Realegerea primarului Gheorghe Falca In luna iunie, aradenii au votat... istoric. Pentru prima oara dupa revolutie, avem primar reales. Este vorba de Gheorghe Falca, de la Partidul Democrat-Liberal, care a obtinut 66,6% din voturi. La urne s-au prezentat putin peste o treime din cetatenii cu drept de vot, dar asta nu minimalizeaza reusita primarului. Ziarul Observator puncta, pe marginea succesului istoric: „In Arad PD-L a castigat aproape tot ce se putea (si merita) castiga. Asta reconfirma de altfel ceea ce spuneam mai devreme: faptul ca oamenii au nevoie de lideri care coboara intre ei, care pun umarul si lucreaza sau cel putin creeaza impresia ca lucreaza. Or, in Arad, echipa Partidului Democrat exact asta a facut, cu mult mai multa determinare, cu mult mai multe resurse decat ceilalti. De aceea, cand discutam despre performanta istorica a lui Oprescu la Bucuresti, trebuie sa punctam si performanta istorica a PD-ului la Arad: obtinuta, desigur, in alte conditii (cu masinaria economica, de partid si de presa de partea sa...), dar la fel de remarcabila. In fond, e vorba de un joc politic, in care la Arad PD a demonstrat ca este cel mai bun strateg: a sarit la cap exact cand trebuia, a fentat, a simulat la momentul oportun si a faultat dur scotandu-si adversarul din joc. Pentru ca, pana la urma, nu fair-play-ul si fineturile, ci rezultatul final aduce gloria...” Alegerea lui Nicolae Iotcu presedinte al Consiliului Judetean La primele alegeri uninominale pentru presedintia Consiliului Judetean, candidatul PD-L Arad, Nicolae Iotcu, castiga detasat, venind de pe pozitia de sef al grupului PD-L din Senatul Romaniei. Sistemul de vot s-a schimbat pentru prima oara dupa 1990, oferind cetatenilor posibilitatea sa il aleaga in mod direct pe cel care va conduce Consiliul Judetean si va fi ordonatorul principal de credite pentru localitatile din judetul Arad. Iotcu este, asadar, primul presedinte uninominal, care a renuntat la calitatea de senator pentru a conduce judetul. Retrogradarea echipei de fotbal UTA Lipsita de sustinerea administratiei locale, “Batrana Doamna” a fotbalului romanesc nu a reusit sa se mentina in primul esalon si a retrogradat lamentabil, dupa un sezon in care nu a dat nicio speranta, niciun motiv de mandrie sustinatorilor sai. Odata cu retrogradarea, principalul sponsor si-a anuntat retragerea, iar UTA a ajuns intr-o situatie financiara critica in liga secunda, riscand in turul campionatului, aproape meci de meci, neprogramarea din cauza datoriilor catre jucatori si alte cluburi. Cu toate acestea a incheiat turul pe locul VI, iar cei care viseaza la promovare au inca motive sa spere. Sfintirea Catedralei Ortodoxe a Aradului Neindoios, evenimentul principal al comunitatii locale a fost, in anul 2008, tarnosirea Catedralei Ortodoxe a Aradului, cea mai monumentala lucrare bisericeasca locala de mai bine de un secol, de la darea in folosinta a Catedralei Romano-Catolice. Daca realizarea catedralei romano-catolice a durat doi ani (1902-1904), cea ortodoxa a durat mai bine de 17 ani. La sfintire au participat Patriarhul Daniel si toata conducerea Bisericii Ortodoxe Romane. Cu prilejul vizitei sale la Arad, Patriarhul a primit si inalta distinctie academica Doctor Honoris Causa a universitatilor “Aurel Vlaicu” si “Vasile Goldis”. Catedrala Ortodoxa a primit hramul “Sfintei Treimi”. Situata in centrul municipiului Arad, la Podgoria, piatra de temelie a noii Catedrale Episcopale a fost pusa de Preasfintitul Parinte Dr. Timotei Seviciu, Episcopul Aradului, Ienopolei, Halmagiului si Hunedoarei la 24 noiembrie 1991. Catedrala are o capacitate de peste 2.000 de persoane si a fost construita in mare parte din donatiile a numerosi credinciosi din tara si strainatate, la care s-au adaugat fonduri alocate de la bugetul de stat si de la cel local. In anul 2003 au fost instalate cele cinci clopote turnate la prestigioasa fabrica Grass Mayer din Innsbruck, Austria. Iconostasul este opera sculptorilor aradeni de la fosta intreprindere de mobila Arad (Imar), iar candelabrele, sfintele vase si celelalte obiecte de cult de pe Sfanta Masa au fost