Virtual Arad sustine petitia "Ajunge! Nu mai acceptam sa fim batjocoriti!", va invitam sa o semnati.

Luni, 2 martie 2009

Desi numirea de catre Guvern a viitorului subprefect al Aradului Florin Remetan trebuia sa aiba loc in acelasi timp cu cea a lui Radu Stoian, se pare ca instalarea celui de a-l doilea subprefect propus de catre PSD se va lasa asteptata ceva vreme. Dupa cum am mai spus, motivul taraganarii acestei numiri este faptul ca Florin Remetan nu a fost angajat pe un post de functionar public, aceasta fiind una dintre conditiile pe care trebuia sa le indeplineasca pentru a ajunge subprefect. Florin Remetan ne-a declarat ca mai are un examen de dat si sa se angajeze pe un post de functionar public. „Am dat mai multe examene de-a lungul timpului. Am toate studiile pentru a fi instalat pe aceasta functie, insa nu sunt angajat ca si functionar. Noua ni s-a spus ca se va schimba legea, ca numirile de prefecti si subprefecti vor fi politizate si de aceea nu m-am angajat ca functionar public. Dar saptaman trecuta aceasta problema a fost transata de premier care a spus foarte clar ca aceste functii nu vor mai fi politizate”, ne-a declarat Remetan. Din informatiile noastre, numirea subprefectului Remetan va avea loc in doua saptamani. Nadia Bodran - Glasul Aradului

Doi politisti de la sectia din Vlaicu au ajutat o femeie de 29 de ani sa nasca un baietel perfect sanatos. O experienta pe care nu o vor uita niciodata. Doi politisti de la sectia din Vlaicu cu ajutat o femeie sa nasca. Totul s-a petrecut in noaptea de duminica spre luni, cand o femeie a deschis usa sectiei de Politie si a spus ca naste. Politistii n-au stiut ce sa creada, insa au auzit un scancet de copil si atunci si-au dat seama ca femeia este pe cale sa aduca pe lume un copil chiar in sectia de politie. Cei doi politisti, Calin Nadaban si Robert Alexandru, s-au transformat fara voia lor in medici ginecologi. Au sarit imediat sa o ajute pe femeie. Au intins-o pe jos si i-au taiat pantalonii. In secunda urmatoare se nastea bebelusul, un baietel perfect sanatos de 3,300 de kilograme. „Am auzit o voce de sex feminin la usa sectiei care a cerut ajutor, spunand ca naste. Am incercat sa o legitimam, timp in care pe cracul pantalonului stang s-a vazut ca o mogaldeata. In secunda a treia am auzit scancete de copil, fapt care ne-a determinat sa o intindem pe doamna jos. Am pus o scurta de blana sub dumneaei, am taiat cele trei perechi de pantaloni si am scos copilul de pe cracul de la pantaloni. Sunt tata a trei copii, dar nu am mai asistat la nastere pana acum, a fost o experienta noua”, a declarat Robert Alexandru. Politisti eroi Cand a ajuns ambulanta, micutul era deja invelit intr-o haina de blana si dormea. De mentionat este faptul ca cei doi politisti au avut prezenta de spirit pentru ca imediat dupa nastere, scancetele bebelusului se auzeau tot mai infundat. Atunci cei doi au observat ca fata copilului era acoperita cu placenta. Medicii au spus ca daca politistii nu interveneau si nu o indepartau exista riscul ca micutul sa se asfixieze. Mama si copilul au fost transportati la maternitate si se simt bine. Femeia a decis ca baiatul sa poarte numele de Dian Adrian. Baietelul a fost vizitat deja de cei doi care au ajutat la venirea lui pe lume si i-au dus si un cadou: un ursulet de plus imbracat in politist. ''Dam note de trecere si mamei si politiei si nou-nascutului”, a declarat Bujor Cornea, directorul medical al spitalului matern din Arad. In plasament Femeia care a nascut in sectia de politie mai are inca doi baieti. Acestia traiesc in centre de plasament. Din nefericire si soarta micutului Dian Adrian este nesigura. Asta pentru ca femeia traieste pe strazi. ''Daca vom putea ajuta material familia, o vom face”, a declarat Camelia Tuduce, purtatorul de cuvant al Politiei Arad, care l-a vizitat pe micut la spital in cursul zilei de astazi. I. C. - Jurnal aradean

Ca de obicei, duminica, rutieristii s-au aflat la datorie, atentia lor fiind indreptata de aceasta data asupra doamnelor si domnisoarelor aflate de la volan. Acestea au fost oprite inca de la primele ore ale diminetii de oamenii legii, dar nu pentru a li se cere actele pentru control, ci pentru a primi din partea acestora cate un martisor si o floare. Nu este primul an cand politistii procedeaza in acest fel de ziua martisorului, iar soferitele s-au aratat mai mult decat incantate de gestul lor. Alaturi de politisti, la impartirea martisoarelor, au participat si reprezentantii RAR si ai firmelor de asigurari auto. A. M. C. - Observator

