Ştirile Zilei

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Filiala Arad alături de Federaţia Regională pentru IMM V Vest au prezentat ieri în cadrul unei conferinţe de presă problemele cu care se confruntă agenţii economici. „Judeţele Arad şi Timiş au fost întotdeauna mai dezvoltate din punct de vedere economic, fapt pentru care acum situaţia în cele două judeţe nu este la fel de tragică precum în alte zone ale ţării. Cu toate acestea se face simţit şi la noi regresul sectorului de producţie şi în general al economiei”, explică Mircea Purcaru preşedinte FRIMM Vest. Acesta a mai precizat că decizia Executivului de a reduce numărul taxelor şi impozitelor a fost pur una teoretică, în practică fiind eliminate taxele şi impozitele care se încasau sporadic şi pentru care cheltuielile de emitere erau mai mari decât veniturile în urma încasrărilor. „În mod cert statul a greşit când a optat pentru sprijinirea disponibilizărilor. Un agent economic chiar dacă nu plătea un impozit pe profit foarte mare, plătea contribuţii la bugetele de stat şi avea şi angajaţi. Acum, toţi acei angajaţi au devenit şomeri şi cer bani de la stat, pe bună dreptate”, spune Mihaela Breaz, director executiv CNIPMMR Arad. În plus, Mircea Purcaru a spus că în spatele uşilor închise se discută chiar o majorare a T.V.A., însă care va fi aplicată după alegerile prezidenţiale. A. P. - Jurnal Arădean

Tot mai mulţi arădeni care au achiziţionat autoturisme în leasing riscă să fie executaţi silit. Asta pentru că, din ce în ce mai mulţi clienţi ai societăţilor de leasing se confruntă cu probleme financiare la care nu s-au gândit atunci când au semnat contractele dar care îi pot lăsa şi fără maşină şi fără banii cheltuiţi pe rate până la momentul în care au devenit insolvabili. Potrivit reprezentanţilor societăţilor arădene de leasing, evoluţia dramatică a numărului de clienţi care au fost deja executaţi silit, de la începutul anului, pe motiv de neplată a ratelor, s-ar putea înrăutăţi şi mai mult în perioada imediat următoare. Va fi şi mai rău Dacă în intervalul august 2008- ianuarie 2009, Verbiţă Leasing recuperase de la rău-platnici un număr de 40 de autoturisme, numărul maşinilor pentru care proprietarii nu au mai reuşit să plătească ratele de leasing a ajuns în prezent la 115: „Proprietarii care nu îşi plătesc, timp de trei luni de zile, rata de leasing ajung la executare silită, pentru că, în cele mai multe dintre cazuri ei nu se prezintă de bună voie cu maşinile. Problemele au început încă din luna august, anul trecut, însă numărul clienţilor insolvabili a crescut semnificativ de la începutul anului. Aveam, la un moment dat, parcul auto plin de maşini recuperate. De la 115, am ajuns la 92 de maşini, după ce am reuşit să le valorificăm pe celelalte 23. Din păcate, ne aşteptăm ca numărul de maşini recuperate să crească din nou”, arată Mihaela Popovici, director economic al Verbiţă Leasing. Paza bună... Dealerul local Renault, Auto Arena, împreună cu societatea de leasing agreată de grupul Renault, au adoptat o strategie mai prudentă în selecţia clienţilor: „Am preferat să fim mai prudenţi şi să nu ne constituim o societate proprie de leasing. Totodată, selecţia clienţilor înainte de acordarea leasingului este mai strictă. Totuşi, la nivel naţional, ne confruntăm cu o creştere semnificativă a numărului de automobile returnate pe motiv de neplată a ratelor. Dacă anul trecut cazurile de acest gen erau rare, circa zece automibile returnate, în prezent