aduse din Grecia de catre credinciosi jertfelnici. In noua Catedrala Episcopala au fost aduse parti din cinstitele moaste ale Sfantului Ioan Gura de Aur, primite in dar din partea Bisericii Romano-Catolice si asezate intr-o racla din argint confectionata la Monetaria Statului. Deschiderea celor doua centre comerciale: Armonia si Real, Despre Arad se discuta, pe plan national, ca despre un oras al mall-urilor. De cand primarul Gheorghe Falca a anuntat ca in municipiu se vor construi mai multe mall-uri, publicatiile economice de la Bucuresti trateaza subiectul ca si cum aceste mall-uri ar fi fost gata inaugurate, desi unele dintre ele nu sunt nici macar in stadiul de fundatie! In schimb, este remarcabila venirea in oras a unor hypermarketuri care - asa cum le arata si denumirea - sunt de foarte mari dimensiuni si au insemnat investitii substantiale. Anul acesta s-au deschis Armonia si Real, in urma unor investitii totale care depasesc 80 de milioane de euro. Cele doua centre comerciale au devenit in scurt timp nu numai atractii comerciale, ci si locuri de promenada si petrecere a timpului liber pentru aradeni. Marele lor avantaj este ca accepta si bonuri de masa si au oferte promotionale permanente, dar marele dezavantaj il reprezinta pozitionarea la iesirea din municipiu. Festivalul de Muzica Vieneza de la Palatul Cultural Anul acesta conducerea Filarmonicii din Arad a demonstrat ca se pot realiza evenimente culturale exceptionale si intr-un oras de provincie de talia Aradului. Marele merit al organizatorilor manifestarilor muzicale locale a fost ca au stiut sa profite de pozitionarea municipiului: mai aproape de capitala fostului imperiu decat de cea a tarii... Influenta vieneza s-a resimtit in repertoriul filarmonicii tot anul (o contributie benefica o are probabil si faptul ca directorul Filarmonicii, Rodica Talmaciu, si sotul ei, Constantin, lucreaza la Viena si au experienta internationala). Evenimentele create au fost de anvergura, culminand cu Festivalul de Muzica Vieneza, caruia i se va adauga si Concertul Strauss de Anul Nou. Bienala de Arta Plastica Mediul artistic aradean a demonstrat ca poate produce evenimente culturale care depasesc limitele burgului nostru plin de praf si ignoranta… Bienala de Arta Plastica a mobilizat lumea buna a artistilor plastici, nu doar din Arad si din Romania, dar si din aceasta parte a continentului. Si - ceea ce este foarte important - a dat posibilitatea unor tineri talentati sa se exprime, i-a incurajat, le-a premiat efortul artistic. Un ecou al acestei manifestari a fost si proiectul „Sase intr-un cub” - un experiment original, cu incarcatura simbolica deosebita, care a reconfirmat faptul ca in mediul artistic aradean exista valoare, pasiune, merit. Festivalul de Teatru Amifran, TeenFest, Festivalul de Teatru Clasic, Festivalul de Teatru Underground Avem in Arad valori care trebuie nu numai admirate, ci in primul rand cultivate! Festivalul de Teatru Clasic si Festivalul Underground au demonstrat ca exista solicitare fata de evenimentele de calitate, iar festivalurile Amifran si TeenFest scot in evidenta un lucru important: interesul fata de scena, de cultura, al generatiei tinere, blamata la modul general pentru lipsa sa de interes si de pasiune fata de cultura. Ei bine, animate de cativa dascali, profesionisti ai educatiei, grupuri de tineri din Arad au organizat doua manifestari culturale care ne-au adus in prim-planul lumii teatrale bune a Europei. Efortul unor astfel de oameni nu trebuie nici considerat firesc, nici minimalizat! Bravo! Reasezarea industriei locale Marii investitori din industria aradeana se repozitioneaza, ca urmare a crizei financiare mondiale. Leoni, Takata, BOS, angajatori cu mii de angajati, au anuntat masuri de criza. BOS a renuntat temporar la ideea extinderii capacitatii de productie din Zona Libera Arad-Curtici (la Aeroport), care ar fi insemnat inca minim 700 de locuri de munca noi, Leoni si Takata au redus numarul turelor si au trimis mare parte din angajati in concediu volens-nolens de sarbatori. TEBA si-a lichidat fabrica de la Arad si vrea sa o vanda ca afacere