Interviu cu Titus Muntean, regizorul thrillerului politic romanesc „Examen”. Titus Muntean s-a nascut in Arad in 1965. A absolvit facultatea de Film, Regie film a Academiei de Teatru si Film din Bucuresti. De-a lungul carierei sale a realizat numeroase scurt metraje, documentare si un lung metraj, „Examen”. A fost distins cu numeroase premii, printre care amintim Premiul Uniunii Cineastilor pentru Regie, in 2004, pentru lung metrajul „Examen” , marele premiu „Dakino” in 1996 pentru scurt metrajul „O sa fie bine”, marele premiu „Cinemaiubit” in acelasi an tot pentru „O sa fie bine”. - Ai optat pentru facultatea de regie film in 1990. La acea vreme era destul de greu sa iti imaginezi ca vei ajunge sa lucrezi in acest domeniu, din cauza lipsei dotarilor tehnice din Romania si din alte cauze. Ce te-a facut sa ai incredere, totusi? - In noiembrie ‘89 am abandonat Politehnica din Timisoara, hotarat sa dau cu orice pret la regie de film. Curajul sau mai degraba inconstienta deciziei se lega nu de dotarile tehnice ale cinematografiei ci de un lucru infinit mai greu: cvasi imposibilitatea de a intra in acea facultate. Se spunea in acei ani (fara a se gresi prea mult) ca daca esti odrasla de general de Securitate trebuie sa stai la coada doi-trei ani ca sa intri. Daca nu venea Revolutia, ramaneam cu onoarea nereparata. Nu cred ca mi-a dat nimic incredere, pur si simplu a fost manifestarea unei disperari sau exasperari. Nu mai aveam incotro. - Ai un crez cinematografic pe care l-ai cultivat de-a lungul carierei? - Nu pot sa zic „crez cinematografic”. Cu atat mai putin pot sa afirm cultivarea lui de-a lungul unei cariere - mai ales ca ea inca nu exista. Productiile mele, daca vorbim de lung metraje, sunt un film si jumatate (al doilea e in lucru). Poate singurul lucru, comun noua celor intrati in IATC dupa ‘89, este o revalorificare a povestii cat mai bine scrise/filmate. Probabil o reactie la hectolitrii de „metaforizari” in care se scaldase filmul romanesc in ultimii ani „dinainte”, la limbajul asa zis esopic cu care autorii evitau cenzura comunista sau, dupa caz, efortul creativ. Chiar si in ‘91-’92, mai radeam cu colegii mei, la un proaspat film romanesc, de o „antologica” ploaie de mere filmata in relanti. - Dintre productiile tale „Examen” este de departe cea mai premiata. Povesteste-mi, pe scurt, cum te-ai hotarat s-o realizezi si ce te-a convins ca este o idee cu potential? - Inceputul filmului „Examen” e dezamagitor de simplu. Aparuse prima lege a cinematografiei in 1997 oferind oricarui producator, independent sau nu, sansa unei finantari. Toti outsiderii frematam. O prietena care avea o mica firma de productie m-a intrebat daca as vrea sa fac un film. Evident, am zis da. Si tot ea mi-a propus subiectul. Un anume Tecuceanu, autor de romane politiste in comunism, tocmai isi republicase o carte in a carei prefata recunostea ca o scrisese la comanda politica inainte de ‘90. Era vorba de un caz real, o crima oribila cu taiatul victimei in bucati, pentru care fusese condamnat un taximetrist nevinovat. Mi s-a parut interesant ca puteam imbina elemente de thriller cu elemente politice. Mai exact felul in care justitia unui stat totalitar raspunde la o presiune politica. Deci daca e sa facem neaparat taxonomie, „Examen” este un „thriller politic” (nu ma intreba cum se zice in romaneste). - Care este povestea filmului la care lucrezi acum - „Caravana cinematografica”? - „Caravana cinematografica” este ecranizarea unei nuvele a lui Ioan Grosan, celebra in anii ‘80. Intr-un sat izolat din Ardeal, in anii stalinismului, poposeste pe o ploaie infernala un camion cu un activist comunist, tanar si ambitios. Misiunea lui e sa proiecteze localnicilor un film sovietic, parte a campaniilor propagandistice uzuale pe atunci. Dar ceea ce parea simplu se complica enorm, datorita intemperiilor si a inertiei satenilor. Pana la urma cred ca este o comedie de limbaj, lumea de atunci vorbeste mult si in diverse esente lemnoase. Am filmat langa Savarsin, in satul Parnesti. Contrar aparentelor decizia nu am impus-o eu, tragand