putem vorbi despre 50-60 de astfel de cazuri. Dintre clienţii arădeni care au ales să îşi cumpere maşini în leasing, sunt foarte puţini care se confruntă cu probleme la plata ratelor, însă niciunul dintre ei nu a ajuns să îi fie recuperată maşina din motive de neplată”, spune Adrian Pică, directorul de vânzări al Auto Arena. Pot recupera bani Nici la Arad Leasing situaţia nu este îmbucurătoare. Numărul clienţilor insolvabili creşte, potrivit spuselor directorului societăţii arădene de leasing, de la o zi la alta. Totuşi, pentru cei care vin să predea automobilele pentru care nu îşi mai pot permite să achite ratele de leasing, situaţia nu este sută la sută pierdută: „Nu vă pot spune, cu certitudine care este numărul de maşini recuperate, pentru că situaţia se schimbă aproape zilnic: mai vin automobile, mai reuşim să vindem din ele, astfel încât e greu de apreciat care este numărul exact de maşini care se află, la ora actuală în parcul nostru auto. Cu toate acestea, evoluţia este îngrijorătoare, pentru că numărul clienţilor insolvabili creşte. Dacă, atunci când realizează că nu îşi vor mai putea plăti ratele, clienţii vin de bună voie şi le returnează, îşi pot recupera o parte din banii pe care i-au plătit, după ce automobilul este revândut. În schimb, cei care manifestă rea-voinţă, sunt executaţi silit şi nu mai pot recupera nimic”, explică Livius Ioja, directorul Arad Leasing. Monica Tulcan - Glasul Aradului

Lună de foc pentru jandarmii arădeni care în luna iunie au executat peste 350 de misiuni de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice în zonele instituţiilor de învăţământ, a pieţelor, târgurilor şi oboarelor, pe timpul manifestărilor sportive şi cultural-artistice desfăşurate în municipiul şi judeţul Arad. În urma acestor misiuni au fost constatate un număr de 34 de infracţiuni, cele mai frecvente fiind de lovire sau alte violenţe, distrugere, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, ameninţare, furt calificat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor etc. De asemenea, 24 de persoane au fost reţinute, au fost aplicate un număr de 164 amenzi, în valoare de 55.400 de lei, un număr de 35 de avertismente scrise şi peste 1.000 de avertismente verbale, toate acestea în urma legitimării a peste 2000 de persoane. În misiunile lor, jandarmii arădeni au identificat şi predat poliţiei o persoană fugită din Spitalul de Neuropsihiatrie Jebel din judeţul Timiş, dată în urmărire generală, pentru furt calificat. Totodată, aceştia au mai executat peste 100 de misiuni de pază şi protecţie a transporturilor de bunuri şi valori, a transporturilor de corespondenţă clasificată şi a transporturilor de produse cu caracter special. Cetăţenii care sunt martorii unor furturi, tâlhării, loviri, ameninţări etc sau sunt victimele unor astfel de fapte pot solicita sprijinul jandarmilor la orice oră din zi şi din noapte, apelând numărul unic de urgenţă 112 sau direct la dispeceratul Jandarmeriei Arad, la numărul de telefon 0257/514900. Ana Maria Cantea - Observator

