Ştirile Zilei

Victorie după scandal: ministerul va finanţa prelungirea cu 350 de metri a pistei Aeroportului Arad. Ministerul Transporturilor va finanţa o lucrare de anvergură care se va executa pe Aeroportul Internaţional Arad. Este vorba despre prelungirea pistei de aterizare cu 350 de metri. Totul a pornit de la scandalul legat de o porţiune de teren de 500 de metri. Pe acest teren urma să treacă centura de ocolire a municipiului, construită în regim de autostradă, dar problema era că şoseaua s-ar fi intersectat perpendicular cu pista aeroportului. Realizatorii studiului de fezabilitate au omis acest lucru, iar această informaţie a fost aflată de abia după semnarea contractului de execuţie a lucrării. Autostradă îngropată? Din declaraţiile directorului Aeroportului Arad, Dan Bălăcel, în această situaţie complicată existau numai două căi de rezolvare: una se referă la prelungirea pistei de aterizare cu 350 de metri, iar cealaltă, mult mai costisitoare şi mai greu de realizat, ar fi fost construirea unui tunel aflat la minimum trei metri sub nivelul solului prin care să treacă autostrada propriu-zisă. O altă variantă, cea de a treia, aproape imposibil de realizat, se referea la mutarea totală a amplasamentului pe care urma să fie construită centura. În acest caz, trebuia realizat un nou studiu de fezabilitate, un alt proiect tehnic, iar terenurile despăgubite deja de stat ar fi trebuit revândute. Pistru confirmă Ministerul Transporturilor a analizat situaţia şi a hotărât să se meargă pe varianta cea mai simplă, care ar fi împăcat ambele tabere, atât CNADNR-ul, cât şi Aeroportul Arad. „În consiliul tehnico-economic al Ministerului Transporturilor s-a aprobat acordarea fondurilor necesare pentru prelungirea pistei de aterizare de la Aeroportul Arad”, a declarat Eusebiu Pistru, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Practic, o investiţie costisitoare pentru Consiliul Judeţean Arad, de care aparţine aerogara, va fi finanţată în totalitate de către Guvern. Urmează birocraţia Momentan, nu se ştie concret suma pe care ministerul o acordă Aeroportului. Nu se cunoaşte nici data la care va fi începută lucrarea propriu-zisă. „Urmează să facem un studiu de fezabilitate şi un proiect tehnic. De abia atunci vom afla cât va costa exact lucrarea şi când va putea fi începută”, a declarat Dan Bălăcel, directorul aeroportului. Probleme la echipamente Conducerea Aeroportului Arad a anunţat că realizarea şoselei în apropierea pistei ar fi disturbat buna funcţionare a echipamentelor aeroportuare. Mai exact, este vorba de ILS, Instrument Landing System, aparat care poate ghida avioanele la aterizare în condiţii de ceaţă. A. G. - Jurnal Arădean