spuza pe turta judetului natal. A fost o decizie colectiva: productie, scenografie, imagine, regie. Criteriile fiind felul in care arata satul, facilitatile de productie, acces, cazare etc. Am zis cazare, nu cazane. Desi... - Exista vreun model printre regizorii de film din lume pe care doresti sa-l urmezi sau pe care il admiri foarte mult? - Nu mi-a placut niciodata sa-mi fac topuri, cu „regizorul preferat”, „muzica preferata”, zodia, culoarea etc. Am un Panteon cu cateva zeci de nume „above the line”; acolo nu-i mai ierarhizez ci ii las sa zburde intr-o relativa democratie. Cu riscul sa primesc sesizari de la cei uitati pot aminti, aleatoriu, pe Chaplin, Fellini, Forman, Menzel, Jarmusch, Terry Gilliam, Roy Andersson. Si inca vreo saizeci-saptezeci care nu-mi vin in minte acum. Dintre ai nostri, imi place Ciulei, Daneliuc cel „dinainte”, Pintilie cu primele doua-trei, „Morometii”, neaparat Nae Caranfil. Din „noul val”, pe care il respect dar nu il iubesc intotdeuna, il prefer deocamdata pe Cornel Porumboiu. - Cum arata o zi din viata unui regizor de film? Cu ce se deosebeste ea de cea a unui om obisnuit? - Trebuie sa facem niste diferentieri. Exista regizori, majoritatea, care sunt meseriasi de inalta calificare, extrem de inalta, intr-o industrie de divertisment. Si exista regizori, mult mai putini la numar, care sunt artisti - in masura in care filmul este arta; cei pe care ii vedem/revedem la cinemateca. Pentru ultimii nu stiu ce relevanta are: cum poti sa descrii efortul creativ in intimitatea lui? Vorba cuiva, arta se face in singuratate, ca o crima. Pentru prima categorie lucrurile sunt mai simple. Ziua de filmare de obicei incepe foarte devreme si/sau se termina foarte tarziu. Echipa de filmare e un mecanism cu oameni multi si aparatura scumpa, contorul costurilor se invarte cu viteza ametitoare. O zi de filmare in plus sau in minus e o diferenta cu cinci zerouri in coada (in euro). Din aceasta cauza totul e hiper-optimizat, timpul e indesat la maxim. Nu sunt neobisnuite zile de filmare de 10-12-14 ore. In care toata lumea vine la regizor si il intreaba sute de chestii la care el trebuie sa raspunda foarte destept. Desi nu faci efort fizic, din cauza incordarii nervoase si a responsabilitatii (financiare si eventual estetice), o zi de filmare este epuizanta. Pe de alta parte, intre filme (sau alte proiecte) se intampla sa nu lucrezi cu saptamanile. Poate asta e diferenta specifica fata de o meserie mai obisnuita: perioade scurte de efort foarte intens, si perioade in care nu faci nimic sau doar gestezi urmatorul proiect. - Iti multumesc pentru interviu! Cristina Lazurca - Glasul Aradului

Primarul Mircea Aurel Radita, aflat la al treilea mandat, a initiat o serie de proiecte de modernizare si reabilitare a comunei si a satelor apartinatoare, Gurba si Cherelus, care se confrunta cu probleme mai vechi, legate de asfaltare si canalizare, care, dupa cum promite edilul, vor fi rezolvate in acest an. Infrastructura - in capul listei de prioritati a anului 2009 De cand este primar al comunei Sicula, Mircea Aurel Radita se poate lauda ca a reusit sa finalizeze alimentarea cu apa in Gurba, urmand ca, anul acesta, in aprilie, sa aiba loc receptia finala, odata cu terminarea lucrarilor si legarea retelei de apa. Lucrarea a costat peste 22 de miliarde de lei vechi. „S-au bransat la Gurba prea putini din cati am sperat, dar avand in vedere ca au apa curenta la strada, pe viitor, poate se vor bransa mai multi, in functie de posibilitatile financiare. Vreau sa spun ca, din 500 de gospodarii, doar 150 s-au legat la reteaua de apa”, spune primarul Siculei. Un alt proiect important al primariei din Sicula este cel legat de scoli, fiind finalizate grupurile sanitare ale celor trei scoli generale din Sicula, Gurba si Cherelus. „Mai este, insa, o problema de finantare pentru ca am ramas restantieri, cu suma de 1,5 miliarde lei vechi, la firma care a executat lucrarea”, marturiseste Radita. Un proiect de caiet, inceput deja, este cel care are in vedere modernizarea si asfaltarea unei strazi din Sicula, fost drum judetean 709, Seleus-Sicula-Gurba, pe o distanta de 1,4 km, in valoare de 9,5 miliarde lei vechi, lucrare care a fost executata in proportie de 50 %, urmand ca anul acesta sa fie finalizata. Proiectul de modernizare a strazilor