Ştirile Zilei

De anul viitor, taxele judeţene pentru autorizare şi urbanism vor fi mai mici Dacă în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean de la finele săptămânii trecute, pentru unele proiecte de hotărâre au existat inadvertenţe în păreri, reducerea taxelor pentru anul 2010 a fost agreată de toţi aleşii judeţeni. Aceştia au aprobat în unanimitate reducerea unor taxe judeţene pentru autorizare şi urbanism, taxe ce vor fi simţitor mai mici decât în acest an. Nu în ultimul rând, au fost desfiinţate trei dintre taxele pe care Consiliul Judeţean le-a perceput în acest an pentru a recupera anumite cheltuieli. Acestea sunt trei taxe în valoare fiecare de 42 de lei, taxe ce presupuneau recuperarea cheltuielilor de hârtie, copii Xerox şi toner pentru redactarea referatelor, a avizelor şi a rapoartelor de specialitate. Această măsură de reducere a taxelor este în concordanţă cu anumite schimbări făcute Codului Fiscal. Astfel, taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în funcţie suprafaţa de metri pătraţi rămâne aceeaşi ca anul acesta la o suprafaţă de până la 150 mp inclusiv, de 5,00 lei, însă se reduce cu creşterea suprafeţei, sumele fiind diminuate anul viitor cu 2 lei faţă de anul acesta, la o suprafaţă mai mare de 1.000 metri pătraţi. Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii de construire pentru o clădire care urmează a fi folosită ca locuinţă sau anexă la locuinţă rămâne aceeaşi va fi egală cu 0,5 % din valoarea auto­rizată a lucrărilor de construcţii, la fel şi taxa pentru eliberarea autorizaţiei necesare pentru lucrările de organizare de şantier în vederea realizării unor construcţii, de 3% din valoarea autorizată a lucrărilor de organizare de şantier. Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de amenajare de tabere de corturi, căsuţe sau rulote, ori campinguri de 2% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţie se va păstra aceaşi şi anul viitor. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere, precum şi pentru amplasarea corpurilor şi a panourilor de afişaj, firmelor şi recla­melor va fi de 7 lei pentru fiecare metro pătrat de suprafaţă ocupată de construcţie, cu doi lei mai puţin decât în 2009. Sandra Stoler - Glasul Aradului

Zeci de mii de arãdeni, indiferent de credinţa religoasã, s-au îndreptat duminicã spre cimitire, pentru a-i comemora pe cei care nu se mai aflã printre cei vii. Ziua Morţilor este la origine o sãrbãtoare catolicã, denumitã “a tuturor sfinţilor” în calendarul religios catolic. Românii (de cult ortodox) au preluat însã aceastã zi de aducere aminte a celor dispãruţi, iar astfel, la fiecare întâi noiembrie, arãdenii se îndreaptã spre mormintele unde îşi dorm odihna veşnicã cei dragi. Astfel, pe aleile din cimitirele arãdene au putut fi vãzuţi duminicã o mulţime de arãdeni, de la parlamentari, şefi de Poliţie, patroni cu bani mulţi, pânã la oamenii cei mai simpli. Cu toţii au pus flori şi lumânãri la cãpãtâiul celor dispãruţi, au curãţat mormintele şi aleile din jurul lor, dupã care unii dintre ei au spus şi o rugãciune. În ochii multora se putea vedea tristeţea provocatã de amintirea celor dragi, plecaţi acum din aceastã lume. Cimitirul unde an de an vin cei mai mulţi arãdeni pentru a-şi comemora morţii este “Eternitatea”. Fiind unul dintre cele mai vechi cimitire din Arad, la “Eternitatea” pot fi vãzute morminte ce dateazã încã de pe vremea stãpânirii austro-ungare. Implicit, la “UTA” se odihnesc cei mai mulţi arãdeni de cult catolic sau reformat, iar astfel cimitirul se umple practic de lume la fiecare întâi noiembrie. În mod normal, comercianţii de flori sau lumânãri sunt şi ei prezenţi, fiind amplasaţi la cele douã intrãri principale în cimitir. Paza şi ordinea în cimitir au fost asigurate de cãtre şase poliţişti comunitari, “câte doi la intrãri şi doi care fac rondul”, ne-a spus Dorina Rob, administratoarea cimitirului “Eternitatea”. Comercianţii au fost mulţumiţi de vânzãrile lor, preţul unui buchet de flori variind între 2 şi 5 lei. Cimitirul “Eternitatea” a fost deschis pânã la ora 19, cel mai mare aflux de vizitatori fiind