Interviu cu Adrian Ţolea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad, la împlinirea primului an de mandat - Domnule vicepreşedinte, iată că se împlineşte un an de când îndepliniţi această funcţie de conducere în cadrul Consiliului Judeţean Arad. Pentru informarea cititorilor, v-am ruga să ne precizaţi care sunt domeniile de activitate pe care le coordonaţi în mod nemijlocit? - Domeniile, ca să le spunem aşa, de care mă ocup sunt cultura, turismul, învăţământul, tineretul, sportul şi cultele, iar instituţiile care sunt în directa mea coordonare sunt Complexul Muzeal Arad, Centrul Cultural Judeţean, Biblioteca Judeţeană, Şcoala Populară de Artă, Şcolile speciale şi Centrul Militar Judeţean. - Revenind la întrebarea iniţială, cum consideraţi că s-a încheiat primul an din mandatul dumneavoastră? - A fost un an de acomodare cu noile mele responsabilităţi, dar şi un an în care am demarat mai multe proiecte importante la nivel judeţean. Dintre acestea, le-aş enumera doar pe cele mai importante, respectiv Cetatea Culturală a Judeţului Arad şi demararea acţiunilor privind elaborarea noii Strategii Culturale a Judeţului Arad pentru perioada 2010-2014. - Să le luăm pe rând. Referitor la proiectul Cetatea Culturală a Judeţului Arad, de ce era necesar acesta şi de unde v-a venit ideea? - Evident, m-am inspirat din marele proiect comunitar „Capitala Culturală Europeană”, aşa cum a fost Sibiul în primul nostru an de aderare. Din punct de vedere practic, am considerat că fenomenul cultural arădean trebuie să fie cât mai prezent în localităţile din teritoriu, la îndemâna consumatorilor din spaţiul mic-urban şi rural. Cu alte cuvinte, să venim în întâmpinarea cetăţenilor din judeţul nostru în ceea ce priveşte consumul cultural. Aşa se face că, prin acest proiect, vom fi prezenţi, succesiv, timp de câte şase luni, în fiecare dintre cele nouă oraşe ale judeţului nostru. Încercăm să le oferim cetăţenilor din judeţ cât mai multe spectacole şi evenimente cultural-artistice de calitate, puse în scenă de instituţiile noastre profesioniste, respectiv Teatrul de Stat, Filarmonica, Teatrul de Marionete, Biblioteca Judeţeană, Complexul Muzeal, dar şi lansări de carte, expoziţii de artă plastică sau de fotografie şi multe altele. - Din câte cunoaştem, oraşul Pecica a fost prima locaţie a Cetăţii culturale, iar în prezent aceste manifestări se desfăşoară la Lipova… - Exact, iar lucrul de care ne bucurăm cel mai mult ţine de faptul că am reuşit să aplicăm o reţetă de succes şi să urmăm, de fapt, una dintre direcţiile care era prevăzută în prima Strategie Culturală a Judeţului Arad. Mai mult, atât la Pecica, cât şi, actualmente, la Lipova, constatăm o prezenţă îmbucurătoare a cetăţenilor din localităţile învecinate, care participă la evenimentele organizate cu această ocazie. - Domnule vicepreşedinte, v-aţi referit la prima Strategie Culturală a judeţului, iar de curând, ştim că aţi demarat procesul de elaborare a unei noi Strategii Culturale. De ce este importantă elaborarea unei astfel de strategii? - Legat de aceasta, trebuie să menţionez faptul că suntem primul judeţ din ţară care ne aflăm în situaţia elaborării celei de-a doua Strategii. Prima Strategie Culturală a fost elaborată în anul 2002 şi a vizat perioada 2003-2007, iar în prezent lucrăm la elaborarea noii Strategii, pentru perioada 2010-2014. Acest demers se întinde pe o perioadă de o jumătate de an, până în luna decembrie a anului curent şi presupune o serie întreagă de acţiuni generale şi sectoriale, care vizează întreaga componentă culturală a judeţului Arad. În vederea elaborării unei Strategii eficiente n-am făcut rabat de la calitate şi am apelat la unii dintre cei mai buni specialişti în domeniu. Astfel, consultanţa ştiinţifică este asigurată de către doamna dr. Corina Răceanu, de la Institutul Intercultural din Timişoara şi, totodată, unul dintre cei 40 de specialişti români acreditaţi la Bruxelles, iar din puctul