Virtual Arad sustine petitia "Ajunge! Nu mai acceptam sa fim batjocoriti!", va invitam sa o semnati.

Marti, 3 martie 2009

Ceea ce se preconiza de o buna perioada de timp s-a intamplat in sfarsit. De ieri, sefia Directiei Generale a Finantelor Publice Arad a fost preluata de catre Sorin Cirti, fost comisar sef al Garzii Financiare Arad. La eveniment au participat autoritati locale, reprezentanti ai Administratiei Generale a Finantelor Publice si ai Garzii Financiare Arad. Sorin Cirti, fost comisar sef al Garzii Financiare Arad, a primit un ordin de detasare pe o perioada maxima de sase luni, in functia de director executiv DGFP, pe postul lasat liber prin demisia fostului director, Petru Has. Acesta din urma insa, ramane tot in structura DGFP, pe postul de director executiv adjunct, Activitate de metodologie si administrare a veniturilor statului. La investirea noii conduceri, presedintele Consiliului Judetean Arad, Nicolae Iotcu, si Calin Bibart, Prefectul Aradului, au tinut sa adreseze cateva cuvinte referitoare la responsabilitatea pe care noul director DGFP trebuie sa si-o asume in functia in care a fost investit. „Este foarte important ca Administratia Finantelor Publice sa fie in slujba cetateanului. Ne dorim o echipa in structura Finantelor si primul aspect care ar trebui rezolvat este imbunatatirea colectarii catre buget, in contextul crizei economice. Trebuie sa aducem bani la buget si, in acelasi timp, sa ii sprijinim pe contribuabili. Un functionar trebuie sa stie sa gaseasca si solutii si sa fie si un bun consultant. Cei care incep sa dea raspunsuri cu <<Nu>>, nu fac cinste institutiei“, a declarat Nicolae Iotcu, presedinte CJA. Noul sef al Finantelor a pasit cu dreptul in functie, sustinand ca va colabora pentru indeplinirea tuturor obiectivelor mentionate. La primirea ordinului de detasare in noua conducere, acesta nu s-a aratat dispus sa sustina concursul de ocupare definitiva a postului de director executiv, insa timpul va decide ce se va intampla in decursul perioadei in care este interimar la DGFP. „Am certitudinea ca vom colabora pentru indeplinirea tuturor obiectivelor propuse. Atata vreme cat se va da dovada de competenta si responsabilitate, iar obligatiile catre buget vor fi onorate, contribuabilii pot fi siguri ca vor avea parte de sprijin“, a sustinut Sorin Cirti, director DGFP. Vantul schimbarii a mai batut si spre functia de sef AFP pentru contribuabili mijlocii, post ocupat de Camelia Dogariu. Aceasta s-a mutat in functia de director executiv adjunct, Activitate de inspectie fiscala din cadrul DGFP Arad. La Garda Financiara, fraiele conducerii vor fi luate de catre Lucian Mitran, in prezent sef de birou in cadrul DGFP. Pana cand acesta isi va intra in sfera de competenta, Ioan Boldea va fi la conducerea institutiei. Sandra Stoler - Glasul Aradului

Teodora Hotaran propune acordarea unei subventii suplimentare la incalzirea locuintei. Teodora Hotaran pune pe masa alesilor CLM un proiect care vine sa dea o mana de ajutor celor saraci, adica exact celor carora alesii au inceput de joia trecuta sa le goleasca buzunarele. Proiectul de acordare a unui ajutor suplimentar pentru incalzirea locuintei, propus de alesul PSD, vine sa-i ajute pe aradenii care nu vor mai putea face fata majorarii gigacaloriei votata fara grija, joi, de colegii sai. Potrivit alesului, „obiectivul general al acestui proiect il reprezinta asigurarea unui trai minim cetatenilor (...). Avand in vedere faptul ca pensia minima garantata (...) este de 300 lei, iar salarul minim(...) de 600 lei, si considerand ca acestea sunt pragurile minime de subzistenta, supun atentiei dumneavoastra necesitatea de