Ştirile Zilei

Interviu cu preşedintele Consiliului judeţean Arad, Nicolae Ioţcu - Domnule preşedinte Nicolae Ioţcu, vă aflaţi la un an de la începutul mandatului la conducerea Consiliului judeţean. Credeţi că sunt mulţumiţi cei care v-au acordat votul în iunie 2008 ? - Anul care s-a scurs putem să-l împărţim în două: sfârşitul anului trecut, când, aşa cum se ştie, am rămas fără finanţare, şi primele şase luni din acest an, când am încercat să recuperăm. Eu cred că prin ceea ce am făcut, mai ales în aceste şase luni din 2009, când Guvernul României a sprijinit judeţul Arad, putem să spunem că cetăţenii judeţului Arad, în marea lor majoritate, ar trebui să fie mulţumiţi, iar ceea ce cred că le va aduce o mulţumire şi mai mare va fi atunci când proiectele demarate în acest prim an de mandat vor avea o finalitate. - O mare parte a acestui an de mandat s-a aflat sub semnul crizei economice, care n-a ocolit nici Aradul şi, cu siguranţă, nici Consiliul judeţean. Cum au afectat problemele economice bugetul judeţului? Există proiecte la care aţi fost nevoit să renunţaţi sau altele care au trebuit amânate? - Sigur că un an de criză este întotdeauna un an greu. Noi am avut grijă ca judeţul Arad să nu fie afectat în ceea ce priveşte investiţiile. Sigur că am redus cheltuielile, cele legate de personal, cele legate de administrarea instituţiei, ca şi Consiliu judeţean şi a instituţiilor subordonate CJA. Dar în schimb ne-am axat pe a direcţiona toţi banii spre investiţii şi, sigur, acestea au cea mai mare pondere în bugetul Consiliului judeţean, iar o parte din bani i-am dirijat spre Centrul cultural, pentru ca judeţul Arad, din punct de vedere al activităţilor culturale şi sportive să nu fie afectat în acest an. Vorbind de investiţii, pot să vă asigur că, în acest moment, nici una dintre investiţiile demarate la începutul acestui an bugetar nu este afectată de criză şi nu va fi afectată. Ba mai mult, din banii economisiţi, în şedinţa din 3 iulie am acordat o sumă importantă, care ajunge la 500 de mii de euro, Companiei de Transport pentru achiziţionarea de autobuze noi, pentru a putea asigura un transport de calitate în judeţ şi, în acelaşi timp, de a reduce costurile şi pierderile din companie. Deşi suntem într-o zonă de criză, unde investiţiile stagnează, Aradul are capacitatea de a atrage în continuare investitori şi putem da ca exemplu fabrica de aluminiu de la Sântana, unde numai în acest an se vor investi 45 de milioane de euro, ceea ce înseamnă locuri de muncă şi noi beneficii comunităţii. Acest lucru demonstrează că administraţia din Arad este capabilă să atragă investitori şi oferim un mediu propice investiţiilor. - Când spui Consiliul judeţean, multă lume se gândeşte la drumuri. Ce s-a schimbat în ultimul an în privinţa infrastructurii rutiere, care de multe ori dă bătăi de cap şoferilor din judeţ? - Chiar dacă bugetul a venit mai târziu, noi am avut intervenţii pe drumuri, ca să existe cât de cât o siguranţă a circulaţiei. În acelaşi timp, am continuat lucrări începute anul trecut, le-am adus în faza de finalizare şi aici putem menţiona tronsonul de drum Seleuş-Ineu, care deja este dat în folosinţă, şi eu cred că cei care circulă pe acest tronson pot să vadă o lucrare de calitate. Suntem în grafic cu podul de la Bocsig, care probabil în cursul lunii august va fi dat în folosinţă şi vom avea un pod nou, cel vechi având 109 ani, nemaiputând fi folosit. În acelaşi timp, în aceste zile, se va declara câştigătorul licitaţiei pentru tronsonul de drum