Ştirile Zilei

În timp ce mai marii CFR Marfă se confruntă cu o acută criză de clienţi, compania trimiţându-şi 40% din angajaţi în şomaj tehnic... Ro La este o formă de transport combinat, rutier şi feroviar, în care un autotren este încărcat la un moment dat într-un vagon cu platformă joasă, urmând a parcurge o parte din drum pe calea ferată. Specialiştii spun că dacă un astfel de sistem ar fi funcţional şi în România s-ar rezolva o parte din problemele legate de traficul supraaglomerat de pe drumurile naţionale. În aceste condiţii, în 2002 a fost inaugurat la Vladimirescu primul terminal Ro La din ţară. Pentru început, sistemul urma să fie folosit pe ruta Vladimirescu-Arad-Curtici, urmând ca apoi să fie extins până la Simeria şi ulterior până la Bucureşti, la staţia Progresul. Guvernul PSD de atunci a luat un credit BERD de 12 milioane de dolari pentru a cumpăra 160 de vagoane joase. Presa centrală scrie că împrumutul nu a acoperit decât o mică parte a investiţiei, diferenţa până la preţul cerut de vânzător, 30.400.000 de dolari fiind acoperită prin livrarea de fier vechi. „Experimentul Ro La”, cum îl denumesc astăzi angajaţii CFR, nu a durat decât cinci ani, pe 1 ianuarie 2007 renunţându-se la terminal. Motivul invocate de oficialităţi la acea dată a fost că odată intraţi în UE, transportatorii români au scăpat de taxele pe care trebuiau să le plătească pentru drumurile din Europa. O afacere rentabilă lăsată baltă Acum cele 160 de vagoane au fost lăsate să ruginească în staţiile CFR de la Arad şi Curtici. Printre platforme au început să crească buruieni şi chiar arbuşti, iar boschetarii şi cei care trec prin zonă aruncă acolo tot felul de hârtii, PET-uri şi pungi de plastic, transformând o investiţie de 30 de milioane de dolari în coşuri de gunoi. „Dacă Ro La ar fi funcţionat şi astăzi, CFR Marfă nu ar fi dus lipsă de comenzi, iar oamenii nu ar fi trebuit să fie trimişi în şomaj tehnic. Pe de altă parte, doar la Vladimirescu ar fi fost asigurate astfel 11 locuri de muncă, iar la Curtici ar fi fost păstrate de asemenea o serie de alte posturi”, spune un angajat CFR sub protecţia anonimatului. Un alt ceferist cu care am stat de vorbă, susţine că nici nu poate fi vorba ca afacerea să fie nerentabilă. „Atunci când a funcţionat, Ro La circula şase zile din şapte, cu 29 de vagoane. De fiecare dată, cel puţin 26 erau pline. De altfel, dacă numai opt dintre vagoane ar fi fost încărcate, tot s-ar fi scos cheltuielile legate de exploatare”, afirmă feroviarul. La rândul său, Ioan Voica, preşedintele Uniunii Sindicatelor Mişcare-Comercial Arad susţine că sistemul a fost bine gândit iniţial şi că în situaţia în care ar fi funcţionat şi în momentul de faţă CFR Marfă nu ar fi dus lipsă de comenzi. „Atunci când a fost pus în funcţiune, sistemul a operat de la Glogovăţ (Vladimirescu) la Curtici, de la Curtici la Szopron şi de la Szopron la Weltz, în Austria. Deşi a fost bine gândit iniţial, se pare că infrastructura feroviară din România nu a putut face faţă, vagoanele, cu opt roţi neputându-se înscrie în curbe în zona Predeal-Braşov. Modelul a fost gândit pentru a proteja infrastructura rutieră, mai ales în cazul transporturilor care aveau de parcurs distanţe lungi”, susţine Voica. Lucian Şerban - Glasul Aradului

Începând de ieri, şoferii implicaţi în accidente uşoare nu mai sunt obligaţi să se prezinte la poliţie, putând să se adreseze direct asiguratorilor, care vor elibera formulare de constatare amiabilă de accident. Actul normativ precizează ca formularul este valabil doar pentru evenimentele rutiere în care au fost implicate două vehicule din care au rezultat numai prejudicii materiale, fără să existe victime, iar şoferii se înţeleg asupra daunelor. Adrian Lile, comisar şef al Poliţiei Rutiere Arad, spune că „constatarea amiabilă este o prevedere legală care trebuia aplicată de mult. Formularele de constatare amiabilă vor fi eliberate de societăţile de asigurări în momentul în care are loc încheierea asigurărilor, iar în cazul celor care s-au asigurat deja şi sunt implicaţi într-o tamponare uşoară, partea vinovată se poate prezenta la asigurator pentru a completa formularul. Astăzi au fost mai puţine cazuri de tamponări care s-au prezentat la biroul nostru, însă nu putem spune dacă acest lucru se datorează formularelor care au intrat în vigoare. O să dureze ceva timp pentru a se putea observa schimbările.” Chiar dacă a fost prima zi de la intrarea în vigoare şoferii nu s-au dat în lături în a se prezenta la societăţile de asigurări. Dumitru Pepici, Director Regional Vest OMNIASIG, a declarat că “am avut parte de astfel de situaţii. Constatarea amiabilă este o cerinţă a Uniunii Europene la care trebuie să ne aliniem. Deocamdată pentru noi nu este un lucru favorabil, pentru că ne substituim Poliţiei Rutiere. În plus s-ar putea să nu fie toată lumea pregătită.” A. M. C. - Observator