a acorda o subventie persoanelor care au venituri sub 615 lei”. Alesul propune o participare a primariei cu 10% pana la 40% la acordarea ajutorului pentru incalzirea locuintei, astfel incat in cazul in care, de pilda, venitul celui asistat este de sub 155 lei ajutorul primit de la stat si Primarie pentru incalzirea locuintei sa fie de 100%. Scrisoare deschisa Hotaran isi insoteste proiectul si de o scrisoare deschisa adresata primarului, sperand astfel sa gaseasca „intelegere fata de miile de sarmani ai municipiului Arad” „Vin acum in fata dvs. sa va solicit sprijin pentru cei care se afla in situatia disperata de nu a avea posibilitatea financiara sa sustina aceste cheltuieli suplimentare. Chiar daca pentru dumneavoastra nu pare mult, suma de 30 RON reprezinta pentru unii dintre ei chiar un sfert din veniturile lunare”, se arata in scrisoare. A. B. - Jurnal aradean

Caminul social pentru tineri, de pe strada Condurasilor, a luat fiinta in urma cu 5 ani si de atunci functioneaza fara probleme. La inceput a fost destul de greu deoarece nu exista caldura si nici gaz. Treptat, centrul s-a dezvoltat, iar in prezent sunt 8 apartamente cu 3 camere si 9 garsonire in perfecta stare. Tinerii sunt supravegheati in permanenta si in acelasi timp consiliati si ajutati. Caminul are ca obiectiv sprijinirea in integrarea sociala, formarea de deprinderi practice, abilitati sociale si asumarea responsabilitatilor tinerilor care provin din institutii de ocrotire. Caminul ofera cazare temporara de pana la 3 ani si ajutor pentru integrarea sociala a tinerilor prin sprijin material, indrumare in vederea orientarii profesionale si gasirea unui loc de munca precum si prin organizarea de diverse programe de interventie educativ-formative. Centrul se adreseaza tinerilor dezinstitutionalizati din municipiul si judetul Arad si are 51 de beneficiari. Peste 45 de beneficiari sunt incadrati in munca, cu contracte de durata nedeterminata, ori isi continua studiile la diferite institutii de invatamant superior. Beneficiarii cu capacitate de munca redusa beneficiaza de pensii si sunt implicati in munci administrative in cadrul Caminului si in imprejurimi. „Noi tinem legatura cu intreprinderile unde ei lucreaza, dar si cu Fortele de Munca in vederea angajarii celor care nu au un loc de munca sau si-au pierdut slujba in urma disponibilizarilor. Meregem cu ei la bursele locurilor de munca sau ii inscriem la cursurile pentru recalificare. Insa nu am avut niciodata probleme cu ei, sunt copii cuminti, ascultatori, muncitori si constiinciosi. Cu totii fac economii si chiar au reusit sa-si achizitioneze pe parcurs mobilier”, spune Ana Dan, consilier Camin social Arad. Dupa trecerea celor 3 ani, tinerilor li se atribuie o locuinta de catre Consiliului local al municipiului Arad, iar in prezent personalul este implicat in realizarea dosarelor pentru primirea locuintelor de la ANL sau a celor sociale. „In 2002 am primit 5 locuinte sociale, in 2007 am avut doi tineri care au beneficiat de ele, iar in 2008 o locuinta sociala. Asteptam si anul acesta rezultate bune”, spune Ana Dan, consilier. Tinerii care ajung aici provin din centrele din Arad, Santana, Ineu, Siria si Beius. Aici gasesc o a doua familie, iar unii dintre ei reusesc sa ajunga departe in viata. „Toti tinerii pot face economii pentru ca nu platesc chiria, iar la intretinere platesc doar doua treimi, restul cheltuielilor fiind suportate de directie. In cazul celor someri sau cu pensie de handicap, platesc doar o parte, iar doua treimi directia. Celor care au ramas fara loc de munca le sunt platite cheltuielile in intregime. De sarbatori primesc alimente: faina, ulei, zahar sau diferite cadouri. In acest fel sunt ajutati foarte mult”, spune Maria Rosu, administrator Camin social Arad. La camin exista si un regulament pe care tinerii trebuie sa-l respecte: intre 00.30 si 5.30 usa este inchisa si nu au voie sa primeasca persoane straine in apartament. De asemenea, trebuie mentinuta curatenia in apartamente si este strict interzisa introducerea bauturilor alcoolice in camin. Nicoleta Bosnigeanu - Observator