Juliţa-Mădrigeşti, o investiţie din bani europeni, de aproximativ 11 milioane de euro. Vom finaliza şi licitaţiile pentru întreţinerea drumurilor şi partea de reparaţii mai profunde a unor sectoare de drum, urmând ca din această lună să intrăm din plin în lucru. Pentru partea de întreţinere, am luat decizia de a acorda pe trei ani contractul, pentru ca cei care câştigă aceste tronsoane să aibă o mai mare responsabilitate. Cât priveşte drumurile, eu cred că trebuie să facem referire şi la drumurile comunale. Şi putem spune că anul acesta este un an de vârf în ceea ce înseamnă începutul asfaltării drumurilor în comune, atât a străzilor din interior, cât şi a drumurilor care leagă satul de centrul de comună sau comunele între ele. Vom continua în acest an lucrări începute la finele anului trecut pe 70 de kilometri de drum comunal şi am deschis 27 de lucrări noi, pe încă 95 de kilometri de drum comunal sau străzi interioare din localităţi. Aceasta va face ca la sfârşitul anului să avem drumuri mai bune şi condiţii mai bune în mediul rural, în comunele şi satele judeţului Arad. În acelaşi timp, continuăm lucrările începute pe ceea ce înseamnă alimentări cu apă în patru localităţi şi am deschis alte cinci lucrări noi, care vor aduce o îmbunătăţire a calităţii vieţii în aceste localităţi. - Fiind o perioadă de criză, fondurile europene pot reprezenta o gură de oxigen pentru orice Consiliu judeţean sau Primărie. Ce proiecte are Consiliul judeţean pe zona fondurilor europene şi cum ajută CJA primăriile din judeţ să obţină bani din astfel de surse de finanţare? - În ceea ce priveşte primăriile, prin Direcţia de programe le asigurăm o consultanţă care eu cred că este benefică, pentru ca primarii să poată depună proiecte şi să le acceseze. Şi pot să spun că în momentul de faţă deja sunt două proiecte, la Archiş şi Hălmagiu, comune care pe PNADR au primit cele 2,5 milioane de euro. În ceea ce priveşte Consiliul judeţean, noi avem proiecte mari pe fonduri europene, şi aici am să mă refer la drumul Juliţa-Mădrigeşti, pe care l-am menţionat, cu 11 milioane de euro, pentru care în aceste zile declarăm câştigătorul şi încep lucrările de execuţie. În acelaşi timp în fază de evaluare, proiectul fiind declarat eligibil, este Drumul Vinului, care înseamnă modernizarea întregii infrastructuri din zona Podgoriei Aradului. Alte proiecte importante, pe care ar trebui să le menţionăm sunt cele legate de infrastructura de apă şi canal, Master Planul de apă şi canal, care înseamnă 140 de milioane de euro pentru judeţul Arad. Aplicaţia o vom depune la Bruxelles în maxim două săptămâni, cât şi programul de gestionare a deşeurilor, 33 de milioane de euro, pentru care vom aproba studiul de fezabilitate în această lună, în toamnă începând achiziţia. Sunt multe alte proiecte la care lucrăm şi care vor fi depuse în acest an. Eu le-am menţionat doar pe cele pentru care avem finanţarea asigurată şi pentru care perspectiva de a începe lucrările în acest an este una concretă. - Nu de puţine ori s-a discutat despre discrepanţele economice între anumite zone ale judeţului. Având în vedere şi criza, care a dus la lipsa investitorilor, ce şanse au zonele sărace să se redreseze în viitorul apropiat? - Consiliul judeţean, în momentul de faţă, se străduieşte în a rezolva mai ales problema de infrastructură. Nici o zonă n-o putem dezvolta dacă nu o scoatem din situaţia în care se află acum. Eu am mai spus, dorinţa mea este să scot noroiul şi praful din satul românesc. Noi, în primul rând, trebuie