|
|
Virtual
Arad sustine petitia
"Ajunge! Nu mai acceptam sa fim batjocoriti!",
va invitam sa o semnati.
Joi,
5 martie 2009
|
|
- Criza
tratata cu proiecte
|
|
Ambasadorul
Ungariei crede ca sansa Aradului sta tocmai in proiectele
cu vecinii maghiari.
Proiectele transfrontaliere vor face diferenta intre
judetele care vor trece mai usor de criza si cele
care o vor simti din plin, iar Aradul are sansa sa
nu simta recesiunea atat de puternic.
Aceasta este parerea Ambasadorului Ungariei in Romania,
Füzes Oszkár, oficial care a fost astazi
prezent la Arad pentru a purta discutii cu administratia
locala (prefectul, primarul si presedintele Consiliului
Judetean Arad). Ambasadorul a precizat faptul ca proiectele
transfrontaliere sunt cele care pot salva regiunile
periferice ale celor doua state, in contextul crizei
economice si le pot transforma in regiuni castigatoare:
"Multi vor pierde din cauza crizei economice,
dar cred ca Aradul va fi printre castigatori, pentru
ca banii europeni sunt destinati mai ales pentru proiecte
transfrontaliere, iar acestia sunt bani siguri",
a spus Füzes Oszkár, fapt intarit de primarul
Falca, care sustine ca regiunea de vest are alocati
si atrasi cei mai multi bani pe astfel de proiecte.
Aradul si regiunile invecinate din Ungaria au pregatite,
potrivit edilului Falca, mai multe proiecte comune
pentru obtinerea finantarii: proiectului de imbunatatire
a traficului rutier in regiunea transfrontaliera,
cel de dezvoltare turistica a traseului Arad-Gyula
etc.
Implicare
la vama
Ambasadorul Ungariei a discutat cu oficialitatile
locale si despre mega-proiectul magistralei de gaz
care va lega Aradul de Ungaria, despre polul de dezvoltare
economica Arad-Timisoara, despre autostrazi dar si
despre problemele cu care se confrunta transportatorii
romani pe teritoriul tarii vecine (caz in care oficialul
maghiar a promis implicare).
Problema
autostrazii
Cat priveste problema autostrazii care va lega Aradul
de Ungaria, oficialul maghiar sustine ca tara sa mai
are de realizat doar 25 de km pana la vama, insa a
recunoscut faptul ca si la ei constructia autostrazii
a fost o problema extrem de delicata, ca nu exista
mari diferente intre cele doua tari pe acest subiect
in conditiile in care si tara sa a avut parte de aceleasi
neajunsuri: perioada lunga de realizare a lor, scandalurile
si acuzele de coruptie.
"Daca imi cereti sa va compar cu Ungaria,
pot sa va spun ca si in Ungaria a luat mult timp construirea
de autostrazi. A fost un proces lent si cu mari sandaluri
si probleme de coruptie. Se pare ca acest proces al
dezvoltarii este asemanator in fiecare tara, s-a intamplat
si in Belgia", a spus Füzes Oszkár.
Ambasadorul a precizat faptul ca se impune totusi
ca Romania sa-si faca cat mai repede autostrazile
si s-a aratat dispus sa se implice in problema daca...
se va dori realizarea acestora cu firme din Ungaria.
A.
B. - Jurnal aradean
|
|
- Peste
5000 de operatii laparoscop realizate la Spitalul
Municipal
|
|
Eveniment
deosebit la Spitalul Municipal unde saptamana aceasta
cadrele medicale au sarbatorit cele peste 5.000 de
operatii laparoscop care s-au realizat aici in cursul
a 14 ani de zile. Prima operatie neinvaziva, adica
fara taietura a avut loc in 5 mai 1995.
Teodora Olariu, directorul medical al Spitalului Municipal
povesteste ca „prima operatie laparoscop,
operatie de colecist, realizata la Arad a fost efectuata
sub indrumarea medicilor specialisti de la Cluj condusi
de profesorul Sergiu Duca care au venit pentru o saptamana
sa supravegheze interventiile de aici si sa ne invete.
Nu a fost nevoie de o saptamana si au plecat doar
dupa doua zile.” In momentul de fata toti
medicii chirurgi, sase titulari si cinci rezidenti,
din cadrul spitalului efectueaza astfel de operatii.
Doctorul Alexandru Dumici este seful clinicii din
cadrul Spitalului Municipal spune ca „Aradul
este unul din primele orase din Romania in care s-au
realizat operatii laparoscopice. In acesti ani adresabilitatea
a pacientilor a crescut considerabil ajungandu-se
la 500 - 600 de operatii pe an. Inceputul a fost destul
de greu si au existat si insuccese constand in complicatii
aparute in timpul sau dupa operatie, insa am castigat
experienta si cu timpul am ajuns ca pe langa operatiile
de calculi biliari, sa realizam laparoscop si interventii
pentru hernii, afectiuni hepatice etc.”