Protocolul prevede preluarea de către autorităţile publice locale, unui număr de: 17 medici de medicină şcolară, 69 asistenţi medicali, 8 mediici stomatologi, 10 asistenţi medicali comunitari, 11 mediatori sanitari. Direcţia de Sănătate Publică Arad şi autorităţile publice locale au semnat ieri, 1 iulie, Protocolul privitor la stabilirea cadrului legal în ceea ce priveşte transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe ale Ministerului Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale - asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare exercitării acestor atribuţii. Primăriile care vor prelua personalul medical şi atribuţiile aferente, sunt următoarele: primăria municipiului Arad, Sântana, Chişineu-Criş, Curtici, Nădlac, Pecica, Pâncota, Lipova, Ineu, Sebiş, Gurahonţ, Sintea-Mare, Vârfurile, Secusigiu, Olari şi primăria Semlac. „Imobilele în care îşî desfăşoară activitatea cabinetele medicale şi de medicină dentară din grădiniţe şi şcoli, precum şi aparatura medicală din cadrul acestora, se preiau de către autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile legii“, ne-a declarat Angela Cionca Arghir, director coordonator adjunct asistenţă medicală din cadrul DSP Arad. În judeţul Arad cabinetele medicale se află în incinta unităţilor de învăţământ care sunt deja în administrarea primăriilor iar aparatura medicală din gestiunea unităţilor sanitare se vor prelua-preda, în funcţie de caz. „Pentru exercitarea de către autorităţile administraţiei publice locale a atribuţiilor şi competenţelor în asistenţa medicală comunitară şi cea desfăşurată în unităţile de învăţămâmt, se asigură transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale prin bugetul Ministerului Sănătăţii“, a mai adăugat Angela Cionca Arghir. Alexandra Nădăban - Glasul Aradului

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Arad anunţă derularea proiectului „Festival de creaţie interculturală”. Valoarea totală a proiectului este de 32.500 de euro, din care 29.250 de euro reprezintă contribuţia nerambursabilă a UE. Beneficiarii proiectului sunt 30 de copii instituţionalizaţi din Arad şi 30 din Bekes şi 170 de participanţi care vor merge în tabere de creaţie. În cadrul proiectului s-a derulat deja o tabără de creaţie pe parcursul a trei zile, la care au participat 30 de copii şi tineri din sistemul de protecţie din România şi 30 de copii şi tineri din Ungaria. În data de 18 iunie s-a desfăşurat „Festivalul de creaţie interculturală” în staţiunea Moneasa, pe aleea din faţa Hotelului Parc, având 170 de invitaţi, atât din România, cât şi din Ungaria. În prima parte, copiii au avut ocazia să împărtăşească experienţele culturale acumulate în cele trei ateliere de creaţie, expunând şi realizând obiecte ambientale şi dovedindu-şi măiestria în arta culinară. Ultima parte a festivalului a fost reprezentată de atelierul de dans, unde 20 de copii şi tineri au prezentat dansuri populare specifice fiecărei ţări, sfârşitul fiind marcat de o horă interculturală. Nicoleta Boşnigeanu - Observator

La Şanţul Mare (Pecica), Cetate (Tauţ), situl Mănăstirea Bizere (Frumuşeni) şi Cetăţuie (Săvârşin). Complexul Muzeal Arad a redeschis şi în acest an şantierele arheologice din judeţul Arad, cercetările desfăşurându-se până în luna octombrie la mai multe situri. Pentru prima decadă sunt programate cercetări arheologice la Şanţul Mare (Pecica), La Cetate (Tauţ), iar din luna august vor demara cercetările la situl Mănăstirea Bizere (Frumuşeni) şi Cetăţuie (Săvârşin). „Campania arheologică 2009, din judeţul Arad, reuneşte specialişti atât de la muzeul arădean, cât şi de la muzee de prestigiu din ţară (Cluj Napoca, Timişoara, Sibiu, Brăila, Deva), dar şi arheologi din Statele Unite ale Americii, în cazul şantierului de la Pecica”, ne-a spus dr. Peter Hügel, directorul Complexului Muzeal Arad. Situl arheologic Pecica „Şanţul-Mare” este situat la 9 km V de Pecica şi 600 m N de albia actuală a Mureşului. Numărându-se printre pionierii arheologiei instituţionalizate, ştiinţifice, M. Roska era primul care a contribuit la clarificarea încadrării cronologice şi culturale a diverselor nivelurilor surprinse aici. Săpăturile din 1910-1911, 1923 şi 1924 au identificat o consistentă locuire a Epocii Mijlocii a Bronzului, cultura Mureş (denumită iniţial Periam-Pecica). În rapoartele întocmite sunt menţionate doar nu straturile Epocii Bronzului, dar şi cel al Epocii Mijlocii a Cuprului. D. Popescu sonda şi el, în 1943, tell-ul, dar fără a publica un raport detaliat al săpăturii. În anii 1960-1962, 1964, arheologul clujean I.H. Crişan, împreună cu E. Dörner, au condus săpături de amploare, ce au evidenţiat existenţa unei importante aşezări din epoca dacică clasică şi unei necropole de sec. XI-XIII d.Hr. Din anul 2005 au fost reluate cercetările, şantierul arheologic Pecica - Şanţul Mare fiind câştigătorul unui grant de 250.000 de dolari obţinuţi de la National Science Foundation (SUA), în urma unui proiect depus de Complexul Muzeal Arad în parteneriat cu Muzeul Banatului din Timişoara şi Universitatea din Michigan (SUA). Cercetările sunt realizate de către o echipă formată din arheologii George Pascu Hurezan - responsabil ştiinţific (Complexul Muzeal Arad), Florin Draşovean, Alexandru Szentmiklosi (Muzeul Banatului Timişoara), John M. O’Shea, Sarah Sherwood (Universitatea din Michigan, SUA), Alex W. Barker (Universitatea din Missouri, SUA). A. S. - Jurnal arădean