ca în majoritatea comunelor să asigurăm infrastructura de drum şi de apă. Este primul lucru pe care trebuie să-l faci ca acel sat să aibă o şansă. Dacă ne uităm puţin pe hartă, nu cred că s-ar fi gândit multă lume, acum 2-3 ani, că va fi asfaltat drumul de la Măgulicea la Vârfurile, Valea Brusturilor, Luncşoara-Hălmăgel sau satul Revetiş, asfaltat dintr-un capăt, în altul, sau pe Valea Mureşului. Nu era normal ca sate ca şi Frumuşeniul să nu aibă apă, la câţiva kilometri de Arad, sau Chesinţul să nu aibă străzi asfaltate, sau la Şagu să nu ai străzi asfaltate sau drum spre Hunedoara Timişană. Cred că nu era normal. Iată că numai în aceste prime şase luni, cu sprijinul Guvernului, am reuşit să facem toate aceste proiecte. - Problema Aeroportului s-a aflat pe agenda tuturor preşedinţilor CJA, dar din păcate nu s-a rezolvat nimic. S-a vorbit la un moment de privatizare, mai nou de transformarea Terminalului Cargo, într-unul pentru pasageri. Ce şanse există ca acest Aeroport să devină unul competitiv? - Aeroportul stă în atenţia noastră. Dacă la începutul anului a fost o perioadă când, din cauza crizei, investitorii ne-au ocolit, iar interesul a fost unul mai scăzut, în aceste zile putem spune că avem cel puţin trei posibili investitori care doresc să participe la modernizarea Aeroportului Arad. Sigur că, în funcţie de ceea ce dumnealor oferă, vom încerca să luăm cea mai bună decizie. Până atunci, noi facem lucrurile care ne stau în putinţă şi suntem pregătiţi pentru ca, în eventualitatea în care există o solicitare mai mare pentru aeroport, să ajutăm ca el să poată funcţiona la parametrii normali şi să atragă călători. Sigur că ne preocupă şi această chestiune legată de Cargo. Suntem în discuţii cu mai mulţi investitori şi sperăm ca dintre ei să fie unul care să aducă o contribuţie importantă la modernizarea Aeroportului. - În perioada vechii guvernări, atât dumneavoastră, cât şi primarul Gheorghe Falcă aţi acuzat lipsa fondurilor alocate judeţului Arad, dat fiind faptul că nu aveam aceeaşi culoare politică cu cea a Puterii de la Bucureşti. Astăzi, suntem pe aceeaşi lungime de undă cu Capitala, ca să spunem aşa. Ce am câştigat, ca judeţ, la capitolul bani alocaţi ? - Trebuie să spunem că Ministerul Dezvoltării ne-a ajutat în acest an foarte mult. Numai pentru alimentări cu apă am primit 1,4 milioane de euro, iar pentru drumuri comunale şi judeţene 5 milioane de euro, iar la aceste 5 milioane de euro se adaugă cele 3,8 milioane de euro pe care judeţul Arad le-a primit de la bugetul de stat. Gândiţi-vă că noi anul trecut am avut pentru alimentări cu apă în jur de 300 de mii de euro, iar pentru drumuri în jur de 700 de mii de euro. Saltul este inimaginabil pentru cineva care compară anul 2008, cu anul 2009. Iar în ceea ce priveşte lucrările de infrastructură pe Ordonanţa 7, pot să vă spun că numai în acest prim semestru al anului 2009, am primit 3 milioane de euro, care fac posibil ca toate localităţile care au avut lucrări să le continue, unele să le şi finalizeze şi chiar am introdus alte 5 localităţi în program. În comparaţie cu anul trecut, când pe sfârşit Aradul a rămas fără finanţare pe Ordonanţa 7. Aceasta este diferenţa între modul cum este abordat Aradul, în comparaţie cu anul trecut. - Tot pe problema alocării fondurilor există discuţii şi la nivelul Consiliului judeţen, unde opoziţia acuză repartizarea pe criterii politice. De ce merg banii doar spre primăriile PD-L, cum spun adversarii dumneavoastră, în timp ce opoziţia fluieră a pagubă? - Sigur