de vedere al cercetării sociologice, pentru sondarea consumului cultural am apelat la conferenţiarul universitar dr. Bogdan Nadolu, de la Facultatea de Sociologie din Timişoara. Nu în ultimul rând, la nivel judeţean am desemnat o echipă de lucru coordonată de către domnul Doru Sinaci, directorul adjunct al Centrului Cultural Judeţean. În consecinţă, ne bazăm pe studiul sociologic realizat pe un eşantion reprezentativ la nivelul judeţului Arad - care este vizibil şi se poate consulta pe site-ul nostru - şi pe un chestionar statistic aplicat tuturor instituţiilor culturale şi unităţilor teritorial administrative din judeţul Arad. Totodată, am început şi o serie de work-shop-uri, de întâlniri de lucru pe domeniile specifice, ca arta spectacolului, biblioteci, edituri, artişti plastici, cămine culturale, ONG-uri, educaţie etc., după care urmează o serie de dezbateri publice, iar la finele lunii decembrie să adoptăm, prin hotărâre de Consiliu judeţean noua Strategie Culturală a Judeţului Arad pentru perioada 2010-2014. - Dar ce se întâmplă cu activitatea turistică, care intră tot în sfera dumneavoastră de preocupare? - Dacă anul 2009 înseamnă elaborarea noii Strategii Culturale a judeţului, cu siguranţă că anul 2010 va însemna elaborarea Strategiei Turistice. Evident, vom folosi aceeaşi reţetă, vom apela la cei mai buni specialişti şi, nu în ultimul rând, la toţi factorii implicaţi în turismul arădean. De fapt, prin natura împrejurărilor, cele două strategii converg în foarte mare măsură, turismul cultural reprezentând o componentă importantă a turismului propriu-zis. - Domnule vicepreşedinte, toate aceste activităţi laborioase pe care le desfăşuraţi sau pe care le preconizaţi vin în contact cu o situaţie economică destul de dificilă. Mă refer, binenţeles, la actuala criză economică şi la posibilele ei implicaţii în ceea ce priveşte buna desfăşurare a activităţilor culturale şi turistice. - Într-adevăr, traversăm o perioadă de criză economică la nivel mondial, care cu siguranţă că ne afectează şi pe noi. Cu toate acestea, vă mărturisesc, cu destulă bucurie, că în acest domeniu am reuşit să avem o creştere de 70 % în ceea ce priveşte sumele alocate culturii în 2009, faţă de anul trecut. Aşa am reuşit să derulăm, în calendarul acţiunilor culturale pe anul în curs şi o serie întreagă de acţiuni noi, multe dintre acestea în premieră, iar altele colate peste activităţi tradiţionale. Aş pomeni concursul judeţean Autentic Fest, care vizează echipele şi ansamblurile de dansatori din judeţul Arad şi care a avut deja trei etape preliminare, desfăşurate în tot atâtea zone etno-folclorice tradiţionale: Valea Mureşului, Valea Crişului Alb împreună cu Ţara Zărandului şi zona Podgoriei, împreună cu Câmpia Aradului. Finala acestui concurs de dansuri populare tradiţionale se va desfăşura la Moneasa, pe data de 21 august. Legat de acest concurs, trebuie să vă mărturisesc faptul că, prin colarea preselecţiilor zonale peste evenimente deja consacrate, şi mă refer explicit la Nedeia de la Tăcăşele şi la Zilele Şiriei, am reuşit să câştigăm şi un spor de audienţă, benefic ambelor acţiuni. Efectiv, putem vorbi despre şapte, opt sau chiar zece mii de spectatori pe fiecare eveniment, lucru nemaiîntâlnit în trecut. De asemenea, Târgul Preparatelor Culinare Tradiţionale, desfăşurat la Arad la finele lunii mai, s-a bucurat de un real succes. Au participat producători din tot judeţul Arad, dar şi din judeţele învecinate şi chiar din ţările vecine. Succesul