Ştirile Zilei

Licitaţia pentru banda suplimentară de coborâre de pe Podul Decebal a fost finalizată. Una dintre cele mai importante lucrări de infrastructură, prevăzută a fi realizată în întregime cu bani din bugetul local, va demara în aproximativ două săptămâni. Este vorba de realizarea unei benzi suplimentare de coborâre de pe Podul Decebal, pentru descongestionarea traficului din această zonă. Procedurile de licitaţie au început în urmă cu o lună (pe 24 iunie având loc deschiderea ofertelor), după ce aleşii au votat realizarea acestui proiect pentru a evita ambuteiajele create datorită „traficului rutier şi pietonal din intersecţie”. La momentul votului erau prevăzute două variante de amenajare a benzii suplimentare, cea mai costisitoare fiind estimată la peste 1,1 milioane lei (peste 290.000 euro). Până la stratul şcolii Imediat după finalizarea întregii proceduri de licitaţie pentru proiectarea şi construcţia benzii suplimentare (scurgerea perioadei de contestaţii şi semnarea contractului), constructorul va trece la realizarea lucrării. Potrivit primarului Gheorghe Falcă, lucrările vor începe în aproximativ două săptămâni, iar municipalitatea vrea să finalizeze investiţia, cel puţin în zona învecinată terenului de sport, până înainte de începerea anului şcolar 2009-2010. Banda suplimentară de coborâre de pe podul Decebal va muşca, se pare, o porţiune din terenul de sport de peste drum de Liceul Moise Nicoară. A. B. - Jurnal arădean

Ieri a avut loc şedinţa C.A. şi a membrilor Adunării Generale a Acţionarilor de la CET. Pe ordinea de zi au fost subiecte precum aprobarea proiectului de divizare a societăţii şi a raportului de evaluare a acţiunilor în cazul răscumpărării acestora după divizare (0.36% din acţiuni aparţin unor foşti angajaţi); analiza studiului de activitate a MPC, societate la care este acţionar şi CET şi cu care este implicat într-un proces. În cazul apariţiei unei notificări de la Tribunal, directorul Cornel Secianschi spune că vor trebui să-şi cumpere acţiunile; modificarea actului constitutiv al societăţii în sensul că managerul societăţii trebuie să prezinte odată la 6 luni un plan de afaceri. La categoria „diverse” s-a discutat despre cele 8 societăţi care şi-au exprimat intenţia de a investi în CET. Este vorba despre două firme româneşti, o societate din Franţa, una din Germania, două din Spania, una din Finlanda şi una mixtă, româno-suedeză. Pentru demararea negocierilor cu acestea, este nevoie de acordul CLM, de aceea va fi introdus cel mai probabil în şedinţa extraordinară de vineri un asemenea proiect pe ordinea de zi. Consiliul de Administraţie şi membrii AGA l-au împuternicit pe Cornel Secianschi să semneze un contract de consultanţă cu firma din Suedia care a realizat studiul de fezabilitate de la CET. Sindicaliştii nu sunt foarte încântaţi de perspectiva divizării, pentru că odată cu realizarea unor investiţii, se va constata că cei 800 de angajaţi sunt mai mult decât are are Centrala nevoie. Însă Secianschi spune că acest lucru s-ar putea întâmpla abia peste 2-3 ani. Dana Mirea - Observator

Potrivit Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad, un număr de 1755 de persoane s-au înscris pentru cele 260 de posturi disponibile pentru examenul de titularizare care va avea loc în 15 iulie. Dintre cei 1.755 de candidaţi, cei mai mulţi concurează pentru posturile de la Limba Română şi Metodologia Predării activităţilor instructiv-educaţionale în grădiniţe - 234 de candidaţi. De asemenea, cele mai dorite posturi sunt pentru Metodologia predării Limbii şi Literaturii Române, învăţători - 177 de candidaţi, Limba şi Literatura Engleză - 165 de candidaţi, Limba şi Literatura Română - 161 de candidaţi, Educaţie Fizică şi Sport - 154 de candidaţi, Psihopedagogie specială - 121 de candidaţi, Istorie - 82 candidaţi iar pentru Religia Ortodoxă s-au înscris 77 de candidaţi. Cei mai puţini candidaţi sunt pentru Limba Latină, Limba Italiană sau Franceză şi pentru celelelte Religii, în afară de cea Ortodoxă. Numărul candidaţilor este mare faţă de posturile scoase la concurs, iar acestea din urmă sunt majoritatea în mediul rural. „Cele mai multe posturi sunt pe mediul rural. Având în vedere metodologia din acest an, care a permis profesorilor să se mişte din mediul rural în mediul urban, respectiv pe verticală de la educatoare la învăţător sau la profesor, s-au eliberat mai multe posturi de educatoare, respectiv de învăţători“, ne-a declarat Laura Putnic - purtător de cuvânt în cadrul IŞJ Arad. În această vară, lupta pentru posturile de cadre didactice va fi acerbă, din cauza numărului mare de persoane înscrise pe numărul de locuri disponibile, însă cu toate acestea, unele posturi destul de importante nu reprezintă interes pentru candidaţi. Alexandra Nadaban - Glasul Aradului