că există multe discuţii pe această temă, doar că cei care au provocat aceste discuţii de multe ori n-au cunoscut lucrurile sau din reavoinţă le-au spus astfel. Trebuie să privim dezvoltarea judeţului altfel decât până acum. Să nu privim lucrurile doar prin simplul fapt că banii vin dintr-un punct al Consiliului judeţean sau din altul. Eu cred că dacă banii merg în vistieria unei primării pentru apă sau pentru canalizare, nu mai contează ce culoare au banii, ca să spun aşa. De unde vin. Că vin de la Consiliul judeţean sau prin CJA, de la Ministerul Dezvoltării. Eu cred că am reuşit în acest început de an ca aproape fiecare localitate care a avut proiecte să primească bani şi să înceapă lucrări. - S-a vorbit mult despre UTA şi despre o implicare a Consiliului judeţean în viaţa clubului fanion al Aradului. Există şanse ca acest lucru să se împlinească, iar UTA să-şi mai poată rezolva o parte din problemele financiare? - Sper ca după clarificarea problemelor legate de datoriile la Finanţe, noi să putem să alocăm cele 5 miliarde de lei vechi, pe care-i avem la Centrul cultural, pentru activităţi sportive, ca aceşti bani să ajungă la UTA. Noi depunem eforturi, în momentul de faţă, pentru a rezolva această problemă. Cosmin Mihuta - Glasul Aradului

Municipalitatea mai face un pas înspre materializarea proiectului de construire a altor blocuri ANL. S-a depus solicitare de obţinere a acordului de mediu pentru viitoarele 128 de locuinţe ANL, din Micălaca. Consiliul local municipal prin firma S.C. Proiect S.A., împreună cu APM Arad, au decis să anunţe publicul interesat de depunerea solicitării de obţinere a acordului de mediu pentru "proiectul destinat construirii zonei de locuinţe - 128 de apartamente Micălaca Est III". Beneficiarii proiectului sunt CLM Arad şi ANL Bucureşti. Este vorba, în fapt, de ridicarea altor 128 de apartamente ANL în Micălaca, în vecinătatea celor pe care acum Primăria Arad le pune la dispoziţia solicitanţilor. Noile apartamente au fost promise şi de premierul Emil Boc în vizita sa la Arad. Oficialul a susţinut atunci că programul ANL va continua la Arad, anul viitor, cu ridicarea a încă 128 de apartamente. Blocurile în cauză ar fi binevenite în condiţiile în care pentru cele 128 de apartamente ANL, finalizate acum în Micălaca, s-au înscris peste o mie de solicitanţi, iar pe site-ul Primăriei Arad cele mai multe dintre întrebări vizează construcţia de locuinţe pentru tineri. A. B. - Jurnal Arădean

Poliţiştii de frontieră arădeni au descoperit, în două TIR-uri conduse de cetăţeni turci, peste 37 tone de parfumuri susceptibile a fi contrafăcute, ce urmau să ajungă în Germania Sâmbătă dimineaţă în jurul orei două la P.T.F. Vărşand, s-au prezentat pentru a ieşi din ţară, două TIR-uri înmatriculate în Turcia, la volanul căruia se aflau doi cetăţenii turci în vârstă de 46 de ani respectiv de 33 de ani. Cei doi au prezentat la controlul de frontieră documente de însoţire a mărfii conform cărora transportau 37 de tone de materiale textile din Turcia pentru o societate comercială din Germania. Acţionând în baza unei analize de risc, poliţiştii de frontieră împreună cu inspectorii vamali au efectuat un control amănunţit al mijloacelor de transport, ocazie cu care au fost descoperite 31 de cutii de carton ambalate în saci de rafie, ce conţineau flacoane cu parfum, purtând însemnele distinctive ale unor mărci de profil cum ar fi Lacoste, Dior, Dolce & Gabbana, Prada, Chanel etc., susceptibile a fi contrafăcute. La o primă evaluare, s-a