imobiliara. ICIM si-a redus drastic numarul de personal. Potrivit Directiei Judetene de Statistica, salariul mediu in Arad este sub media nationala. Numarul somerilor este in crestere (la aceasta ora aproximativ sase mii de persoane), iar balanta import-export a judetului indica deficit. In ultimii ani, cu exceptia marilor magazine, care unele au 250-300 de angajati, Aradul nu a mai atras investitori strategici. In aceste conditii, relocarea, inchiderea unei societati cu mii de muncitori poate crea dezechilibre importante, cu consecinte sociale grave. Concertul Cargo in Penitenciar In premiera intr-un penitenciar din Romania, inainte de Craciun trupa Cargo a sustinut un recital in fata detinutilor din Arad. La concert au participat 150 de persoane private de libertate, din cele peste 1000 aflate in detentie. Spectacolul a avut succes deosebit. In loc sa dureze o ora, cat fusese programat, a durat o ora si jumatate, din pricina entuziasmului publicului. Miscarea suporterilor UTA pentru constituirea unui brand local Sustinatorii clubului de fotbal UTA s-au organizat pentru reprezentarea intereselor “Batranei Doamne”, in conditiile in care autoritatile locale sunt total dezinteresate de sprijinirea clubului. Demersul suporterilor, „UTA - mandria mea”, s-a perpetuat pe parcursul intregului an, incercand sa antreneze si consileri locali, judeteni, factori de decizie din Arad. Din pacate, cei care reprezinta interesul Aradului in forurile locale si nationale nu percuteaza. Primarul si presedintele Consiliului Judetean ii acuza pe suporterii UTA ca sunt… manipulati politic (!) in demersul lor de salvare a clubului de la faliment sau, in orice caz, de la o evolutie rusinoasa in peisajul fotbalistic national. La dezbaterile suporterilor, politicienii locali au participat numai in campania electorala, si atunci doar cativa, din opozitie, care nu au capacitate decizionala la nivel local. Balul de Cristal Este singurul eveniment caritabil de amploare din municipiul Arad. Ajuns la a treia editie, reuneste lumea buna a Aradului si se desfasoara sub patronajul Casei Regale. Din pacate, de la an la an, desi calitatea culturala a evenimentului creste, nivelul sumelor colectate scade. Al saptelea titlu de campioana pentru baschetul feminin, in anul desfiintarii baschetului masculin BC ICIM Arad, echipa patronata de firma de constructii ICIM, a avut un parcurs bun in campionat, reusind sa castige al saptelea titlu de campioana, in conditiile in care lotul a fost innoit. Fetele nu au reusit insa sa performeze in Cupele Europene, ceea ce l-a determinat pe proprietarul echipei, Ioan Faur, sa anunte masuri drastice de reorganizare. Indiferent de rezultatul european, BC ICIM este o performera a campionatului national, reusind sa tina ridicata stacheta baschetului aradean. La polul opus, echipa masculina West Petrom, care odinioara castiga campionatul si juca onorabil in Cupele Europene, si-a incetat existenta, in lipsa sustinerii financiare. Schimbarile de la Universitatea de Stat din Arad La expirarea celor doua mandate consecutive de rector, Senatul Universitatii “Aurel Vlaicu” din Arad i-a incredintat doamnei Lizica Mihut calitatea de Presedinte al Universitatii, rector fiind domnul Eugen Roventa. In urma unor disensiuni intre Senat si noul Rector, care vizau in special probleme organizatorice, dupa un mandat de cateva luni, Senatul Universitatii a decis in unanimitate revocarea calitatii de rector de la Eugen Roventa si repunerea in functia de rector a Lizicai Mihut. Doamna Mihut revine, asadar, la conducerea Universitatii, dupa o perioada in care Eugen Roventa si-a reclamat colegii la cele mai importante institutii de ancheta ale statului si a incercat astfel sa se impuna. Dupa reorganizare, functia de presedinte al Universitatii a revenit lui Nicolae Dinca. In luna octombrie a acestui an, Universitatea de Stat “Aurel Vlaicu” din Arad a dat in folosinta inca 3000 de metri patrati de spatiu pentru invatamantul superior, in mare parte laboratoare moderne, la ultimul nivel al Complexului M din Micalaca. S-a demolat cea mai veche casa din Arad Anul acesta