Foarte putini pacienti, in procent de 15% mai doresc
sa fie supusi interventilor chirurgicale traditionale
principalele motive fiind perioada de recuperare mult
mai scurta si faptul ca nu exista o taietura unde
sa ramana cicatrice. Varsta pacientilor care sunt
operati laparoscopic este variata, medicii operand
si pacienti de 10 ani dar si de 97 de ani. Printre
pacientii spitalului se numara si multi cetateni straini
din SUA, Italia, Norvegia, Brazilia etc. pentru ca
costul operatiei e mult mai mici decat in tarile de
provenienta.
De-a lungul timpului medicii chirurgi de aici au realizat
si operatii foarte dificile. Reprezentantii spitalului
spun ca in mare parte se pot bucura de aceasta reusita
si datorita sponsorilor care i-au ajutat sa porneasca
pe aceasta cale si care au contribuit si pe parcurs.
Cadrele medicale nu se opresc aici si doresc sa-si
depaseasca propriile performante si sa realize interventii
noi. „Cele mai frecvente interventii se
efectueaza pentru afectiuni calculare biliare, dar
avem si alte tipuri de interventii mai complicate.
Pe viitor dorim sa abordam si altele cum ar fii interventiile
pe esofag, patologiile canceroase a tubului digestiv,
interventii combinate etc.” Cetatenii care
doresc ca inainte sa faca o astfel de operatie sa
se documenteze au la dispozitie informatii suplimentare
despre medicii Spitalului Municipal si despre unitatea
medicala pe site-ul www.spitalulmunicipalarad.ro
.
Ana
Maria Cantea - Observator
|
|
- Dupa
zapada si ger, vin inundatiile
|
|
La
inceputul acestei saptamani, Institutul National de
Hidrologie si Gospodarire a Apelor a emis avertizare
de cod galben in legatura cu Bazinul Hidrografic Crisuri,
mai ales ca pe fondul temperaturilor ridicate din
ultima saptamana, ar putea creste debitul raurilor,
aducand cu acestea viituri in mai multe localitati
de pe raza judetului Arad.
Astfel, zapezile abundente de la sfarsitul lunii februarie
dau batai de cap hidrologilor, care preconizeaza cresteri
ale debitelor mai multor rauri din judet.
„In momentul de fata nu avem probleme prea
mari. Singura depasire a cotelor s-a inregistrat in
localitatile Tarnova si Chier, unde debitul raurilor
a crescut cu 24 de centimetri. In schimb, vom intampina
probleme in cazul in care in urmatoarea perioada va
ploua, pentru ca acum, albiile raurilor sunt pline,
iar in zonele de deal impadurite, zapada inca nu s-a
topit. La Moneasa de exemplu, zapada inca masoara
25 de centimetri in ciuda faptului ca temperaturile
au inceput sa creasca. Ramane de vazut in urmatoarele
zile daca sunt prognozate ploi si atunci vom sti daca
ne vom confrunta cu posibilele inundatii din judet”
- a precizat Viorel Latiu, seful sistemului de Gospodarire
a Apelor Chisineu-Cris.
Adrian
Todor - Glasul Aradului
|
|
- Desi
s-a pensionat, Ghizela Chirilovici se dedica in continuare
Corului Filarmonicii
|
|
Ghizela
Chirilovici a urmat Scoala de muzica in Arad, dar
a fost nevoita sa mearga la Liceul „Ion
Vidu” din Timisoara, pentru a continua
acelasi profil, dat fiind faptul ca, pe vremea aceea,
la Arad, nu exista un liceu de muzica. A terminat
studiile liceale in anul 1969, dupa care a mers la
Cluj, unde a absolvit, in 1973, Facultatea de Compozitie-Muzicologie,
sectia profesor de muzica. In Cluj a avut privilegiul
sa lucreze cu oameni extraordinari si deosebiti, din
punct de vedere muzical, amintindu-si cu mare drag
de maestrul Dorin Pop, dirijor de cappella transilvanica,
cel care a avut ideea infiintarii madrigalului. Ghizela
Chirilovici a avut ocazia sa faca parte din prima
formatie a Corului Filarmonicii din Cluj, care s-a
infiintat atunci, la initiativa lui Dorin Pop, unde
a cantat doi ani, sub directia lui Mihai Gutman, in
primul an iar in al II-lea an, cu maestrul Dorin Pop
si maestrul Florentin Mihaescu, asistentul acestuia,
de la care a invatat foarte multe, in ceea ce priveste
arta corala. A cantat si in Antifonia, o formatie
de muzica moderna cunoscuta in tara si strainatate,
alaturi de maestrul Rapa. Pentru ca a absolvit sectia
de profesor muzical s-a gandit ca ar fi bine sa urmeze
o cariera in invatamant, ceea ce a si facut, timp
de noua ani.