estimat că greutatea totală a produselor contrafăcute se ridică la aproximativ 37.900 de kilograme. După inventariere, flacoanele de parfum au fost confiscate de către autoritatea vamală. Poliţiştii de frontieră continuă cercetările în vederea stabilirii autenticităţii produselor transportate şi identificării persoanelor implicate. Totodată, şoferii turci ai celor două TIR-uri au fost amendaţi şi sunt cercetaţi în continuare pentru punere în circulaţie fără drept a unor produse purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată. Ana Maria Cantea - Observator

Rezultatele probelor de la Bacalaureat şi notele finale de la acest examen au fost afişate la centrele de testare unde candidaţii au susţinut probele. „Situaţia candidaţilor este următoarea: dintre 4417 candidaţi care au fost înscrişi pentru examenul de Bacalaureat, au fost prezenţi 4362 de elevi. Dintre aceştia a fost eliminat un singur candidat pe parcursul examenului, iar rezultatele de ieri au arătat că 424 au fost respinşi - 421 cu mediile sub 5, iar trei candidaţi cu mediile între 5 şi 5,99”, ne-a declarat Laura Putnic, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului Judeţean Şcolar Arad. Cât despre media notelor de la probele examenului, 190 de elevi au avut note între 6 şi 6,99; 1202 - între 7 şi 7,99; 1509 - între 8 şi 8,99; 1034 - între 9 şi 9,99, iar doi candidaţi au primit note numai de 10. Profesorii supraveghetori şi evaluatori au fost prost plătiţi Bacalaureatul din acest an nu s-a derulat fără incidente, cadrele didactice care au participat la supraveghere şi corectură au fost plătite de două ori mai prost decât în 2008. Din cauza crizei financiare, Ministerul Educaţiei a stabilit prin ordin de ministru ca, la Bacalaureatul din acest an, pentru fiecare lucrare corectată, un profesor să primească 4 lei. Profesorii din comisiile pentru examinarea orală au primit 2 lei pentru fiecare elev examinat, iar o zi de supraveghere a fost plătită cu 25 de lei. Cel mai mult au primit universitarii preşedinţi ai centrelor de examen şi ai centrelor de evaluare, ale căror indemnizaţii pentru Bacalaureat au pornit de la 800 de lei, în funcţie de numărul elevilor din centrele pe care le-au condus. Anul trecut, profesorii evaluatori la examenul de Bacalaureat au primit câte 7,5 lei pentru fiecare lucrare corectată, cei care au examinat candidaţii la probele orale şi practice au fost plătiţi cu 4,7 lei pentru fiecare elev evaluat, iar supraveghetorii au încasat 64 de lei pe zi. Preşedinţii centrelor de examen şi cei ai centrelor de evaluare au primit minimum 1.150 lei, în funcţie de numărul de candidaţi de care s-au ocupat. Deşi remuneraţiile au scăzut, profesorii au venit la supraveghere, ba chiar absenţele au fost mai puţine decât anul trecut. În prima zi a examenului, numai 40 de preşedinţi de comisii au fost înlocuiţi, faţă de 58 anul trecut. Se anunţă schimbări în structura Bacalaureatului „Formula în care se susţine examenul de Bacalaureat este aceeaşi de 10 ani de zile. Încercăm prin noul examen de Bacalaureat să trecem pe evaluarea pe competenţe. Vor fi două probe orale, la limba română şi una străină, pe parcursul semestrului. În felul acesta degrevăm examenul de Bacalaureat, îl simplificăm“, a explicat Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei. Ministrul susţine că la Bacalaureat se vor mai suţine doar trei examene. Unul dintre acestea este un examen scris la limba şi literatura română. "Va exista şi un examen obligatoriu în funcţie de profilul la care este fiecare candidat. Pentru domeniul ştiinţific şi tehnologic propunem să fie matematica examen obligatoriu, iar pentru cei cu profil filologic istoria României. La opţionale intră mai multe materii pentru fiecare profil", a declarat Ecaterina Andronescu. Alexandra Nadaban - Glasul Aradului

