dat si noi seama ca nemtii erau mai
de treaba decat banatenii. Daca mergeai cu ziua la
lucru la un banatean, grija lui cea mare era sa nu
mananci mult, pe cand neamtul te punea cu el la masa,
si ce servea el iti oferea si tie“, spune
batranul Gheorghe Boldura.
Ocupatia militara germana era de acord sa retrocedeze
vechilor proprietari domeniile grofilor maghiari,
iar domeniul Togany, pe care se amplasase satul hunedorenilor,
era unul dintre ele. Multi au fugit pe jos spre localitatile
de bastina din judetul Hunedoara. Dupa razboi, mai
toti au revenit, pentru ca pamantul era mult mai mult
si mai rodnic decat cel avut acasa. In 1960 insa,
acesta a trecut la colectivizare, asa ca oamenii au
ramas doar cu casele si gradinile mici de pe langa
ele. Ca o slaba consolare totusi, trei ani mai tarziu,
satul a fost electrificat, iar in 1968 erau gata si
trotuarele din pavele de ciment, asa ca localnicii
nu se mai afundau pana la genunchi in noroaie. Pe
la finele anilor ’80, se vorbea chiar de asfaltarea
drumului de legatura cu centrul comunei Sagu, dar
fara finalitate. Dupa ’89, prea putini tineri
mai erau in sat, asa ca mai toti localnicii si-au
arendat terenurile catre asociatia agricola locala.
Identitate
Preotul satului: „Noi suntem ardeleni“
In 1940, Hunedoara-Timisana adapostea 900 de suflete.
La momentul infiintarii CAP-ului, in sat mai erau
600. Acum, conform spuselor preotului din sat, Ionel
Goronea, mai sunt doar 180 de locuitori. Identitatea
nu este o chestiune de dezbatere in localitate, „Noi
suntem ardeleni. Intrebati pe cine vreti in sat, mai
ales pe cei trecuti de 40-50 de ani, si veti vedea
ca asa se considera. Si eu sunt ardelean, cu toate
ca de loc sunt din Firiteaz, nu din Hunedoara-Timisana,
insa parintii mei au venit tot din judetul Hunedoara“,
explica preotul Ionel Goronea.
Ciprian
Iancu - Evenimentul Zilei
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Jurnal aradean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia de Vest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Ziarul
Glasul Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|