înregistrat la orele dupã-amiezii. Cel mai mare cimitir din Arad, “Pomenirea”, a fost de asemenea un loc de pelerinaj pentru arãdeni. Încã de la intrarea în cimitir apãreau comercianţii de flori, iar înaintând pe aleea principalã se vedeau tot mai mulţi oameni aplecaţi asupra mormintelor pentru a le curãţa sau pentru a fixa lumânãrile cumpãrate. Din pãcate, cimitirul “Pomenirea” are un grup de morminte la cãpãtâiul cãrora nimeni nu a aşezat mãcar o lumânare. Este vorba de mormintele eroilor cãzuţi în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, acolo unde pe unele pietre funerare apare menţiunea “erou necunoscut”. Datoritã numãrului mare de arãdeni veniţi la cimitir, atât la “Eternitatea” cât şi la “Pomenirea” a fost nevoie de intervenţia poliţiştilor pentru a dirija circulaţia maşinilor. Mult mai linştite au fost însã alte douã cimitire importante arãdene: Grãdişte şi Micãlaca. În Grãdişte, unele morminte erau deja aranjate duminicã de dimineaţã, semn cã au fost arãdeni care au venit încã de sâmbãtã la cimitir. În Micãlaca, oamenii înceapeau sã vinã la mormintele celor dragi, pentru a le aşeza la cãpãtâi flori şi lumânãrile care semnificã viaţa veşnicã. Lucian Cozma - Observator

Primăria susţine că nu poate, în continuare, să cureţe lacul din zona Podgoria. Nu se face curăţenie pe lacul de la Pădurice, în pofida speranţelor pe care locuitorii zonei le au legat de acest subiect. Primăria Arad îşi justifică şi acum lipsa implicării în igienizarea lacului prin faptul că acesta este concesionat patronilor restaurantului Lake Grove, care ar avea obligaţia contractuală de a face curăţenie acolo. Executivul susţine, în plus, că pe lege nu are dreptul să facă curat pe lac, iar acţiunile de igienzare care au avut loc până acum acolo (toate aparţinând Primăriei Arad) au fost realizate din sponsorizări. La momentul la care terasa restaurantului de pe lac a fost incendiată, patronul acesteia a susţinut, marcat de nefericitul incident, că va renunţa la a reface terasa, dar şi la concesiunea lacului (nu şi a terenului de sub construcţie), fapt care părea pe gustul Primăriei. În plus, Municipalitatea îşi peregătise pe hârtie câteva proiecte de milioane de euro legate de zona Pădurice şi lacul de aici şi anunţa pe siteul instituţiei că în buget sunt prevăzute două igienizări ale lacului. Câteva intervenţii au făcut făcute aici, dar o igienizare totală costă mult mai mulţi bani. Nu a renunţat De atunci, însă, în zona Pădurice nu s-a mai întâmplat nimic, cu excepţia faptul că numărul deşeurilor adunate aici a tot crescut. La Primărie nu a ajuns încă nici o adresă legată de renunţarea la concesiunea lacului. Primăria susţine că nu riscă să intervină pe terenul altuiva, dar speră că la un moment dat se va putea negocia cu patronul firmei iar acesta va renunţa la concesiunea lacului. Lucrurile ar trebui să meargă pe acest făgaş, căci altfel proiectele pe care Primăria le-a conturat în legătură cu această zonă sunt realizate în zadar. Lacul, pe hârtie Potrivit executivului, "în prezent se află depus la Ministerul Mediului - Administraţia Fondului pentru Mediu, Studiul de Fezabilitate pentru Reamenajarea Parcului Pădurice în vederea obţinerii finanţării (fonduri nerambursabile) în cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi. Studiul are prevederi referitoare la reabilitarea zonelor verzi, amplasarea de mobilier urban inclusiv spaţiu de joacă pentru copii, asigurarea iluminatului alternativ etc". Tot executivul susţine că "amenajarea şi curăţarea lacului face obiectul unei alte aplicaţii ce urmează a fi depusă în cadrul Programului Operaţional Regional Axa 1.8". Milioane, pe bucăţi Primarul Gheorghe Falcă a mai precizat faptul că mega-proiectul de zeci de milioane de euro gândit pentru întreaga zonă Pădurice a fost împărţit în patru proiecte mai mici, pentru ca banii europenilor să fi mai uşor de atras (un proiect pentru parc, altul pentru lac, unul pentru fântână etc.). Până la concretizarea acestor idei, însă, lacul de la Pădurice e "atacat" de gunoaiele aruncate de arădeni. A. B. - Jurnal Arădean