a marcat inca o lovitura pentru patrimoniul construit al Aradului. Au fost demolate doua dintre cladirile vechi ale orasului, inclusiv cea mai veche casa de locuit din Arad. Autoriltatile locale in loc sa conserve marturiile istoriei acestor locuri elibereaza avize de demolare pentru ca in locul cladirilor cu incarcatura morala deosebita sa se construiasca hoteluri, moteluri, magazine impersonale. Asta se poate intampla pentru ca nici acum Aradul nu are un plan urbanistic general actualizat care sa defineasca zonele de interes cultural, istoric, zonele intangibile din municipiu. Se da astfel frau liber imaginatiei distructive a unor proaspat imbogatiti. Observator

Neatentia, neacordarea de prioritate si viteza excesiva au facut ca anul acesta, peste 70 de persoane sa isi piarda viata in accidente rutiere, iar alte aproape 200 sa fie grav ranite, fiind si acestea la un pas de moarte. O statistica sumbra intocmita de conducerea Serviciului Politiei Rutiere Arad arata ca pe parcursul intregului an s-au petrecut 227 de accidente grave, mai mult cu sase accidente fata de anul 2007. Cu toate acestea, numarul celor care si-au pierdut viata a scazut cu zece fata de anul trecut, insa numarul persoanelor ranite grav a crescut cu 21 fata de 2007. La nivel de tara, Aradul este pe locul patru in ceea ce priveste numarul persoanelor decedate in urma accidentelor rutiere grave iar in ceea ce priveste judetele cu scaderi a numarului accidentelor nu se poate intocmi o statistica bine definita si asta pentru ca aproape toate judetele inregistreaza cresteri in acest sens. Dramele de pe soselele judetului a bagat spaima in multi dintre conducatorii auto care au auzit sau chiar s-au nimerit sa treaca pe-acolo in momentul producerii accidentului. Oameni care intr-o clipa au pierdut tot, ramanand in urma cu o tulburatoare amintire a unor fiare contorsionate, in spatele carora, se aflau fara suflare, fiintele dragi. Asa se poate descrie in cateva cuvinte drama unei familii din judetul Timis. O mama si-a pierdut sotul, de 49 de ani, si copilul, de doar 18 ani, intr-un cumplit accident, petrecut la iesirea din localitatea Vinga. Denumita si „Soseaua mortii”, in dimineata zilei de 21 august, cinci persoane, cu varste cuprinse intre 16 si 49 de ani si-au pierdut viata... Si totul din cauza inconstientei unui sofer, de 26 de ani, care, lipsit de experienta, se afla la volanul unui automarfar, a apasat acceleratia nebuneste, si pentru ca era grabit, a intrat intr-o depasire neregulamentara. Din sens opus veneau cei cinci, aflati intr-o autoutilitara Dacia. Desi purtau centurile, patru dintre ei au fost scosi din masina morti. Doar unul a fost gasit in viata, mai exact cel de 18 ani, care a decedat la cateva ore, desi medicii s-au zbatut sa ii salveze viata. Cu cateva luni inainte, trei persoane, ajung pur si simplu strivite in autoturism. Accidentul s-a intamplat din cauza unui sofer de TIR, tanar, care a intrat cu viteza intr-o curba periculoasa, fara ca sa mai apoata stapani automarfarul. Masina a fost strivita in asa hal, incat nimeni nu si-a dat seama de marca sau numere. Pompierii s-au chinuit aproape doua ore pana au scos dintre fiare cele trei persoane, care erau pur si simplu „pliate” intre bucatile masinii. Acestea au fost doar doua dintre sutele de accidente grave petrecute in anul 2008. Alti zeci de biciclisti, mopedisti, conducatori auto sau simpli pietoni, care au ignorat cu desavarsire regulile rutiere, au ajuns victime pe sosele. „Printre principalele cauze ale accidentelor rutiere sunt pietonii. Inconstienta manifestata de aceasta categorie, in special persoane in varsta, peste 55 de ani, ii duce in postura de victime sigure. Majoritatea celor care si-au pierdut viata au fost persoane din alte locuri ale tari, aflate aici sezonier sau in alte ipostaze, se aflau in stare de ebrietate, deplasandu-se in partea carosabila a drumurilor nationale, pe timp de noapte. Exista foarte multi pietoni, care traverseaza neregulamentar strada, in special in municipiu iar neatentia ii poate costa scump. O alta problema o constituie neacordarile de prioritate, in