Studiul de prefezabilitate pentru parcarea de 500 de locuri din Piata Avram Iancu arata costuri colosale. Unica solutie pentru parcarea din centrul orasului este, asa cum recunosc si reprezentantii Primariei Arad, o parcare subterana. Singura problema in cadrul acestui proiect sunt insa banii, caci, potrivit primarului Gheorghe Falca, o parcare de acest gen, deja luata in calcul printr-un studiu de prefezabilitate, costa peste sapte milioane de euro. In absenta banilor, problema parcarilor de pe centru pare de nerezolvat. Edilul local sustine ca e greu de crezut ca va fi identificata acum, in plina criza financiara, o firma dispusa sa investeasca peste sapte milioane de euro intr-o parcare din care sa-si scoata banii peste 10 ani. Totul, in conditiile in care o astfel de parcare nu exista decat la Bucuresti si, pana si ea, are probleme de ocupare a locurilor de parcare si, implicit, probleme financiare. Gheorghe Falca sustine ca Primaria Arad este, totusi, dispusa sa-si asume riscul si sa scoata la licitatie concesiunea terenului din Piata Avram Iancu, pentru a vedea daca exista cu adevarat firme interesate sa investeasca bani acolo si pentru a nu mai fi acuzat ca nu vrea sa faca nimic in problema parcarilor. Parcare pe credit O alta varianta, vehiculata la finele saptamanii trecute de primarul Falca, in privinta solutiilor pentru parcarea de pe centrul orasului, este accesarea unui credit furnizor, de genul celui luat de Drumurile Nationale pentru DN7, dar cu un termen de rambursare mai mare, nu de 12 luni, ci de cinci ani. „In acest caz, tot ce s-ar acumula din taxarea parcarii subterane ar merge spre plata creditului furnizor”, sustine edilul, care crede ca in aceasta privinta este insa nevoie de o modificare a legislatiei. 500 de locuri de parcare Primaria sustine ca pretul de peste sapte milioane de euro (putand ajunge pana la noua milioane) pentru parcarea subterana de sub Piata Avram Iancu, a fost dat de firma germana care a realizat studiile de prefezabilitate pentru parcari aici, dar si in Piata Primariei. Pretul mai sus vehiculat a fost calculat pentru realizarea unui parcari de 500 de locuri, pe doua nivele, in piata din spatele teatrului. Edilul local sustine ca o astfel de parcare ar rezolva problema de pe centrul orasului, in conditiile in care pe toata lungimea acestuia exista acum doar 500 de locuri de parcare. A. B. - Jurnal aradean

Bisericile si Manastirile din Arad au fost neincapatoare pentru miile de credinciosi, care au participat in cele doua zile la slujbele dedicate Rusaliilor. Catedrala Noua de la Podgoria a fost, si ieri, plina de credinciosii, care au participat la hramul Bisericii, unde a fost prezent si I.P.S. Timotei Seviciu, Episcop al Aradului, Ienopolei, Halmagiului si Hunedoarei, care a oficiat, alaturi de un sobor de preoti si diaconi, Sfanta Liturghie. Credinciosii ortodocsi au mers in numar mare la Catedrala Ortodoxa Noua ca sa praznuiasca primul hram al locasului de cult dupa tarnosire. A doua zi dupa Pogorarea Sfantului Duh (Rusaliile), crestinatatea a praznuit Sfanta Treime, adica Unitatea Dumnezeirii in Trei Persoane, Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Aceasta unitate sta la temelia credintei crestine. Imbracati de sarbatoare La 50 de zile de la Sfintele Pasti, crestinii ortodocsi si greco-catolici se bucura de aceasta mare sarbatoare. Asa se face ca locasurile de cult s-au umplut, duminica si luni, de credinciosii care au participat la unul dintre marile praznice imparatesti ale Mantuitorului, in care a fost alcatuita prima comunitate crestina, nucleul Bisericii de mai tarziu. Rusaliile reprezinta si consacrarea solemna a Bisericii intemeiate de Iisus Christos, dar si o sarbatoare de multumire pentru harul Mirului. Mii de aradeni, imbracati in haine de sarbatoare, s-au inchinat si s-au rugat. Pentru ca ziua de ieri a fost libera, multi au preferat sa aprinda si in aceasta zi o lumanare, mai ales ca s-au facut slujbe in toate locasurile de cult. „Am fost si duminica cu familia la biserica, dupa care ne-am dus sa servim masa, iar