Din creatia scenica a lui Nicolae Branzeu, patru opere, un vodevil (Piatra din casa), doua muzici de scena (Scufita Rosie si Aladin), Filarmonica a selectat pentru concertul saptamanii trecute doua arii din opera comica “Dragostea triumfa”, pentru a ne aminti de cel chemat in 1948 pentru a infiinta la Arad un teatru de opera, scop neatins, deoarece o asemenea institutie necesita cheltuieli mult mai mari decat o Filarmonica, mai ales ca aceasta din urma exista deja, devenind dintr-un condei, institutie de stat. Am exagerat putin, caci s-a consumat multa hartie, timp si cerneala, cu aprobari si angajari de personal care sa completeze vechea formatie, pana s-au stabilizat lucrurile. Spre deosebire de raptul Fabricii de Mobila Curbata din Pancota, un unicat in toata tara, tot in 1948, unde preludiul a fost o scena (la propriu, ridicata special in curtea fabricii), si o sceneta cu comunisti imbracati intentionat in zdrente, cersind un banut proprietarului (Mauss), chemat special pentru acel circ, etatizarea Filarmonicii s-a facut domneste de catre cei ce urmau sa devina tovarasi cu… vremurile. Sigur, in conditiile de atunci, etatizarea Filarmonicii a fost benefica pe moment, spre deosebire de fabrica amintita care, dupa o permanenta latire si inaltare, a ramas acum in ceata si uitare. Interesant este faptul ca aceasta institutie de cultura care este Filarmonica, precum si altele de fapt, fusese inainte de 48 sub umbrela Primariei, iar acum asemenea. Joia trecuta, abordand o lucrare de N. Branzeu, fie si partial, s-a realizat al patrulea concert dedicat intemeietorilor noii institutii. Nicoleta Brola, absolventa a Academiei de Muzica din Cluj, cu un repertoriu ce cuprinde partituri semnate de Cimarosa, Mozart, Verdi, a dat viata Ariei Lidiei (Nu te-am mintit) si Ariettei Ninei (Unde esti) din “Dragoste trimfa” a celui ce a condus destinele Filarmonicii aradene vreme de decenii, profesional vorbind, nu administrativ. Aceasta creatie a fost prezentata in prima auditie in 6 iunie 1968, deci cu mai bine de 40 de ani in urma, sub bagheta creatorului ei. Un moment cu totul deosebit a fost interpretarea “Concertului pentru trompeta in Re major” de Leopold Mozart, al carui solist a fost Corneliu Dragoi, absolvent de Timisoara, colaborator al orchestrelor timisorene dar si a celor din Oradea si Satu Mare. Solistul, acompaniat de orchestra lui C. G. Neagu, a dat stralucire, cursivitate, expresivitate discursului acestui concert mai rar cantat, cel putin la noi, poate si datorita dificultatilor adaptarii lui pe instrumetele actuale, el fiind gandit pentru un instrument de epoca iesit demult din uz. Rasplata a fost pe masura, caci auditorii si-au manifestat satisfactia prin aplauze prelungite. Si al doilea angajament al Filarmonicii de a trece in revista simfoniile lui Beethoven pe parcursul acestei stagiuni aniversare si-a urmat cursul prin intepretarea Simfoniei a IV-a de Ludwig van Beethoven. De data aceasta nu pot comunica decat faptul ca pana in 1916, Filarmonica nu a abordat Simfonia in Si bemol major op. 60, caci nu apare in tabelul final al vechii monografii. Numele lui Beethoven va fi atractiv si dupa etatizare, cand in cea mai scurta stagiune din istoria institutei, 1948 - 49, va apare pe afise de noua ori, cu 5 simfonii, 2 uverturi si 2 concerte. Azi, aradenii sunt atrasi de patru roti, vitezomanie si muzica cu bum-bum cu care-si batucesc urechile, organe sensibile ce nu rezista mult la maltratari. Simfonia a IV-a in Si bemol major, conceputa in perioada fauririi celei de-a V-a, este diferita de aceasta din urma, cum e si firesc. Se bate mult apa in piua pe aceasta mare diferenta, desi lucrurile asa trebuie sa fie. La vremea ei, aceasta simfonie luminoasa, lipsita de de motive tragice a entuziasmat pe contemporanii autorului. In varianta interpretativa a aradenilor, a fost evidentiat contrastul dintre incertitudinea tonala (major-minor) din introducere si claritatea imaginilor muzicale din Allegro, cu stralucirile sale, devenite astfel mai frapante. Senzatia de prospetime dar si construirea temeinica a intregului, la randul lor, au dat auditorilor senzatia de satisfactie deplina. Hugo Hauptmann - Virtual Arad Programul din 5 martie 2009 va cuprinde “Carmina Burana” de Carl Orff Dirijor: Dorin Frandes - Dirijorul corului: Robert Daniel Radoias Solisti: Camelia Clavac, Valentin Racoveanu, Adrian Marcan

Aflat la primul mandat in calitate de primar al localitatii Seleus, Cristian Branc are planuri mari, atat in ceea ce priveste resedinta de comuna, precum si satele apartinatoare, Iermata si Moroda, a caror reabilitare a inceput-o deja. Proiectul in valoare de 5,2 miliarde pentru reabilitarea bazei sportive din Seleus a fost depus la Guvern Prin proiectul mai sus amintit, care se afla pe lista de proiecte a primariei inca de anul trecut, se doreste modernizarea bazei sportive din comuna, care trebuie reabilitata pentru a oferi conditii cat mai bune celor care o vor folosi in urmatorii ani, avand in vedere dorinta primarului de a aduce comuna Seleus si institutiile din zona la standarde europene. Pentru a realiza acest lucru stie ca, pentru inceput, trebuie sa rezolve una dintre problemele de maxima importanta si necesitate pentru localnici, si anume, alimentarea cu apa. Proiectul a fost luat deja in „colimator”, aflandu-se in plina desfasurare, si, care, dupa cum ne-a declarat Cristian Branc, „este un proiect aproape de finalizare pe care speram sa il terminam cat mai repede”. In urmatoarele luni urmeaza o serie de proiecte integrate, pe Masura 322, care vor cuprinde extinderea retelei de apa, canalizare pentru o parte a localitatii Seleus, reabilitarea Caminului Cultural din localitate, care va fi renovat la standarde europene, precum si reabilitarea Podul Turcesc, cunoscut monument istoric si de arhitectura din zona. “Acestea ar fi proiectele care sunt pe Masura 322, proiecte integrate, in valoare de 2,5 milioane euro”, spune primarul Branc. Primaria Seleus are in curs de derulare studii de fezabilitate precum si un proiect ADI, alaturi de primaria comunei Tarnova, pentru canalizare, extinderea retelei de apa si reabilitarea Caminului Cultural din Moroda, ba chiar, dupa cum ne-a marturisit Cristian Branc, “un afterschool unde sa stea copiii cand parintii sunt la munca.” Tot in aceeasi faza se afla si proiectul realizat in colaborare cu primaria comunei Zarand, in ceea ce priveste a treia parte de canalizare a comunei Seleus, care este una dintre cele mai importante lucrari de care este nevoie pentru ca persoanele care locuiesc in zona sa beneficieze de cele mai bune conditii pentru un trai civilizat. Acestea sunt proiectele cele mai importante, pe care primarul le considera prioritare pentru anul in curs, urmand ca, in acelasi timp, sa se continue cu realizarea unor santuri, pentru care s-au inceput deja lucrarile, atat in Seleus, cat si in Moroda. “Am reusit