Sănătatea copiilor, în atenţia CJPC şi DSVSA Grădiniţele de pe raza judeţului Arad au făcut obiectul unor controale serioase efectuate de inspectorii Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) şi de comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Arad. La nivel national, comisarii de la Protecţia Consumatorilor au controlat 422 de grădiniţe constatandu-se că la 223 dintre acestea nu erau respectate prevederile actelor normative privind modul de asigurare a calităţii serviciilor prestate în spaţiile de educare, instruire şi de joacă ale copiilor, precum şi a calităţii hranei. Din cele 26.000 kilograme de produse alimentare verificate, 630 kilograme prezentau abateri. La Arad, controlul tematic a vizat 25 grădiniţe cu program prelungit aparţinând Inspectoratului Şcolar Arad şi cinci grădiniţe particulare. Cu acest prilej a fost verificată o can­titate de 623,5 kilograme produse alimentare şi preparate culinare. Pentru nerespectarea prevederilor legale privind protecţia consumatorilor s-au aplicat un număr de opt sancţiuni contravenţionale, din care cinci avertismente şi trei amenzi contravenţionale în valoare de 21.000 lei. Principalele nereguli constatate au fost lipsa autorizaţiilor sanitare sau faptul că respectivele autorizaţii nu au fost vizate pe anul în curs, existând de asemenea unităţi care nu aveau regulament de ordine interioară sau care nu îl respectau. Nici mănăstirile nu scapă de verificări În ceea ce-i priveşte, şi inspectorii DSVSA au luat la picior atât grădiniţele, cât şi şcolile din judeţ. Reprezentanţii instituţiei susţin că verificările se realizează zilnic, iar evidenţa controalelor se face într-un re­gistru, unde se consemnează prin semnătură rezultatul verificării şi persoana care a efectuat-o. „În momentul de faţă realizăm cartografierea tuturor unităţilor şcolare, creşe, grădiniţe, şcoli, care au chioşcuri, folosesc cateringul sau au cantine”, a ţinut să precizeze doctorul Florin Radu Nicoară, directorul-coordonator al DSVSA Arad. De menţionat că în cadrul aceleaşi acţiuni, inspectorii „vizitează” şi bucătăriile cultelor religioase care oferă mâncare enoriaşilor. „Verificările vizează atât cultele neoprotestante, cât şi mănăstirile ortodoxe”, a încheiat Nicoară. Lucian Serban - Glasul Aradului

Aşezat într-un loc romantic, pe un umãr de stradã urcãtoare, acoperitã mult de coroane de pomi - unicul muzeu apicol din... România se aflã la Miniş (com. Ghioroc). Mai mult ca sigur - sunt mulţi arãdeni care habar n-au de existenţa acestuia, aşa cum n-am ştiut nici noi pânã când nu am ajuns aici într-o cu totul altã documentare. Interesant sau trist este faptul cã informaţia atât de preţioasã, nu am primit-o din partea primãriei, aşa cum era firesc. A fost „culeasã” de pe stradã, de la minişenii care se mândresc foarte cu „omul-albinã”, consãteanul lor, Arcadie Kovacs. „Sufletul florii trecut în eternitatea mierii...” L-am cunoscut - cum altfel - într-un miez de toamnã de aur vechi, scurgându-şi mierea razelor strãfulgerate în frunzişurile coapte de soarele verii. Urca agale pe strada pietroasã, cu şapca sa de pictor flamand pusã mereu într-o parte. Este omul ieşit din vârstã, cu faţa luminatã mereu a zâmbet, cu privirea agerã şi mintea limpede. Intrãm în curtea pãtratã, plinã de pomi, flori şi verdeaţã. Pânã când albinarul se pregãteşte sã discutãm - privesc acest colţ rãpit din raiuri, tãmãduind trupul şi sufletul, întorcând omul la Dumnezeu. Despre acest bijutier al stupilor ce ştie sã transforme polenul miresmelor florale în nectar de miere - s-a (mai) scris. Aşa, datoritã presei - cu un articol-douã, trei - Arcadie a început sã fie cãutat şi vizitat de tot mai multã lume la Miniş - locul ideal de muncã şi creaţie a prietenelor sale de-o viaţã, albinele. Nu insist acum asupra a ceea ce s-a mai scris, ci subliniez faptul cã, iatã, dupã o muncã de zeci de ani, roadele încep sã aparã. „Nu e vorba de vânzare - spune albinarul - eu nu sunt fabricã sã produc miere în serie, ci de schimbarea mentalitãţii celor care vin aici: oameni bolnavi, stresaţi, deprimaţi, chiar şi copii - mulţi anemici sau cu diferite afecţiuni vizibile