de care s-a bucurat această manifestare printre cetăţenii municipiului şi judeţului nostru ne duce cu gândul nu doar la permanentizarea acestui târg de preparate culinare, ci şi la o eventuală organizare a lui de două ori pe an. Primăvara şi toamna, de exemplu... - Ştim că preconizaţi şi un festival al vinului, de care se tot vorbea în anii trecuţi... - Într-adevăr, Festivalul Vinului de Soi se va desfăşura pentru prima dată în judeţul nostru, pe o perioadă de zece zile, în intervalul 5-15 septembrie. Binenţeles, locaţia festivalului nu putea fi alta decât acasă la el, cum se spune, adică în zona Podgoriei Aradului, de la Baraţca-Păuliş, până la Pâncota-Măderat. Un alt eveniment, în premieră judeţeană, naţională şi nu numai, îl reprezintă Zilele Bizere. Mai puţini arădeni cunosc faptul că, la Frumuşeni, a fost descoperită una dintre cele mai vechi şi mai bine conservate mănăstiri creştine, unde se găseşte un mozaic de o rară frumuseţe, unic pe o rază de 1.000 de kilometri în jurul nostru. Prin această manifestare ne gândim să-l punem în valoare şi să-l introducem în circuitul turistic şi cultural. Cu toate că v-aş putea vorbi despre încă multe alte evenimente din calendarul nostru cultural şi turistic, în final aş dori să menţionez doar Lada de Zestre, un concurs cu premii, prin care urmărim să stimulăm înfiinţarea de cât mai multe puncte muzeale în localităţile din judeţul Arad. Scopul nostru este să conservăm şi să valorificăm tradiţiile locale, dar şi să dezvoltăm turismul rural. - Domnule vicepreşedinte, cum priviţi înspre ceilalţi trei ani de mandat? - Cu încredere, evident, dar şi cu responsabilitate. Vedeţi, în ceea ce mă priveşte, sunt adeptul implicării şi previzionării în ceea ce priveşte aceest capitol atât de sensibil, care este managementul cultural şi turistic. Şi nu mă refer numai la cele două strategii pe care le vom elabora, cât mai ales la susţinerea evenimentelor culturale deja consacrate, la sporirea acestora din punct de vadere cantitativ şi calitativ şi, de ce nu, la o alocare bugetară chiar mai mare decât în acest an, deoarece eu consider că abia acum am început să ne apropiem de normalitate. Nu în ultimul rând, odată ce descentralizarea va deveni efectivă şi în ceea ce priveşte educaţia, un domeniu extrem de important, mi-aş dori o colaborare mult mai strânsă între Şcoală, Cămin Cultural, Bibiotecă şi Primărie la nivelul tuturor oraşelor şi comunelor din judeţul nostru. La urma urmei, cultura înseamnă în primul rând educaţie. Roxana Ianos - Glasul Aradului

Are 44 de ani de activitate, dintre care 38 de ani a muncit numai la pepinieră. Este cel mai vechi angajat şi în acelaşi timp omul de bază, cu cea mai mare experienţă în domeniu. Recunoaşte orice tip de plantă numai dintr-o privire şi ştie exact ce se potriveşte în orice grădină. Nicolae David are 64 de ani, iar de mai bine de 38 de ani lucrează cu pasiune la pepiniera din Arad ca tehnician horticol. S-a dedicat meseriei cu toată dragostea şi pune pasiune în tot ceea ce face. Chiar şi după ce a ieşit la pensie a continuat să muncească în domeniu, tocmai pentru că nu poate concepe o zi din viaţa sa fără a îngriji o plantă. „M-am angajat la pepinieră în 1971 şi cel mai mult m-am ocupat de spaţiile verzi. Cu excepţia arborilor mai vechi din Pădurice, din Parcul Copiilor şi de pe Bulevard, de toţi m-am ocupat personal”, spune Nicolae David. De-a lungul timpului, pepiniera a trecut prin mai multe etape şi s-a confruntat cu diferite