sa scoatem mai mult de jumatate din Moroda de sub ape, avand in vedere ca acolo nu au existat santuri niciodata, ceea ce a reprezentat dintotdeauna o mare problema pentru cei care locuiesc in zona”. Asfaltarea drumurilor si servicul de salubritate - in curs de rezolvare Pentru viitor, proiectele care sunt in planul primarului comunei Seleus au in vedere asfaltarea drumurilor din Seleus, Iermata si Moroda, care sunt intr-o stare destul de precara si reprezinta una dintre problemele cu care se confrunta comuna si satele apartinatoare de foarte mult timp, dar, care, se va rezolva abia dupa realizarea canalizarii, pentru ca, dupa cum ne-a marturisit si primarul Cristian Branc, nu are niciun rost sa se toarne ciment inainte de realizarea canalizarii pentru ca acesta ar trebui spart dupa aceea, pentru introducerea tevilor de canalizare in pamant, ceea ce ar insemna niste bani aruncati degeaba. “Doresc sa se faca santuri si dispozitive de scurgere a apei, si apoi vom face si trotuare. Am inceput bine, dar nu e ritmul pe care il vreau eu. Pentru ca a venit iarna am fost nevoiti sa sistam lucrarile, datorita conditiilor nefavorabile din ultima perioada, care nu ne-au permis sa continuam. As vrea sa fie un ritm mult mai alert, sa terminam cat mai repede ce am inceput”. O problema cu care se confrunta Seleusul, Iermata si Moroda este legata de salubritate, care, insa, se va rezolva pana la finele anului 2009, avand in vedere ca, in momentul de fata, primaria Seleus se afla intr-un masterplan cu orasul Ineu, prin care, fiecare localnic va primi, pana la sfarsitul anului in curs, o pubela in care sa isi arunce gunoiul menajer, care va fi luat de o masina pentru a-l duce la o groapa de gunoi. “Nu este neaparat o problema, suntem la inceput, si este mai greu, dar va fi bine pana la sfarsitul anului”. Problema consta in faptul ca a existat un serviciu de salubritate care a inceput sa functioneze, dar groapa de gunoi unde sunt duse reziduurile trebuie inchisa la data de 1 iunie. „Nu avem pubele destule, de aceea am hotarat sa nu le dau pana nu sunt destule, asta insemnand undeva pe la sfarsitul anului. Acum vine masina de gunoi de la Ineu, intr-o singura zi, martea si rezolva problema, spre deosebire de anul trecut, cand exista un tractor cu remorca, care mergea sa ia gunoiul in fiecare zi : doua zile Seleus, o zi la Iermata si o zi la Moroda”, explica primarul Cristian Branc. Posibila investitie pentru o statie de biogaz la Seleus Pentru ca, la Seleus, legumicultura, cultura cerealelor, cultura plantelor tehnice si cresterea animalelor sunt activitatile cu care se mandresc localnicii, este posibil ca, avand in vedere normele de protectie a mediului impuse de UE, in viitorul apropiat sa apara probleme cu reziduurile vegetale si animale care, insa, se pot rezolva cu ajutorul unui investitor care, se pare ca exista, si care doreste sa faca o statie de biogaz in Seleus, unde vor fi folosite reziduurile vegetale si dejectiile animale in scopul producerii de energie. „Fiind o zona legumicola apar resturile vegetale care trebuie aruncate cand se termina ciclul de cultura si e mult mai bine sa fie folosite pentru a produce energie”, spune Cristian Branc. In ceea ce priveste lucrarile realizate la scoala din comuna, de cand si-a inceput mandatul, primarul Branc se poate mandri cu schimbarea interioarelor, a instalatiei electrice si a pardoselilor, care erau destul de degradate, urmand ca, in primavara, sa inceapa lucrarile de modernizare si reabilitare a exteriorului unitatii de invatamant, care va fi izolata si tencuita, pentru a oferi cele mai bune conditii de studiu micutilor din zona. Corina Hutan - Observator