Criza a adus mai multă cumpătare în rândul arădenilor. Dacă anii trecuţi atât firmele, cât şi oamenii de rând care aveau lichidităţi se aventurau să facă tot felul de investiţii, în 2009, cei mai mulţi au preferat să-şi pună economiile la adăpost, în bănci. Sumele economisite, atât de societăţi, cât şi de persoanele fizice au crescut substanţial în ultimele 12 luni, cele mai populare produse bancare fiind depozitele la termen şi depozitele rambursabile după notificare, în lei şi valută şi depozitele la vedere în valută. Creşte valoarea depozitelor Dacă, conform unui studiu realizat de BNR, la sfârşitul lunii septembrie 2008, arădenii aveau depozite la termen şi depozite rambursabile după notificare în lei în valoare de 718.441.620,08 lei, din care persoanele juridice aveau 261.039.584,43, iar persoanele fizice 413.776.835,99, la sfârşitul lui septembrie 2009, acest tip de depozite erau în valoare de 973.332.837 lei. Suma depusă de agenţii economici a scăzut puţin, aceasta fiind de 212.406.485,75, iar persoanele fizice se pot lăuda cu depozite de 652.569.100,37 lei. Conturile la vedere în valută sunt preferate în special de patronii firmelor, care anul trecut aveau depusă contravaloarea a 134.691.642,91 lei, în timp ce anul acesta suma a atins 206.324.799,53 lei. Şi per total, disponibilităţile la vedere în valută au crescut în ultimele 12 luni, de la 335.385.911, 35, la 346.886.446,08 lei. De departe însă, cea mai importantă creştere în 2009, au avut-o depozitele la termen şi depozitele ram­- bursabile după notificare în valută. De la 386.048.743,37 de lei în 2008, acestea au ajuns aproape să se dubleze în 2009, ajungând la 657.315.912,50 de lei. Societăţile şi-au majorat depozitele de acest tip de la 57.187.740,41 lei la 107.602.578,03 lei, în timp ce economiile populaţiei puse la păstrare în bănci au crescut de la 327.932.858,85 lei la 544.892.526,63 lei. Economiile, puse la adăpost Economiştii susţin este vorba de un comportament normal pe timp de criză, atât persoanele fizice, cât şi cele juridice încercând să-şi pună la adăpost economiile. „Toate firmele capitalizate, care au acumulat anumite disponibilităţi au preferat să nu mai facă investiţii într-o piaţă nesigură din cauza crizei, alegând varianta unui câştig mai mic, dar mai sigur, provenit de la un depozit bancar. Un comportament similar l-a avut şi populaţia. După doi-trei ani de creştere economică în care s-au acumulat anumite sume, oamenii au preferat să renunţe la investiţii şi să-şi păstreze banii în bancă”, ne-a declarat Petre Horga, preşedintele fili­alei arădene a Corpului Experţilor Contabili şi Contabili Autorizaţi din România. Horga mai spune că dobânzile atractive oferite de bănci la începutul anului au avut un cuvânt hotărâtor în a-i face pe arădeni să nu-şi mai rişte capitalul în afaceri nesigure. În ceea ce priveşte preferinţa pentru valută, Petre Horga susţine că această tendinţă a apărut după ce la începutul anului se prefigura o inflaţie destul de mare, iar deponenţii au încercat astfel să-şi protejeze economiile de devalorizare. Lucian Serban - Glasul Aradului

Politiştii de frontieră arădeni au descoperit într-un automarfar peste 19 tone de parfumuri, posibil contrafăcute, ce urmau să ajungă în Franţa. Ieri dimineaţă, în jurul orei 2, la P.T.F. Vărşand s-au prezentat pentru a ieşi din ţară, conducând un TIR înmatriculat în Germania, un cetăţean turc şi unul german. Conform documentelor de însoţire a mărfii, TIR-ul trebuia să fie încărcat cu peste 19 tone de materiale textile, în valoare de peste 67.000 de euro, provenind din Turcia ce urmau să ajungă la o societate comercială din Franţa. Pentru că la control în interiorul TIR-ului poliţiştii au depistat în loc de sacii cu textile, cutii de carton, au avut bănuieli în legătură cu încărcătura, solicitând ajutorul inspectorilor vamali din cadrul D.J.A.O.V. Arad pentru efectuarea unui control amănunţit al mijlocului de transport. Cu această ocazie au fost descoperite cutii de carton ambalate în saci de rafie, ce conţineau flacoane cu apă de parfum, purtând însemnele distinctive ale unor marci de profil (Lacoste, Dior, Dolce & Gabbana, Prada etc.) bănuite a fi contrafăcute. La o primă evaluare, s-a estimat că greutatea totală a produselor contrafăcute se ridica la aproximativ 19.100 kg. După inventarierea parfumurilor, acestea au fost reţinute. De asemenea, cetăţeanul turc şi cel german vor fi amendaţi conform legislaţiei în vigoare şi cercetaţi pentru punere în circulaţie fără drept a unor produse purtând o marca identică sau similară cu o marcă înregistrată. Poliţiştii de frontieră continuă cercetările în vederea stabilirii autenticităţii produselor transportate şi identificării persoanelor implicate în cauză, la finalizare, urmând a fi luate măsurile legale ce se impun. Ana Maria Cantea - Observator

La împlinirea a 15 ani de la momentul înfrăţirii Aradului cu Gyula, Filarmonica îşi onorează auditoriul prin ópusuri de mare accesibilitate. Reprogramându-i pe scena de concert pe dirijorul Dorin Frandeş şi pe pianistul Sorin Dogariu, instituţia continuă în seara de 12 noiembrie, la ora 19, seria programelor sale de abonament. Alături de dinamicile „Dansuri româneşti” ale lui Theodor Rogalski, se înscriu în ordinea numerelor de program, cel mai revoluţionar concert pentru pian al anului 1848 - „Concertul nr. 1 în mi bemol major” de Franz Liszt - şi cea de a doua din şirul simfoniilor londoneze, „Simfonia cu lovitură de timpan” a părintelui clasicismului vienez. Printre nenumăratele glume ascunse în paginile compoziţiilor lui Joseph Haydn, cu siguranţă aceea inserată în Andantele Simfoniei „Surpriza” este una dintre cele mai celebre. Prolog al seratelor dedicate anului Haydn 2009, ópus de referinţă al repertoriului universal de orchestră, Simfonia nr. 94 este un imbold cu adevărat optimist pentru întâlnirile cu muzica şi muzicienii ediţiei din acest an a Festivalului Arădean de Muzică Vieneză (15 -29 noiembrie). C. D. - Jurnal Arădean

