Ştirile Zilei

Un număr de 200 de stâlpi sunt montaţi în municipiul Arad, în cadrul proiectului de reabilitare a principalelor căi de rulare. Sunt uşor de recunoscut - după culoare (toţi sunt verzi) şi după aspect (toţi sunt insipizi). Ei se aliniază pe lângă stâlpii deja existenţi, astfel încât imaginea centrului oraşului este serios afectată. Autorităţile locale susţin că stâlpii noi sunt necesari, pentru susţinerea liniilor de tramvai. Dar linii existau şi până acum, şi nu erau susţinute de pe trotuar! În plus, această explicaţie nu motivează nici forma, nici culoarea lor, în contrast total cu arhitectura din centrul Aradului. Preşedintele Asociaţiei Pro Urbe, Bujor Buda, unul dintre cei mai constanţi şi serioşi activişti, ne-a declarat ieri: „Stâlpii noi, verzi, au o singură calitate, dacă se poate numi aşa: sunt rotunzi. Îţi sparge retina să îi vezi! Cât despre aglomerarea trotuarului, ea este extrem de păguboasă, pentru că în loc să permită o deschidere asupra clădi-rilor monumentale ale Aradului, îţi distrage atenţia, iar centrul de greutate al străzii cade pe multitudinea de stâlpi apăsători şi inestetici (mă refer la cei noi, nu la cei clasici care, din păcate, nu sunt foarte bine întreţinuţi)”. Numai pe trotuarul din faţa galeriei de artă sunt şapte stâlpi, iar recent a apărut unul şi în faţa teatrului. La fel, ca element de noutate, zilele trecute a fost montat unul în colţul străzii Horea la intersecţia cu Bulevardul Revoluţiei, în mijlocul trotuarului, un stâlp verde. El se alătură celor care blochează trotuarul pe strada Conduraşilor şi la Podgoria. Andrei Ando - Observator

4,2 milioane de euro, preţul mediu, oficial, al unui kilometru din autostrada Arad-Timişoara. Oficialii Ministerului Transporturilor au stabilit cât costă un kilometru din tronsonul de autostradă Arad-Timişoara, acolo unde lucrările oficiale au început vineri. Sumele vehiculate până acum vorbeau fie de 5 milioane de euro/kilometru, fie de 9 milioane de euro/ kilometru, în funcţie de zona din care veneau informaţiile (surse din cadrul Companiei naţionale de autostrăzi sau minister). Marti, secretarul de stat Eusebiu Pistru ne-a declarat că preţul oficial al kilometrului de autostradă pe tronsonul Arad-Timişoara costă 4,2 milioane euro (totalul pentru cei 32,2 kilometri fiind de 135 de milioane de euro, fără TVA) şi că în acest preţ intră şi realizarea unui spaţiu de servicii (parcare, toalete publice), unde se va licita şi pentru benzinării, a nodului rutier de la kilometrul 44 şi a centrului de întreţinere autostradă (destinat utilajelor pentru intervenţii) la kilometrul 31. Valoarea unui kilometru va putea fi însă depăşită, potrivit lui Pistru, dacă "vor apărea cazuri speciale". Până în prezent, valoarea unui kilometru de autostradă de realizat în România s-a dublat sau chiar triplat faţă de preţul stabilit iniţal, aşa că preţul bătut în cuie acum pentru autostrada Arad-Timişoara ar putea fi modificat pe parcursul lucrării. Valoarea stabilită acum pentru Arad-Timişoara este, ce-i drept, una dintre cele mai mici, dacă amintim sumele vehiculate în mass-media pentru alte tronsoane: Comarnic-Braşov - 54 de milioane euro-kilomteru (cel mai scump kilometru de autostradă din Europa!), autostrada Transilvania - 12,5 milioane, Cernavodă-Constanţa - 6,7 milioane de euro. În medie, potrivit datelor furnizate în trecut de Compania naţională de autostrăzi, un kilometru de autostradă ar trebui să coste între 3 şi 8 milioane de euro. Fără taxă? Revenind la tronsonul Arad-Timişoara, lucrările au început aici de la Şag spre Arad (intersecţia cu DN 69) şi de la Orţişoara spre Timişoara, tronsonul Cruceni-Orţişoara urmând a fi atacat ulterior. Oficialii ministerului nu au stabilit dacă, odată finalizată lucrarea (termenul a fost fixat pentru 2011), autostrada va fi cu plată sau fără. Pe moment, calculele sunt făcute fără taxarea ulterioară a tronsonului. A. B. - Jurnal arădean