La Filarmonica din Arad s-a angajat, printr-un concurs,
in 1982, unde a si ramas pana in momentul pensionarii
si chiar dupa, Ghizela Chirilovici cantand si acum
alaturi de Corul Filarmonicii. „Maestrul
Doru Serban a fost un continuator al traditiilor din
Cluj si m-a ajutat sa ma simt ca acasa la Filarmonica
din Arad.” - marturiseste aceasta. In ceea
ce priveste momentele care i-au ramas in suflet si
in minte, spune ca ii este greu sa aleaga doar unul,
pentru ca a trait clipe extrem de frumoase alaturi
de colegii sai. „Este dificil sa alegi un
singur moment. Momentele de repetitie, de exemplu,
in care chiar se facea muzica, se canta ca la concert,
cu aceeasi dedicatie si concentrare.” Isi
aminteste cu nostalgie de momentele din concertele
din tara si din strainatate, cand publicul se emotiona
pana la lacrimi si „ne emotionam si noi
in aceeasi masura”, dar si de anul 2004,
cand, un alt maestru al baghetei, Iosif Conta, a scos-o
in fata publicului, dupa un concert si i-a multumit
prin cuvinte extrem de frumoase pentru ca a pregatit
corul. A fost un soc pentru ea, fiindca nu se astepta.
„Am ramas interzisa pentru am mai facut
acest lucru, am mai pregatit corul si pentru alt concerte
si nu a reactionat asa.” De asemenea, se
gandeste cu placere si bucurie la colaborarile cu
Ion Alexandru si multi artisti de renume, pe care,
cu siguranta, nu o sa le uite niciodata. „Foarte
multe lucruri frumoase, prime auditii...”
Referitor la proiectele de viitor, marturiseste ca
„M-as bucura sa fie nevoie de mine in continuare,
sa fiu de folos corului, care este ca o familie pentru
mine.”
Corina
Hutan - Observator
|
|
- Autoritatile
au planuri serioase pentru oras - Patinoar si bazin
de inot
|
|
Pecica
doreste sa aiba un bazin de inot mare si un patinoar
artificial de dimensiuni medii. Bazinul de inot pe
care autoritatile doresc sa-l construiasca va fi de
30,122 metri patrati, iar patinoarul este prevazut
sa aiba o suprafata de 20.256 metri patrati.
Pecica doreste sa aiba un bazin de inot mare si un
patinoar artificial de dimensiuni medii. Bazinul de
inot pe care autoritatile doresc sa-l construiasca
va fi de 30,122 metri patrati, iar patinoarul este
prevazut sa aiba o suprafata de 20.256 metri patrati.
„Dorim sa dezvoltam o zona sportiva de agrement
in componenta careia avem deja o sala de sport si
in derulare o baza sportiva conforma cerintelor actuale,
acesta ajutand la dezvoltarea aptitudinilor sportive
si mentinerea unui nivel optim a starii de sanatate,
implicit ajutand la ridicarea calitatii vietii, spiritului
de competitie prin organizarea de concursuri sportive,
benefice tuturor locuitorilor” - spune
Petru Antal, primarul interimar al orasului Pecica.
Cererile pentru obtinerea finantarii acestor doua
importante obiective au fost trimise de catre administratia
locala catre Compania Nationala de Investitii - urmand
a fi primit raspunsul. Patinoarul - in conditiile
in care se va da unda verde - urmeaza sa fie ridicat
in zona Padurice in locul fostului teren de tenis
de camp.
Bazinul de inot va fi ridicat la intrarea in Pecica
dinspre Arad, in apropierea salii de sport si a noii
scoli. „Nu pot sa va spun acum valoarea
la care se ridica aceste investitii. Urmeaza ca dupa
primirea avizului favorabil sa avem la dispozitie
o anumita perioada de timp pentru a face studiile
de fezabilitate si proiectele tehnice. Pot sa va spun
ca valoare aproximativa ca pentru patinoarul artificial
am avea nevoie de 200.000 de euro, in timp ce bazinul
de inot ar putea costa 700.000 de euro”
- completeaza primarul Antal.
Razvan
Cretu - Glasul Aradului
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Jurnal aradean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia de Vest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Ziarul
Glasul Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|