Proiectele aflate în capul listei de priorităţi a Letiţiei Stoian, primarul din Semlac, sunt foarte variate. De la construirea unei şcoli (lucrare începută deja) şi a unui cămin cultural (pentru că Semlacul este singura comună care nu are aşa ceva) până la o bază de tratament cu apă termală şi un cămin de ajutorare a copiilor defavorizaţi, toate se preconizează că vor fi finalizate în următoarele luni. Şcoala este în construcţie, căminul cultural, piaţa agroalimentară, grădiniţa şi căminul pentru bătrâni sunt în faza de proiect La nivel de comună, Letiţia Stoian, primarul din Semlac mărturiseşte că are un portofoliu foarte mare de proiecte depuse. „La unele ne bucurăm că am primit finanţare iar pentru altele aşteptăm să primim”. În momentul de faţă lucrările pentru o şcoală nouă sunt în toi şi nu peste mult timp Primăria va achita şi datoria către firma care o construieşte. Săptămâna trecută a fost încheiat contractul pentru demararea unei investiţii de mari proporţii, şi anume, realizarea unei baze sportive moderne. În această săptămână va fi predat amplasamentul, şi „chiar încerc să fac cunoscut oamenilor din comună acest proiect pentru că este unul foarte important pentru noi”. Referitor la viitoarele proiecte, primăria aşteaptă bani pentru un drum nou, urmează să fie depus pe măsura 3.2.2. proiectul integrat pentru asfaltarea străzilor, după ce se va face canalizarea, modernizarea drumurilor, cu intrare la fiecare case, podeţe-trotuare. Un alt plan al doamnei primar constă în construirea unui cămin de bătrâni pentru că, la nivelul comunei Semlac sunt foarte mulţi bătrâni care la ora actuală nu au condiţii financiare prea bune şi se doreşte crearea de condiţii optime pentru ei, să se bucure de o bătrâneţe liniştită, cu tot ce au nevoie. Tot pe măsura 3.2.2. se doreşte construirea unei piaţe agroalimentare moderne, „să fie ceva ce nu există nici măcar în Arad”. Pentru a obţine punctajul maxim pentru finanţare pe măsura 3.2.2, conform grilei de evaluare, în comună a fost înfiinţat şi un ansamblu de dansuri populare, dotat cu costume specifice, deşi mai există două asemenea ansambluri cu care localnicii se pot mândri. „În momentul de faţă aştept o finanţare prin Banca Mondială pentru o grădiniţă deoarece actuala a fost predată bisericii greco catolice. Am stabilit ca timp de 5 ani să nu plătim chirie pentru că am reabilitat clădirea dar vrem să rezolvăm şi această problemă şi să construim o grădiniţă nouă”. Pentru a intra în rândul celorlalte comune, care au cămine culturale care de care mai reabilitate şi aranjate, Primăria Semlac aşteaptă fonduri pentru construirea unui cămin cultural, printr-un proiect pe ordonanţa 118. „Sperăm să primim bani pentru că, mi-e ruşine să recunosc, dar suntem singura comună care nu are cămin cultural”, a declarat Letiţia Stoian. Deşi în Semlac au existat două cămine în 1999 unul a fost predat Bisericii Romano-Catolice printr-o ordonanţă de urgenţă iar celălalt a fost predat Bisericii Ortodoxe. „Nu există întâlnire la nivel de judeţ în care să nu întreb despre asta. Suntem pe locul I în vizorul Ministerului Culturii, în ceea ce priveşte banii necesari pentru construirea unui cămin cultural”, a continuat doamna primar. Problema