Angajatorii, subvenţionaţi la angajarea persoanelor dezavantajate social În data de 21 august, Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă Arad organizează o nouă ediţie a bursei locurilor de muncă, de această dată pentru tinerii care provin din centrele de ocrotire a copilului. Reprezentanţii AJOFM solicită implicarea în acest eveniment a instituţiilor şi organizaţiilor care se ocupă cu intergrarea socială a persoanelor care părăsesc sistemul de asistenţă socială, pentru a spori şansa tinerilor de a ocupa un loc de muncă. Bursa oraganizată de AJOFM în data de 21 august vizează o categorie socială dificil de încadrat pe piaţa muncii, pentru riscul marginalizării sociale este pronunţat. Persoanele care părăsesc sistemul de ocrotire socială constituie categoria pentru care, conform legislaţiei, încheierea de contracte de solidaritate este prioritară. Aceşti tineri se confruntă cu probleme atunci când doresc să îşi găsescă un loc de muncă. În acest context, în ajutorul acestora poate fi încheiat un contract de solidaritate între tineri şi AJOFM Arad. Contractul care poate fi încheiat între tânărul beneficiar şi agenţie pe o durată de minim un an şi maximum doi ani. Angajatorii care încadrează în muncă tineri aflaţi în dificultate care nu pot ocupa uşor un loc de muncă sunt subvenţionaţi, în condiţiile legii. Agenţii economici care încadrează tineri, în condiţiile contractului de solidaritate sunt denumiţi angajatori de inserţie. Aceştia vor încheia convenţii cu AJOFM Arad prin care se angajează să ramburseze lunar salariul de bază, stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu net pe economie. De asemenea, dacă la data încetării contractului de solidaritate angajatorii de inserţie angajează ţinerii prevăzuţi cu contract individual de muncă pe durata nedeterminată, aceştia beneficiază, în baza aceleiaşi convenţii, de rambursarea lunară a unei sume, în cuantum de 50% din indemnizaţia de şomaj, pe care tânărul beneficiar ar fi primit-o dacă ar fi fost disponibilizat la acea dată. Angajatorul beneficiază de această sumă pe o perioadă de maxim doi ani, până când angajatul împlineşte vârsta de 25 de ani. Reprezentanţii AJOFM solicită implicarea în bursa locurilor de muncă şi a altor instituţii şi organizaţii care se ocupă cu integrarea persoanelor dezavantajate social. „Pe această cale dorim să lansăm invitaţia de a participa la acest eveniment instituţiilor, organizaţiilor, asociaţiilor care au în obiectul lor de activitate integrarea socială a tinerilor proveniţi din centre de ocrotire a copilului, solicitându-le totodată facilitarea mediatizării Bursei Muncii în rândul acestor tineri“, a declarat Mihaela Jude, inspector comunicare din cadrul AJOFM Arad. Sandra Stoler - Glasul Aradului

Arădenii vor fi chemaţi, şi în acest an, într-un mod inedit, la Festivalul Internaţional de satiră şi umor sătesc „Gura Satului” de la Macea. Chemarea se va face dintr-un car tras de un măgăruş, pe căruţă urmând să fie arborat şi steagul Uniunii Europene, alături de cel românesc, spune primarul comunei Macea, Ioan Mercea. Festivalul are loc între 7 şi 9 august, deschiderea oficială având loc mâine, la ora 16, la Căminul Cultural Macea. La ora 17 va avea loc vernisajul Salonului internaţional de caricatură, care se va bucura de prezenţa celebrului Ştefan Popa Popa's. Potrivit informaţiilor furnizate de vicepreşedintele CJA, Adrian Ţolea, Consiliul Judeţean participă la organizarea evenimentului cu 20.000 de lei, acestei sume fiindu-i adăugat şi aportul Primăriei Macea de tot 20.000 lei. Festivalul se va bucura de prezenţa a sute de invitaţi din ţară şi din Serbia şi Ungaria. În fiecare seară, la Căminul cultural, se organizează spectacole. În apropierea Căminului, participanţii la eveniment vor avea ocazia să se ospăteze de la tonete cu mici, tocană, pui la rotisor. S. B. - Jurnal arădean