probleme. Nicolae le ştie pe toate şi nu numai atât. A ştiut să şi depăşească momentele dificile prin care a trecut. Imediat după Revoluţie, pepiniera, care îşi avea activitatea pe o suprafaţă de 18 hectare, a fost redusă aprope la jumătate, în prezent dispunând de 10 hectare. „Pământul a fost împărţit veteranilor de război, iar în 2004 înainte de alegeri au mai fost împărţite încă 2 hectare, până s-a ajuns ca pepiniera să cuprindă în total 10 hectare. În ´71 când am venit eu pepiniera era încă la început. Îmi amintesc că erau doar câteva culturi, dar treptat ne-am aprovizionat de la alte pepiniere din ţară, iar în prezent dispunem de 45 de specii şi mai multe soiuri de plante. În acest fel oraşul a beneficiat de arbori, arbuşti, trandafiri, conifere şi aşa mai departe”, mai spune Nicolae David. În privinţa spaţiilor verzi din Arad, Nicolae nu are o părere foarte bună, ba chiar este puţin dezamăgit de cum stă Aradul la acest capitol. „Spaţiile verzi au fost înainte ale Gospodăririi, însă după ce a venit şi Polarisul lucrurile s-au complicat. Cei de la Polaris nu prea au oameni specialişti la acest capitol, iar dezinteresul lor faţă de curăţenie este cam mare. Sincer vă spun că atunci când se ocupa doar Gospodărirea spaţiul verde era mult mai îngrijit. Plus că acum se investeşte în spaţiile verzi în limita fondurilor existente pentru această activitate, care anul acesta a scăzut cu vreo 8 miliarde, numai partea care ne revine nouă. Pe de altă parte, problema este că lumea este necivilizată şi nici măcar nu păstrează, nu mai zicem să mai şi întreţină”, spune îngrijorat Nicolae. Îi plac foarte mult plantele, dar cel mai mult cele care înfloresc. Mii de pomi, arbori, conifere şi tot felul de plante au trecut prin mâna lui în toţi aceşti ani de muncă, însă cel mai mult îi plac speciile care au flori şi coniferele. Motivul: este născut la munte, unde a şi copilărit. „Eu zic că am plantat în spaţiile verzi cel puţin 200.000 de trandafiri, iar pomi foarte, foarte mulţi. Din păcate, am observat că spaţiile verzi din oraş au început să se micşoreze şi se construiesc din ce în ce mai multe blocuri, mall-uri”. Cu toate că a terminat şcoala tehnică horticolă, Nicolae nu a lucrat dintotdeauna la pepinieră. Imediat după ce a absolvit, acesta s-a angajat în învăţământ în localitatea în care s-a născut. „Am lucrat în învăţământ doi ani de zile. În primul an am fost profesor şi am predat agricultura naturală şi chimică, iar în cel de-al doilea an am fost învăţător. Mi-a plăcut foarte mult să lucrez cu copiii pentru că îi iubesc pe toţi, indiferent de vârstă, naţie sau religie”, spune Nicolae, care la rândul său are un băiat. Nu i-a urmat vocaţia, însă are o meserie foarte frumoasă: este medic anestezist. Norocul a făcut ca familia să îi înţeleagă pasiunea şi să îi respecte dorinţa de a lucra de multe ori peste program şi de a se implica la orice oră în problemele care au apărut la locul de muncă. „Am o căsnicie stabilă, de 38 de ani sunt căsătorit şi am o soţie foarte înţelegătoare şi o dată nu s-a întâmplat să avem certuri sau dispute. Ne-am înţeles foarte bine şi nu îi înţeleg pe cei care se ceartă sau se bat. Probabil că eu sunt o fire mai calmă şi ăsta este motivul”, a mai spus Nicolae David. În prezent, cel mai vechi membru al pepinierei instruieşte un tânăr angajat, care mai târziu să-l poată înlocui. Cea mai mare dorinţă a lui Nicolae David este ca atunci când va pleca, pepiniera să rămână plină şi bogată. Nicoleta Boşnigeanu - Observator