sau ascunse. Am învãţat în toţi aceşti ani de când mã ocup cu albinãritul - sã studiez bolile şi sã le gãsesc, uimitor - leacul în acest aur lichid care este mierea. Nimic mai natural, mai curat decât sufletul florii - polenul - adus de harnica şi buna albinã în stup. Am un cult deosebit pentru aceastã micã-mare reginã a lumii, un exemplu demn de urmat de noi toţi. Aşa am înţeles cã Dumnezeu lucreazã în fiecare fiinţã sau vietate, oricât de micã - peste tot existã înţelepciune şi armonie doar sã-ţi dai seama şi sã continui acest lanţ - nicidecum sã-l întrerupi sau sã-l distrugi!” Un câştig imens: copiii preferã mierea! Inginer electronist de meserie, Arcadie a fost atras de albinãrit urmând exemplul bunicului sãu. „Din 1988 am început sã mã ocup serios de albinãrit şi sã studiez mult, dorind sã cunosc totul despre albine, viaţa şi obiceiurile lor, stupãritul. În câţiva ani, cu ajutorul soţiei am reuşit sã fac ceva ce mi-am dorit demult, un muzeu dedicat Albinei! A fost o muncã susţinutã, deloc uşoarã - pentru cã aici am vrut sã concentrez tot ceea ce înseamnã miere, mostre din produsele de miere şi pe bazã de miere pe care le-am produs în timp, reţete de sãnãtate şi frumuseţe - cu alte cuvinte o viaţã trãitã altfel, în împãrãţia mierii. Luaţi exemplu meu, eu am reuşit - iatã, la 80 de ani mã simt perfect, tânãr, plin de energie şi idei!” Eşti de-a dreptul invidios pe omul acesta înalt şi drept, zâmbitor şi glumeţ dar ager şi perspicace, bine informat şi mereu deschis noutãţilor. În 2002 a deschis Muzeul Apicol - unic în ţarã şi la ora actualã! Dacã la început treburile au mers oarecum greoi - din cauza nepopularizãrii evenimentului, acum muzeul a început sã fie vizitat zilnic / sãptãmânal de lume de peste tot: turişti, elevi, copii cu pãrinţi, lume strãinã. Dupã zeci de ani de muncã, Arcadie a devenit cunoscut, în sfârşit. „Sunt fericit cã munca mea a dat rezultate: nu am trudit pentru mine ci pentru semenii mei. Mierea este un aliment ideal pentru sãnãtate - care trateazã şi te fereşte de o mulţime de boli! Am avut mai multe prezenţe la Târgul Expo din Arad şi mi-am câştigat deja o clientelã fidelã pentru cã produsele mele se adreseazã unei game largi de afecţiuni şi tratamente. Sunt însã extrem de mulţumit când vãd cã tânãra generaţie calcã pragul muzeului... Copiii, viitorul de aur - cum se spune - sunt curioşi şi învaţã totul foarte repede. Nu existã sãptãmânã sã nu vinã la Miniş douã-trei grupe de elevi sau chiar copii de grãdiniţã cu educatorii sau profesorii lor. Eu le explic totul cu rãbdare, iar ei sunt foarte încântaţi. Întotdeauna le ofer o micã degustare din cele mai bune produse de miere, iar la plecare - sunt ştampilaţi cu efigia muzeului! Va fi o amintire plãcutã şi plinã de învãţãminte. Sã ştiţi cã foarte mulţi copii care nu se atingeau de miere - dupã vizita fãcutã la muzeu au cerut acasã, miere! Anul 2009 a fost un an excelent, muzeul a fost vizitat pânã în toamna asta de peste o mie de vizitatori din care 20 la sutã au fost strãini, deosebit de încântaţi şi surprinşi de cele vãzute şi învãţate aici...” * * * Arcadie Kovacs oferã câteva recomandãri: mierea de salcâm pentru bolile de plãmâni, afecţiuni respiratorii, tei - excelent tranchilizant şi liniştitor nocturn, rapiţã - bun fortifiant, poliflorã - energizant, mierea de pãdure (miere neagrã) - nu este miere propriu-zisã, dar este foarte sãnãtoasã şi bogatã în minerale. Ofertele de sãnãtate ale albinarului nu se opresc aici - oricine se poate înfrupta în bunãtãţi numite caş de miere, ceai antifoame, siropuri absolut naturale de mure, zmeurã, afine, vişine, gutui, lubeniţã, rebarbãr, hrean, nucã, migdale, caise, etc. - totul cu miere! - dar şi miere-tratament cu ardei iute, usturoi sau.... pietre preţioase (onix, agat, malachit cristal, jad, etc.). „Pietrele emanã fiecare energia sa propie înglobatã în miere, astfel cã cel care consumã din aceastã combinaţie specificã naturii sale interioare are mult de câştigat”. Îndemnul nostru nu poate fi decât unul: cãutaţi-l pe „doctorul-albinã” şi veţi fi pe deplin sãnãtoşi şi...fericiţi! Felicia R. Gheorghe - Observator