Chisindia, o comună relativ mică (aproximativ 1.500 de locuitori), începe să se dezvolte sub atenta conducere a primarului Ionel Paşca. Situată la 92 de kilometri distanţă de Arad, în apropierea oraşului Sebiş, Chisindia are în administrare satele Văsoaia şi Păiuşeni. Pentru dezvoltarea comunei, primarul Ionel Paşca, aflat la primul mandat, a realizat deja o serie de proiecte pe care doreşte să le ducă la îndeplinire cât mai repede posibil. Printre cele mai importante dar şi cele mai necesare ar fi reabilitarea străzii principale a localităţii Chisindia, introducerea canalizării şi reabilitarea unor drumuri comunale. „Sunt multe de făcut în localitate, dar şi în satele apărţinătoare, însă pe rând sperăm să le ducem la bun sfârşit”, ne spune Ionel Paşca, primarul comunei. Au început lucrările la Căminul Cultural Luna trecută au început lucrările la renovarea şi extinderea Căminului Cultural din localitate. Aici se are în vedere refacerea şi modernizarea vechiului cămin, dar şi construirea unui corp separat unde vor funcţiona o bucătărie modern utilată, magazie, vestiare şi grupuri sanitare. Căminul va avea o capacitate de 300 de persoane, locuitorii de aici putând desfăşura diferite evenimente, precum nunţi sau botezuri: „Intenţionăm să amenajăm căminul astfel încât să fie cât mai util pentru cetăţeni. Aici vor putea organiza diferite evenimente, construcţia fiind foarte încăpătoare...” Şcoală generală modernă la Chisindia Încă de la începutul mandatului, Ionel Paşca a avut în atenţie situaţia Şcolii Generale din localitate. Pentru a nu fi probleme în cazul obţinerii avizului sanitar, şcoala a fost modernizată, prin renovarea interiorului - coridorul şi sălile de clasă, dar şi prin construirea unor grupuri sanitare după standardele europene. În privinţa încălzirii, în şcoală funcţionează o centrală termică, neexistând probleme pe timpul iernii. Pentru ca unitatea de învăţământ să fie cu adevărat modernă, primarul doreşte să mai obţină fonduri şi pentru faţada clădirii. Un alt proiect care vine în ajutorul elevilor constă în construirea unei săli de sport de tip II, în valoare de aproximativ 7 miliarde de lei vechi. Edilul comunei s-a gândit şi la preşcolari - „Avem destul de mulţi copii în comună şi în acest sens am realizat un proiect pentru construirea unei Grădiniţe, care acum se afla pe masa dezbaterilor. Ar fi foarte folositoare pentru noi”. Clădirea va fi amplasată pe actualul spaţiu de joacă, pe strada principală. Priorităţi: reabilitarea străzii principale, drumurile comunale, aducţiunea de apă În zilele următoare vor începe lucrările de asfaltare a străzii principale din Chisindia. Valoarea totală a proiectului ajunge la 17 miliarde de lei vechi, cinci miliarde fiind deja acordaţi de către Guvern - „Este o lucrare importantă şi am obţinut deja o parte din finanţare, de la Guvern. Este mult de lucru dar sperăm ca până la toamnă să fie gata”, spune Paşca. Şi drumurile comunale Chisindia - Văsoaia şi Chisindia - Păiuşeni (4,5 kilometri) vor fi refăcute: „Sunt multe de făcut şi în satele apărţinătoare de Chisindia. Drumurile sunt cele mai importante pentru că sunt destul de degradate. În Păiuşeni trebuie reabilitat şi Căminul Cultural”, spune Paşca. Asfaltarea drumurilor comunale vor fi finanţate printr-un proiect câştigat pe Măsura 3.2.2 De asemenea se lucrează la realizarea studiului de fezabilitate pentru aducţiunea de apă în comună ce va servi localităţii Chisindia dar şi comunei vecine, Buteni - „S-au făcut deja probe şi analize pentru apă, măsurătorile necesare. Totul este în regulă doar să realizăm proiectul şi să primim finanţare în acest sens”, ne explică primarul. Simina Roz - Observator