si asfaltare a drumului Sicula-Gurba-Cherelus, care se intinde pe o distanta de 6,1 km si a carui valoare este estimata la 30 de miliarde lei vechi este un alt plan al primarului Radita, care doreste si reabilitarea drumului comunal 132, Cherelus-Sepreus, proiect pentru care trebuie realizat un studiu de fezabilitate. „Vom merge cu primarul din Sepreus intr-un proiect de colaborare intercomunitara, pe care macar sa il depunem anul acesta, cu finantare pentru anii viitori”. Pe Masura 322 va fi realizat un proiect integrat de alimentare cu apa a satului Cherelus, care, in momentul de fata nu beneficiaza de acest lucru, proiect al carui stadiu de finantare este in curs de reactualizare. „Am mai fost cuprinsi odata intr-un asemenea proiect, in care au participat mai multe firme, dar, din lipsa de fonduri, s-a renuntat la lucrari, dupa 1 km”, spune primarul Radita. Caminul Cultural si scolile sunt cuprinse in planul de modernizare Se doreste, de asemenea, reabilitarea Caminului Cultural, a scolilor, unde, din cauza umiditatii exista probleme cu parchetul care va fi reparat sau, daca nu se poate va fi inlocuit cu parchet laminat. Vor fi executate lucrari de modernizare, atat a interioarelor, cat si a fatadei, care, desi nu este foarte degradata, se doreste a fi reabilitata. Modernizarea strazilor, canalizarea menajera a comunei Sicula, reabilitarea si modernizarea bazei sportive din Sicula sunt alte proiecte care se afla pe lista de prioritati a primarului, care, de asemenea, doreste realizarea unui studiu de fezabilitate, cu documentatia tehnica necesara, pentru alimentarea cu gaz metan a Siculei, Gurbei si Cherelusului. „In martie se va face Hotarare de Consiliu Local pentru indicii tehnico-economici si depunerea la Ministerul Economiei a acestui proiect”. Pentru a invata cat mai multe despre serviciile publice si dezvoltarea locala precum si despre rolul primariilor in procesul de creare si modernizare a intreprinderilor publice locale, primarul Mircea Aurel Radita a fost, in luna ianuarie, la o reuniune de lucru cu aceasta tema. In cadrul manifestarii au fost prezentate, in detaliu, modalitatile de colaborare dintre autoritatile publice locale si operatorii de servicii publice pentru elaborarea serviciilor de dezvoltare locala care, cu siguranta, ii vor fi de folos in viitor, pentru a atrage cat mai multe investitii la nivel de comuna si pentru a realiza parteneriate si pentru a obtine finantari ale unor proiecte pentru dezvoltarea locala, prin programe europene. Un alt fapt care trebuie mentionat este ca, in luna ianuarie a acestui an, Primaria Comunei Sicula, impreuna cu alte sapte primarii, a castigat un proiect de salubritate, al carui beneficiar este Primaria Ineu, prin care comuna beneficiaza de 150 pubele gri, 44 pubele albastre, 20 cutii de compost si 44 containere pentru depozitarea reziduurilor menajere. Serviciul de salubritate pune la dispozitia localnicilor o masina care, o data pe saptamana, joia, aduna gunoiul aruncat de localnici. Pentru aceste servicii, oamenii platesc 1,5 lei pe luna, dar, sunt scutiti de o grija, avand in vedere ca masina merge la fiecare localnic in parte. Pentru ca Primaria este a doua sa casa, primarul Radita doreste sa reabiliteze sediul institutiei in care isi desfasoara activitatea, sa zugraveasca, sa renoveze complet interiorul si sa aranjeze fatada cladirii. Construirea salii de sport din Sicula este in evidenta Companiei Nationale de Investitii S.A. In ceea ce priveste construirea unei sali de sport in comuna, cererea de finantare a Primariei Sicula a fost luata in evidenta Companiei Nationale de Investitii S.A., pe lista cu solicitari a Programului Sali de Sport derulat de CNI SA, iar pentru promovarea acesteia si analiza ei, Primaria mai trebuie sa depuna o serie de documente. Dintre cele mai importante acte care trebuie depuse la dosar sunt: Hotararea Consiliului Local privind transmiterea terenului, cu o suprafata de 900 mp, liber de orice sarcini, in mod gratuit, catre CNI SA pe toata durata de executie a investitiei, certificatul de urbanism, avizul Directiei pentru cultura, culte si patrimoniu judetean, de la Bucuresti, privind protejarea monumentelor istorice si alte studii referitoare la terenul unde urmeaza sa fie construita sala de sport cu pricina. Corina Hutan - Observator