astazi (n.r. ieri) am venit sa mai aprind o lumanare si sa ma rog”, spune Maria Cristea. In Vechiul Testament, Rusaliile apare ca o sarbatoare agricola de bucurie, in care se ofera parga din roadele pamantului numita si „Sarbatoarea saptamanilor”. Numele de Rusalii vine de la vechea sarbatoare romana Rosalia, la care mormintele erau impodobite cu trandafiri. Cu trecerea timpului, in Romania au aparut mai multe obiceiuri legate de aceasta sarbatoare. Rusaliile se identifica cu ielele, cu zanele rele care ii pocesc pe oameni sau le iau mintile. Pentru a se feri de ele, oamenii poarta asupra lor frunze de pelin si se spune ca daca le intalnesc nu trebuie sa le vorbeasca. In multe colturi ale tarii aceste obiceiuri au fost pastrate cu sfintenie. Claudia Untaru - Glasul Aradului

Trei scoli aradene au primit plachetele si diplomele care le atesta titulatura de “scoala europeana”. Evenimentul s-a petrecut la Bucuresti, la Palatul Parlamentului, unde au participat reprezentanti de la 42 de scoli din tara. In ambianta sobra si eleganta a Palatului Parlamentului, in prezenta reprezentatilor Ministerului Educatiei Cercetarii si Inovarii, Scoala Generala nr. 5 din Arad, Grupul Scolar Transporturi Cai Ferate din Arad si Colegiul National “Elena Ghiba Birta” Arad si-au vazut recunoscute eforturile in promovarea dimensiunii europene a scolii lor. Delegatia aradeana a fost formata din profesoara Eugenia Grosan, inspector scolar general, al Inspectoratului Scolar Judetean Arad, profesoara Maria Luta, inspector scolar pentru programe europene, profesoara Maria Pascalau, director al Scolii Generale nr. 5, profesoara Daniela Lazar, coordonator proiecte internationale la Scoala Generala nr. 5, profesoara Smaranda Capatana, director al Grupului Scolar de Transporturi Cai Ferate, profesoara Maria Muresan, coordonator de programe internationale la aceeasi scoala, profesorul Constantin Cioarsa Carligeanu, director al Colegiului National “Elena Ghiba Birta”, profesoara Livia Marinescu, coordonator proiecte internationale la aceeasi scoala si elevul Vasii Andrei de la Colegiul National “Elena Ghiba Birta”, ca reprezentant al elevilor. In cadrul ceremoniei, Ecaterina Andronescu, ministrul educatiei a avut cuvinte de lauda si de apreciere pentru munca depusa de reprezentatii celor 42 de scoli din Romania, care au primit titulatura de scoala europeana. Aceasta titulatura se obtine in urma unui concurs extrem de exigent si certifica eforturile comunitatilor scolare in promovarea valorilor europene si a calitatii procesului instructiv educativ prin cooperare europeana. Simina Roz - Observator

Actrita Emilia Dima Jurca a trecut in nefiinta. Peste Teatrul Clasic „Ioan Slavici“ s-a lasat, din nou, umbra tristetii. Una dintre actritele care si-a legat pentru totdeauna numele de acest teatru a plecat alaturi de ingeri, ca sa-l bucure pe Dumnezeu. In dimineata tilei de luni, 8 iunie, cuminte, Doamna Emi a parasit aceasta lume, ducandu-se acolo unde o asteapta sotul ei care, plecat dintre noi doar in urma cu cateva luni, a regretat amarnic ca si-a lasat iubirea de o viata singura. Emilia Dima Jurca s-a nascut in 9 octombrie 1930, la Bacau. In vremuri in care altii se gandeau la meserii mult mai pragmatice, ea s-a apropiat la una dintre cele mai frumoase profesii din lume - cea care ii permite oricui, indiferent de varsta, sa ramana vesnic tanar: cea de actrita. In cariera sa artistica a jucat pe scena teatrului din Arad zeci de roluri, ramanand pentru totdeauna in memoria publicului. A fost iubita, adorata, aplaudata. In fata publicului era o aparitie speciala, iar pe scena si in culise a fost un profesionist desavarsit. A jucat in spectacole de referinta ale teatrului aradean, amintind aici doar cateva dintre ele: Fii cuminte Cristofor, Badaranii, Prostii sub clar de luna, Se cauta un mincinos, Melania si ceilalti, Patima fara sfarsit, Romanta tarzie, Omul cu martoaga, Woyzeck. De numele Emiliei Dima Jurca se leaga si ceea ce aradenii cunosc foarte bine: Teatrul Vesnic Tanar. La Scoala Populara de Arta din Arad, actrita