salubrizării s-a rezolvat În aceastză săptămână este aşteptată şi hotărârea de guvern în ceea ce priveşte spaţiile verzi. Comuna Semlac i s-au alocat 2 miliarde din buget, de la Consiliul Judeţean şi Fondul de Mediu şi, în trei săptămâni va începe un procedeu de schimbare a înfăţişării comunei, prin amenajarea unui loc de agrement pentru tineret şi unui altul pentru vârstnici. Letiţia Stoian se bucură că, în 9 iulie, comuna Semlac are citaţia pentru salubrizare-staţie de epurare, pe ordonanţa 7, pe care au aşteptat-o de doi ani. „În sfârşit am reuşit şi noi să rezolvăm problema spinoasă a salubrizării pentru că din 1400 de gospodării, 1100 sunt racordate la apă şi pot spune că este apă în fiecare colţ al comunei”. Tot referitor la salubrizare, doamna primar ne-a spus că încep să se rezolve problemele care existau, că firma care a câştigat licitaţia duce gunoaiele la Nădlac şi Arad. „E foarte greu dar sperăm că mergând printre oameni şi explicându-le cum să procedeze să se rezolve şi problema asta”. Au fost probleme, ca peste tot dar la ora actuală chiar merge spre bine problema salubrizării, dat fiind faptul că în fiecare marţi se strânge gunoiul. Oamenii au înţeles că trebuie să pună în sacii menajeri doar anumite tipuri de gunoaie, ceea ce este un lucru foarte bun. „Încercăm să schimbăm mentalitatea oamenilor, să îi educăm, să ştie că nu e bine să arunce tot felul de gunoaie. O groapă de gunoi am închis-o cealaltă am făcut un apel la toată umea să se elibereze de gunoaie. Începând de poimâine o închidem şi pe cealaltă”, a declarat doamna primar. În câteva luni, la Semlac va exista o bază de tratament cu apă termală Realizarea cu care se mândreşte cel mai mult doamna primar Stoian este pornirea unui puţ termal în zonă, după mai bine de 20 de ani. „Înainte revoluţie, pe prospecţiuni geologice am avut norocul să găsim apă termală deşi căutam altceva şi am preluat acel puţ pentru comună. Era pe terenul fostului IAS Semlac dar noi am reuşit să facem acolo un ştrand unde venea foarte multă lume. Medicul din comună ne-a făcut trimitere la institutul „Mina Minovici” din bucureşti, unde ni s-a confirmat calitatea apei”. De doi ani şi jumătate se încearcă punerea în funcţiune a puţului cu tot felul de echipamente. „După trei săptămâni de muncă, cu ajutorul unui inginer, am reuşit să dăm drumul puţului care la început avea 30 de grade iar acum are 68”, a spus Letiţia Stoian. După ce se vor mai lua mostre de apă, care vor fi trimise la analize, în zona respectivă, datorită beneficiilor apei termale, se doreşte construirea unei baze de tratament. În momentul de faţă zona este păzită permanent de oameni din comună, angajaţi pentru a face asta, pentru ca „binevoitorii” să nu polueze apa sau să arunce tot felul de gunoaie acolo. La ora actuală în proiect este şi iluminarea cimitirului din comună dar şi construirea unei capele dar, acest lucru implică şi alte lucruri care necesită destul de mulţi bani. Deoarece una din problemele pe care ar vrea să le rezolve atât cât îi permite funcţia, şi anume abandonul şcolar, mai ales în rândul tinerilo defavorizaţi, doamna primar doreşte să construiască un cămin pentru aceştia. „Chiar avem în comună copii cărora le-au murit părinţii şi pe care i-am ajutat, i-am convins să nu abandoneze şcoala. În două-trei luni, copiii vor fi duşi la şcoală, vor mânca acolo. Vreau zilnic să le curăţăm hainele pentru a le schimba mentalitatea şi, cel mai mult ne dorim să reducem abandonul şcolar”, a încheiat Letiţia Stoian. C. H. - Observator