ceea ce ii priveste pe pietoni. In ciuda miilor de permise de conducere ridicate, se pare ca aceasta problema continua. In anul 2008 au fost retinute 2693 de permise de conducere, mai mult cu 372 fata de anul 2007”, a declarat comisar Adrian Lile, seful Serviciului Politiei Rutiere Arad. DN7, drumul ce leaga Aradul de Deva, a ramas si in acest an tronsonul cu cele mai mari probleme, si asta s-a datorat in mare parte, pe langa abaterile soferilor, si din cauza traficului rutier, care a crescut intr-un ritm aproape alarmant, desi politistii din cadrul Serviciului Politiei Rutiere Arad au desfasurat mai multe activitati de constatare si actiuni de prevenire si in aceasta zona. La doar trei zile dupa carnagiul de la Vinga, la Semlac, pe DN7, trei tineri isi pierd viata si un altul ajunge cu piciorul retezat la spital, dupa ce, autoturismul cu care se indreptau spre discoteca, s-a izbit de un pom. Tragedia s-a produs din cauza soferului, care era in stare de ebrietate si a pierdut controlul volanului din cauza vitezei nebunesti cu care circula. Astfel, lantul insiruirii accidentelor si dramelor prin care au trecut multi dintre concitadinii nostri ar putea sa continue. O scurta trecere in revista a accidentelor rutiere grave petrecute pe parcursul anului care tocmai a trecut, 2008, ar trebui sa atraga atentia tuturor participantilor la trafic, fie conducatori auto, motociclisti, biciclisti, mopedisti sau, mai ales, simpli pietoni. Marturie au ramas acum, pe marginile drumurilor, sutele de cruci, lumanari si chiar fotografii ale celor care au plecat dintre noi in urma accidentelor in care au fost implicati. Anca Barbura - Glasul Aradului

Municipiul Arad va participa ca partener la actiunea "Sarbatoarea Vecinilor", proiect care se desfasoara la nivel European. Evenimentul va fi organizat de catre primar, prin aparatul de specialitate, in ultima zi de marti a lunii mai, respectiv in data de 26 mai 2009. Pentru asta a trebuit sa se achite suma de 1.000 de euro, reprezentand taxa de afiliere la European Federation of Local Solidarity - coordonator European al Sarbatorii Vecinilor, cu sediul in Paris, Franta. Ziua Europeana a Vecinilor este sarbatorita in fiecare an, in ultima zi de marti a lunii mai, in intreaga Europa si chiar dincolo de granitele ei. „A deschide inima cetatenilor catre aproapele lor apare ca o idee indrazneata, umana, naturala si fezabila. Apropierea, colaborarea, conlucrarea intre vecini se manifesta prin gesturi simple cum ar fi mici servicii in sprijinul persoanelor singure, varstnice sau care nu se pot deplasa, actiuni organizate in comun de reabilitare si/sau intretinere a cladirii, amenajarea spatiilor de agrement in bloc sau in jurul blocului, asigurarea linistii conform unui program unanim acceptat. Nu in ultimul rand, organizarea unui astfel de eveniment faciliteaza o cunoastere mai buna a celor care locuiesc in acelasi imobil, in acelasi cartier si poate fi un punct de plecare in stabilirea unor relatii mai apropiate in cadrul comunitatii”, se arata in proiect. A fost identificata drept o oportunitate pentru intarirea coeziunii in cadrul comunitatii, poate unul dintre cele mai importante obiective propuse prin elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Arad. Actiunea Imobile in Sarbatoare sau Sarbatoarea Vecinilor a fost organizata pentru prima data in Franta, in arondismentul XVII din Paris, la initiativa asociatiei Parisul Prietenilor, condusa de un roman. Scopul actiunii este crearea si dezvoltarea solidaritatii intre vecini. Sarbatoarea a fost lansata in Franta, la nivel national, de Asociatia Europeana pentru Solidaritate Sociala, gratie sustinerii Asociatiilor Primarilor din Franta si a Uniunii Sociale pentru Habitat. In anul 2008 au fost 9 milioane de participanti din 27 de tari, din Romania participand un singur oras, Constanta. D. M. - Observator