Vladimirescu are şansa unei viziuni moderne şi responsabile de conducere a comunităţii - prin prezenţa unei echipe administrative puternice. Pe lângă proiectele importante care conturează dezvoltarea amplă a localităţii - noul cartier de locuinţe, poate cel mai mare şi frumos din judeţ - ridică, prin linia modernă şi exotică a caselor, peisajul unei comune care, iată - poate primi în mod cert denumirea de cartier de lux al Aradului. O discuţie concisă cu vicele Dorel Horga ne informează despre stadiul diferitelor proiecte demarate în comună, unele finalizate sau în curs de finalizare, şi, mai ales, noutăţi. „Suntem în curs de finalizare a sălii de sport, o construcţie imensă din bani guvernamentali, deosebit de spaţioasă şi modernă - utilă copiilor, tinerilor, de fapt, tuturor celor care vor să se recreeze prin sport. Ne ocupăm, în continuare de trotuarele din Mândruloc, asfaltăm străzi în Vladimirescu, având ca obiectiv realizarea în proporţie de 90 la sută a asfaltării străzilor, 75 la sută din trotuare fiind deja realizate. La Horia suntem preocupaţi de accesarea de fonduri pentru realizarea canalizării, iar proiectul se va depune în curând. Tot aici ne-am ocupat pentru modernizarea grădiniţei, schimbarea geamurilor şi uşilor cu termopan, zugrăvirea interiorului şi exteriorului, urmând ca în această vacanţă să finalizăm aceste lucrări. Şcoala cu clasele I-VIII va fi şi ea reabilitată prin dotarea cu termopan, renovare exterior, introducerea încălzirii centrale pe calorifer, iar la şcoala generală de pe strada Gării se va reabilita acoperişul.” Gropile de gunoi închise la termen Spre deosebire de multe alte localităţi unde închiderea gropilor de gunoi este într-adevăr o problemă, pentru unele imposibil de rezolvat la termenul stabilit, comuna Vladimirescu şi-a făcut temele la timp. „Aici s-a închis deja groapa şi s-a înierbat terenul, iar la Horia este închisă cam 75 la sută în timp ce la Mândruloc se fac deja demersuri pentru închidere. Acordăm o atenţie sporită spaţiilor verzi, oxigenului, aerului curat. Vrem să facem o fântână arteziană pe locul fostei gropi şi să facem plantări”. O altă prioritate în agenda de lucru a primăriei este asfaltarea drumului care leagă Vladimirescu (strada Gării) de Horia. În reabilitare se află şi biserica romano-catolică pentru care s-au alocat fonduri, alături de contribuţia credincioşilor. Linia modernă a comunei se naşte zi de zi, odată cu construcţia noului cartier de locuinţe - unul dintre cele mai moderne din judeţ. O vară fierbinte în care comuna îşi va desăvârşi câteva dintre cele mai importante proiecte, întregind identitatea unui spaţiu plin de istorie străluminând înspre un viitor luminos. Felicia R. Gheorghe - Observator

Cultivatorii arădeni de lubeniţă nu mai trebuie să îşi bată capul pentru soarta culturilor. Alternativa le este oferită de posibilitatea de a -şi procura marfa din Ungaria, la jumătate din preţul cerut în pieţele oraşului. Tot ce au de făcut comercianţii locali este să treacă graniţa cu Ungaria pe la Bătania. Reciproc avantajos În schimbul unui preţ cuprins între 45 şi 60 de forinţi pentru un kilogram, maghiarii îşi vând pepenii la marginea drumului. Dacă au noroc de un client bun, care vine să cumpere cantităţi mai mari, vânzătorii din ţara vecină mai negociază preţul final al tranzacţiei şi sub minimul de 45 de forinţi la kilogram. Afacerea cu pepeni e prosperă pentru ambele părţi: agricultorul maghiar „scapă” de marfă şi primeşte, de obicei, bani cash, românul cumpără marfa la o jumătate de preţ, nu trebuie să se ocupe de culturi şi obţine profit vânzând lubeniţa cu preţ dublu în oraş. Trăiesc din agricultură Cele mai multe dintre satele maghiare de frontieră sunt depopulate iar puţinii locuitori rămaşi aici îşi câştigă existenţa din agricultură. Potenţialul agriculturii din ţara vecină nu ajunge, nici pe departe la cel al României, însă agricultorii maghiari ştiu cum să îşi pună pământul la lucru: „de când mă ştiu, am trăit din agricultură. Cam toţi vecinii mei fac asta. Am aproape 40 de hectare de pământ moştenite de la părinţii mei şi îmi câştig banii din ceea ce cultiv. Lubeniţa merge mai bine anul acesta şi de aceea o dăm aşa de ieftin. Avem poducţie mare şi nu vrem să ni se strice lubeniţa. Atunci o dăm şi la 40 de forinţi kilogramul, dacă se cumpără multă. Cei mai mulţi clienţi ai mei sunt din Arad: ei vin, cumpără şi revând la dublu. Sincer, nici eu nu aş mai cultiva în locul lor”, mărturiseşte unul dintre vânzătorii maghiari de la marginea şoselei. Concurenţă neloială Exemplul românilor care preferă să revândă lubeniţa ungurească în pieţele din oraş obţinând preţ dublu pentru un kilogram nu îi lasă indiferenţi pe cultivatorii autohtoni. Ei îi acuză pe aceia care apelează la aceste practici de concurenţă neloială: „ceea ce fac este o jignire la adresa noastră, a celor care muncesc pentru ca să producă. Ce s-ar întâmpla dacă am merge toţi să cumpărăm lubeniţa din Ungaria şi am veni să o vindem apoi la suprapreţ? Pe lângă asta, cred că ar putea fi traşi la răspundere pentru concurenţă neloială, numai că nu ştiu cine ar trebui să le facă asta”, spune o vânzătoare venită în piaţa Mihai Viteazul cu lubeniţă de Curtici. Monica Tulcan - Glasul Aradului