Emilia Dima Jurca a atras in jurul sau, de-a lungul anilor, generatii la rand de tineri care au aspirat la profesia de actor. Unii dintre ei au si imbratisat aceasta cariera, fiind acum actori cunoscuti atat in Arad cat si in tara, iar pentru toti cea care le-a deslusit primele taine a actoriei va ramane pentru totdeauna Doamna Emi. Emilia Dima Jurca s-a stins din viata la Bacau, acolo unde a plecat, dupa moartea sotului sau, pentru a fi alaturi de sora sa. Inmormantarea va avea loc miercuri, 10 iunie, la Bacau. Colegii din teatru vor organiza o slujba de pomenire a Doamnei Emi, locul si data desfasurarii ei urmand a fi comunicata in timp util. Dumnezeu sa o odihneasca in pace si sa se bucure de harul ei. V. F. - Jurnal aradean

Ieri, strazile erau sufocate de canicula, aproape pustii. Orasul a aratat ca intr-o zi de duminica. A fost a doua zi de Rusalii si pentru prima oara cand oamenii muncii au fost liberi. Relaxarea si distractia au fost cuvintele de ordine care au marcat sarbatoarea. Unii au ales umbra padurii, altii s-au imbulzit sa intre la strand. Codru-i frate cu romanul A fost greu sa mai gasesti un loc la umbra in padurea Ceala, la orele amiezii. Cei mai harnici dintre aradeni au ajuns inca de dimineata, iar gratarele si micii sfaraiau deja, semn ca ora pranzului era pe-aproape. Aradenii au petrecut asa cum stiu mai bine; au evadat pentru o zi din tumultul orasului si s-au refugiat in sanul naturii. O pala de vant ridica valuri de praf pe drumul de pamant care duce la balta de la Maltaret, iar aerul era fierbinte. Cativa pescari s-au aciuat pe malul lacului si asteaptau, rabdatori, ca pestele sa muste momeala pregatita de cu seara: „e peste mult aici, eu vin si de trei ori pe saptamana, ca sunt pensionar si am vreme. Sunt mai multe soiuri, dar azi am prins mai mult carasi. Nu pescuiesc ca sa mananc, ii arunc inapoi in balta dupa ce-i prind,” comenteaza batranul pescar de pe malul stang al lacului. Un baiat toropit de caldura a urcat pe trambulina si a tasnit sa se racoreasca in apa numai buna de scaldat: s-a dus prada pescarilor pret de cateva minute. Din masinile lasate la umbra la aerisit melodiile diverse se impleteau intr-un noian de sunete fara noima care nu deranjau pe nimeni. Oamenii aveau de lucru: berea sau sucurile se incalzesc daca stau prea mult nebaute, iar bunatatile s-au rumenit pe gratarele improvizate: „e tare bine ca s-a dat zi libera si astazi. Ne putem relaxa si noi la aer curat. Ieri am fost la biserica, azi e timput de petrecere. Noi, cei mai in varsta, ne ocupam de mancare, copiii bat mingea si se pot balaci in voie pana diseara”, ne-a spus o gospodina zambitoare pentru ca mirosul gratarelor imbiau deja la festin. Lazile de bere erau la maxima cautare; de vina au fost micii si gratarele. Orasul s-a mutat la strand Pregatiti pentru o asteptare care va dura aproape o ora, aradenii care au ales strandul au stat inca de dimineata aliniati pe cinci randuri la intrarea pe Strandul Neptun, formand o mare de culori. Nu a contat cat de lunga e asteptarea, cand dincolo de portile supraaglomerate i-a asteptat o zi de huzur. O mare de masini inghesuite la intrare au reusit sa blocheze circulatia pret de cateva minute. Terasele au fost pline pana la refuz de clienti, iar in zona bazinelor nu a fost loc sa arunci un ac. Unii, mai inspirati, au reusit sa adoarma vigilenta taxatorului si s-au strecurat catre bazine pe o usa uitata deschisa. Cu mic, cu mare, aradenii au petrecut. Peste 5000 de aradeni au venit ieri la strand cu un singur scop: relaxarea. „N-am mai pertecut asa bine de Rusalii de cand ma stiu. Noi, baietii, am ramas sa tinem locuri la terasa, pentru pranz, iar asteptarea e mai usoara langa o sticla de bere rece pana fetele stau la plaja”, ne-a marturisit zambind unul dintre clientii terasei. Dinspre casute, mirosul de gratare a concurat strans cu aromele care au imbiat trecatorii sa poposeasca la terase. Pana seara tarziu, Strandul Neptun a ramas asediat de petrecareti, dar astazi, din pacate, e o noua zi de munca. Monica Tulcan - Glasul Aradului