Conform Ministerului Mediului, aproape toate localitatile din judet sunt vulnerabile. Autoritatile de mediu au facut publice mai multe rapoarte privind poluarea din judetul Arad. Daca la capitolul poluanti gazosi, dioxid de azot si dioxid de sulf, stam bine, neinregistrandu-se depasiri ale valorilor maxime admise, la pulberi in suspensie s-au inregistrat depasiri cu 9% a valorilor permise, de 0,150 mg/mc, probleme existand, de asemenea, si in ceea ce priveste pulberile sedimentabile. Apa este monitorizata de specialistii Agentiei pentru Protectia Mediului Arad (APM) in zona fostului combinat chimic de la Vladimirescu si la fostele depozite de deseuri ale municipiului. „Apa freatica este infestata aici cu ioni de amoniu si azotat si cu substante organice. Poluantul care depaseste limita admisa este ionul azotat, depasirea fiind de aproximativ 55%”, a declarat Dana Danoiu, directorul APM. De suferit are si apa din apropierea CET-ului pe lignit, ionii de cloruri depasind limitele cu aproximativ 30%, iar sulfatii cu aproximativ 80%. Apa, in pericol In ceea ce priveste poluarea cu nitrati, conform unui raport al Ministerului Mediului, nu mai putin de 96 localitati din judet sunt foarte vulnerabile. Sursele agricole din care provine poluarea cu nitrati sunt constituite in principal din dejectiile animalelor si apele uzate tratate necorespunzator, provenite din sectorul zootehnic, gunoiul de grajd depozitat direct pe sol, latrinele neizolate si deseurile organice. Nitratii din sol pot contamina fantanile sau forajele. Odata ajunsi in apa, nitratii pot genera fenomenul de inflorire a apelor, ceea ce duce la scaderea cantitatii de oxigen, ceea ce duce la disparitia pestilor din ape. „In termen de patru ani de la intrarea in vigoare a ordinului prin care s-a aprobat lista localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2012, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului, impreuna cu Administratia Nationala Apele Romane, va revizui zonele vulnerabile la nivelul cadastrului agricolsi va intocmi hartile cu aceste zone”, mai spune Dana Danoiu. Localitati cu probleme Autoritatile de mediu sustin ca localitatile vulnerabile sunt: Almas, Apateu, Archis, Barsa, Bata, Beliu, Birchis, Bocsig, Buteni, Carand, Cermei, Chisineu-Cris, Covasant, Craiva, Curtici, Dezna, Dorobanti, Fantanele, Felnac, Frumuseni, Ghioroc, Graniceri, Hasmas, Ignesti, Ineu, Iratosu, Lipova, Livada, Macea, Moneasa, Nadlac, Olari, Pancota, Paulis, Pecica, Peregu Mare, Pilu, Sagu, Santana, Sebis, Secusigiu, Seintin, Seleus, Semlac, Sepreus, Sicula, Silindia, Simand, Sintea Mare, Siria, Sistarovat, Socodor, Sofronea, Tarnova, Vinga, Vladimirescu, Zabrani, Zadareni, Zarand, Zerind si Zimandu Nou. L. S. - Jurnal aradean

„Am trait o saptamana-doua doar cu cascaval si paine” Anne Arthur a venit pentru prima data pe meleagurile romanesti, in capitala, in luna noiembrie a anului 1992, pentru a lucra in asistenta si protectie sociala in cadrul Ministerului Muncii. Pana atunci a servit Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in Anglia. Ajunsa in Romania, a trait vremuri destul de grele, la cativa ani dupa regimul comunist, cand diferenta dintre tara in care a locuit si locul in care se afla era ca de la cer la pamant. Totusi a ramas aici pentru ca i-a placut foarte mult tara si oamenii. „Nu cunosteam pe nimeni cand am venit in Romania. Totusi nu mi-a fost asa de greu pentru ca eram singura, pentru ca eu, de cand am fost copil, am fost crescuta tot prin strainatate. Tata a fost in armata si, la fiecare trei, patru ani, ne mutam in alta parte de lume. Si, de aceea, cred ca nici nu m-am gandit ca sunt departe de casa sau singura. A fost greu doar pentru ca, atunci cand am venit, am stat la hotel. A fost foarte greu sa imi gasesc unde sa stau, sa gasesc un apartament. Am avut noroc ca m-a ajutat o prietena de la UNICEF, care mi-a dat o masina cu sofer si pe cineva care vorbea engleza si romana, am cautat apartament si mobila pentru acesta. A fost foarte greu si cu mancarea. Pe atunci, nu existau supermarket-uri ca acum, unde sa gasesti orice. Mergeam la alimentara sa cumpar ceva si nu gaseam mare lucru. Asa ca, o saptamana-doua, am trait doar cu cascaval si paine”, isi aminteste zambind englezoaica. Desi a avut de infruntat multe greutati, i-a placut foarte mult tara noastra. Un lucru care insa a intristat-o a fost