Am intrat în penultima lună a lui 2009 şi iarna ne-a făcut să credem, pentru câteva zile, că va stăpâni şi peste împărăţia toamnei. Mama natură n-a permis însă această imixtiune şi lucrurile au revenit pe făgaşul lor normal, ploaia luând locul prematurilor fulgi de nea. Însă pentru mulţi edili locali din zonele mai înalte ale judeţului, şi nu numai, puseul de frig a fost un dur semnal alarmă: frigul şi vremea rea vor fi în curând stăpâni absoluţi. Se impune aşadar grăbirea finalizării lucrărilor la drumuri, se impune finalizarea aprovizionării cu combustibil, se impune finalizarea lucrărilor de exterior la toate obiectivele începute, într-un cuvânt pregătirile de iarnă trebuie finalizate. Discuţia purtată recent cu primul edil al Almaşului, Teodor Avram s-a axat atât pe temele enumerate mai sus cât şi pe alte probleme legate de viitor. „În acest an, cu toată starea de criză, pe care am resimţit-o toţi, ne-am impus o listă de priorităţi pe care am încercat s-o respectăm. Astfel, am finalizat reabilitarea termică la Şcoala Generală cu clasele I-IV, aici înlocuindu-se geamurile şi uşile cu altele gen termopan; la Grădiniţă am finalizat în timp util toate lurările de reparaţii şi iginienizare profundă: zugrăveli, vopsiri etc. O atenţie deosebită a fost acordată reabilitărilor trotuarelor în Cil şi Joia Mare unde s-au făcut şi lucrări de monatre a unor balustrăzi la pode­ţele gospodăriilor. Atât cât timpul o va permite astfel lucrări vor continua şi în Almaş şi Rădeşti. Genul acesta de lucrări le executăm cu beneficiarii Legii 416 - adică a ajutorului social“ - a precizat domnia sa. Un obiectiv despre care n-am mai vorbit în ultima vreme dar la care lucrările au continuat în limita finanţării este Staţia de epurare. „Acum ne apropiem de finalizarea Staţiei de epurare, fiind executaţi cam 450 m, aceasta însemnând cam 80% din lucrare, adică foarte aproape de finalizare“ - ne-a asigurat primarul din Almaş. Pe lângă creşterea lungimii trotuarelor - atât în interiorul localităţilor cât şi în paralel cu drumul naţional, pentru siguranţa copiilor şi a tuturor pietonilor, în general - un obiectiv îndelung aşteptat şi în final realizat a fost asfaltarea celebrului tronson de drum Cil - Rădeşti, în lungime de .... km. Asfaltarea acestui drum a ajuns să fie visul tuturor localnicilor din zonă, deoarece atât vara - când traficul ridica nori denşi de praf cât şi iarna cân ploile îl făceau apropae impracticabil, acest drum a ajuns să fie un coşmar pentru toţi. Ei bine acest coşmar a încetat odată cu turnarea păturii asfaltice. Despre planurile de viitor, primarul din Almaş este rezervat în declaraţii. „Avem în derulare o serie de lucrări foarte importante pentru comună, care se vor încheia anul viitor, cum ar fi finalizarea reţelei de apă potabilă în toată comuna ori finalizarea reabilitarii Căminelor Culturale din Cil şi Rădeşti iar în Joia Mare, bunăoară, avem un proiect de execuţie privind asfaltarea unor străzi - cu fonduri locale, de data asta. Ar fi o mare bucurie pentru noi ca măcar aceste lucrări să le finalizăm în bune condiţii şi la timp. Despre alte proiecte vom mai vorbi cu alte ocazii când vom avea clarificată modalitatea de finanţare“ şi-a încheiat relatarea Teodor Avram, primarul din Almaş. Florica Bunaciu - Glasul Aradului