faptul ca romanii nu beneficiaza, la fel ca si in Anglia, de ajutor din partea statului, in cazul in care sufera de boli incurabile. Ne-a dezvaluit ca a fost impresionata de problemele celor bolnavi, cu atat mai mult cu cat si ea a suferit de cancer mamar: „Mi-am dat demisia de la locul meu de munca din Anglia pentru ca s-au schimbat foarte multe in tara. Nu spun ca n-a fost bine, dar pentru mine n-a fost la fel. Dupa aceea nu am stiut ce sa fac. Am sunat o prietena de la Londra, din intamplare, si ea mi-a zis ca a lucrat pentru Banca Mondiala in Romania. Si m-a intrebat daca sunt interesata sa lucrez pentru serviciile de asistenta si protectie sociala. Si atunci am zis: de ce nu? Asa am ajuns aici. Printre cei care i-am cunoscut in Romania a fost o persoana care avea colostomie. Si ii era foarte greu pentru ca nu avea pungi. Si atunci am adus eu din Anglia. Pe atunci, in spitalele din Romania, nu se gaseau… Apoi am aflat ca femeile care sufera de mastectomie nu au proteze. Si atunci, daca plecam, cand ma intorceam in tara aduceam cateva proteze in geamantan. Eu am avut cancer la san din 1984 pana in 1989. Poate si de aceea am fost si mai impresionata de problemele celor bolnavi. Cred ca faptul ca am avut cancer la san m-a determinat sa fac acest lucru, sa ajut femeile care sunt ca mine. Am avut 40 de ani cand am facut cancer la san si toata lumea mi-a zis ca sunt foarte tanara, dar aici, in Romania, am vazut ca sunt femei si mai tinere care sufera de aceasta boala.” „Ne-am decis sa ajutam femeile cu cancer mamar” In 1994, Anne Arthur a venit la Arad, printr-un program desfasurat de un ONG pentru care lucra. S-a indragostit la prima vedere de oraselul de pe Mures. Mai tarziu, in 1996, a cunoscut-o pe Etelka Nagy, directorul Directiei de Asistenta Comunitara, cu care avea sa desfasoare un program pentru ajutorarea femeilor care sufera de cancer mamar. „Am venit in Arad in 1994. Am lucrat pentru ONG, care a avut un program aici. Mi-a placut de la prima vedere Aradul. Dupa 1996, am cunoscut-o pe domnisoara Etelka Nagy, directorul Directiei de Asistenta Comunitara din cadrul Primariei Arad, pentru ca am inceput sa lucrez aici pentru asistenta, ajutor la dezvoltarea serviciilor sociale. Si, cu timpul, cred ca in 1999, nu mai stiu exact, am aflat ca aici sunt multe femei care nu au avut proteza si nici nu erau informate ce trebuia sa faca dupa mastectomie. Atunci a inceput totul. Am luat niste informatii despre cancerul mamar, le-am tradus in limba romana pentru femei. Si am hotarat, impreuna cu domnisoara Etelka, ca trebuie sa deschidem, in unul din Centrele de zi din Arad, un loc in care sa existe proteze gratuite pentru femeile care sufera de cancer mamar”, isi aminteste Anne Arthur. Zis si facut. In putina vreme, la Centrul de Zi din Calea Aurel Vlaicu, nr. 227, a fost amenajat un depozit in care au fost aduse mii de proteze, sutiene si costume de baie speciale si peruci, pentru femeile care sufera de cancer mamar. Totodata a fost amenajata si o camera unde femeile care vin dupa proteze sa le poata proba, iar Viorica Stanca, unul dintre asistentii sociali din cadrul Centrului, a fost instruita pentru a le explica „pacientelor” cum trebuie folosite. Personalul Centrului este la dispozitia cetatenilor de luni pana vineri, intre orele 9,00 si 19,00, iar sambata intre orele 9,00 si 17,00. In Romania, mai exista doar un singur centru unde se pot gasi proteze gratuite, la Brasov. „Dupa mastectomie, femeile nu mai au san. Sunt doua feluri de proteze. Cele mai multe sunt din silicon si se poata peste sanul extirpat, pe sub haine. Si mai este un fel de proteza mai moale cu un fel de vata de poliester. Acelea se folosesc imediat dupa operatie, pentru ca atunci imediat este dureros si cele de silicon nu sunt indicate, pentru ca sunt destul de grele. Aproape zilnic vin femei pentru proteze sau informatii. Se face program pentru 20-30 de persoane pe zi si timp de cateva zile sunt invatate. Vin femei si din judet. Avem o camera speciala pentru proba, unde femeile se uita singure, probeaza fara altcineva langa ele, numai cu asistentul. Femeile sunt si instruite, li se spune cum sa foloseasca produsul. Protezele sunt in cutii si trebuie spalate din cand in cand cu apa calduta. Cu timpul se degradeaza si siliconul devine lipicios Atunci nu mai poate fi folosit, trebuie aruncat, dar tine destul de mult timp”, ne-a spus doamna Arthur. Donatii de la spitalele si fabricile din Anglia Miile de proteze depozitate la Centrul de Zi din Calea Aurel Vlaicu sunt donatii de la spitalele si de la o fabrica din Anglia. „Sunt proteze de la spitalul din Anglia, unde ma duc eu. Am vorbit cu ei, le-am explicat situatia de aici si ce vrem sa facem si au fost de acord sa ne ajute. Ei ne-au facut legatura si cu fabrica la care se confectioneaza protezele. Astfel ca, au venit multe proteze direct de la fabrica din Anglia la mine acasa. Din Anglia au venit chiar si doua femei sa o invete pe Viorica si pe inca un domn de la Centrul de zi din Vlaicu, cum se hotaraste care e cea mai potrivita proteza pentru fiecare femeie care vine. Chiar si o doamna din Scotia care a aflat ce facem noi s-a decis sa ne ajute. Si ea ne-a facut legatura cu o fabrica si aduna protezele si le trimite la mine acasa, in Anglia. Cand protezele ajung la mine acasa, sotul meu le pune in cutii si le trimite aici. Si de la fabrica din Anglia vin direct aici destule. Avem un stoc destul de mare. Sunt aduse proteze de 3-4 ori pe an. Rar se intampla sa nu avem ce trebuie pentru cineva care cere ajutor…”, ne-a mai explicat englezoaica. Anne Artur ne-a mai spus ca produsele care vin din Anglia sunt noi, deoarece acolo, cand apare un model nou, cel vechi nu mai este dorit de nimeni: „Protezele din Anglia ni le dau cei de la spital pe gratis, pentru ca la noi, daca se produce un model nou, lumea nu il mai vrea pe cel vechi. Si atunci ei nu mai au ce sa faca cu ele si ni le dau noua, dar sunt bune, sunt noi, nu au nimic. Daca ar fi sa le cumparam, ar trebui sa dam vreo 250 de euro. Avem si sutiene pentru ca pentru proteza trebuie un sutien destul de puternic. Unul foarte slab nu tine bine. Din pacate, nu avem intotdeauna sutiene, pentru ca acestea sunt cautate de pacienti care vin sa ia proteze. Luam cate putem, depinde de unde vine donatia de sutiene. M-a intristat foarte tare faptul ca femeile de aici nu au prea multe optiuni. La noi in Anglia tot e gratuit si daca eu am o problema maine si proteza mea e distrusa imi da alta fara probleme, fara sa platesc. Este o trauma mare pentru o femeie sa fie operata la san, pentru ca ii este frica ca nu va mai arata bine si atunci fara posibilitati e foarte greu.” Fericita sa ii ajute pe cei in suferinta Anne Arthur s-a obisnuit in Romania si spune ca este fericita aici, asa ca nici nu se gandeste sa plece din Arad, cel putin deocamdata. Si-a cumparat un apartament in inima orasului si e fericita pentru ca poate sa ii ajute pe cei care se afla in suferinta: „E foarte frumos aici si sunt foarte fericita. Acum nu mai prea fac foarte multe. Inainte cand lucram, mergeam la lucru, veneam acasa. De obicei, consultantii au de facut proiecte si ma intalneam cu alti consultanti. Acum sunt la pensie si ma ocup doar ca protezele si alte astfel de produse pentru femeile cu cancer mamar sa ajunga la Arad si daca mai e ceva si pot sa ajut, eu stau la dispozitia Directiei de Asistenta Comunitara.” Cu toate ca este departe de tara si de familia ei, Anne Arthur spune ca nu ii este foarte greu: „Nu imi este greu fara familie. Cred ca asa am fost obisnuita. Si nu am nici copii. Il am doar pe sotul meu in Anglia, dar mie nu prea imi place acolo, ca e asa de frig in Anglia. Si aici e rece iarna, dar in casa e cald si nu e rau. Aici mi-au placut oamenii, mi-a placut Bucurestiul foarte mult. Totul a avut un farmec, cu toate ca era nevoie de renovare. Acum… sa spun sincer pentru mine Bucurestiul nu mai este la fel. Este plin de masini, lumina, plastic. Atunci a fost ceva mai deosebit. Cand a venit vara si a fost cald, am fost afara din Bucuresti la Sinaia, la Curtea de Arges si la Brad. Mi-a placut foarte mult. Este o tara asa de frumoasa. Sunt probleme cu drumurile, dar cu timpul o sa fie bine.” Nadia Bodran - Glasul Aradului