|
|
Luni,
12 ianuarie 2009 |
|
- Aradul
are o tendinta continua a de a se extinde
|
|
Aradul
s-a afirmat inca de la inceput si ca un vestit centru
ecleziastic. In anul 1131 exista o catedrala catolica,
iar in 1156, intre semnatarii unui act, figureaza
si prepozitul Primogenitus din Orod. Aradul deci,
la aceasta data, era centru de prepozitura si prepozitul
detinea deja o functie inalta, fiind membru al cancelariei
ungare. Se considera ca actul cel mai valoros in privinta
Aradului este donatia regelui Bela al III-lea catre
capitalul Aradului, din anul 1177, donatie reinnoita
de regele Emeric in 1202. Donatia este un act extrem
de valoros in care sunt insirate toate localitatile
atribuite capitlului.
Spre sfarsitul secolului al XII-lea, Aradul era si
un port insemnat pentru plutele care transportau sarea
dinspre salinele Transilvaniei.
La inceputul secolului al XIII-lea, Aradul era deja
centru de comitat, extins in Valea Muresului, pe ambele
versante. Aceasta structura administrativa s-a pastrat
pana la ocupatia otomana. Intre anii 1551-1552 Aradul
va fi ocupat de turci, care vor ridica o cetate pe
locul actualei Fabrici Teba. In jurul acestei cetati
se dezvolta noua asezare civila. In perioada ocupatiei
otomane, orasul, pe langa rolul sau strategic, devine
si un important nod comercial, descris pe larg de
vestitul calator turc, Evlia Celebi, care vorbeste
despre insemnatatea targurilor din Arad.
Dupa izgonirea turcilor, intregul comitat aflat spre
nord de Mures va fi ocupat de austrieci. Timp de 20
de ani, Muresul va forma hotarul intre cele doua imperii.
Avand in vedere faptul ca cetatea Aradului va deveni
centru de aparare in aceasta zona, inca din 1689,
printul Eugen de Savoya intocmeste un plan pentru
rezidirea ei. Aceasta cetate va fi daramata in timpul
Mariei Tereza, cand va fi construita noua cetate in
stil Vauban (1763-1783). Paralel cu zidirea cetatii,
austriecii s-au preocupat si cu infiintarea unei zone
graniceresti.
In primele decenii ale secolului al XVIII-lea orasul
era centru militar, sub autoritatea comandamentului
suprem austriac.
Cartierul
agricol format din Parneava, Micalaca si Gai
Intravilanul (adica perimetrul construit)
era marginit la sud de unul dintre canalele raului
Mures, numit Muresul Mort. Intre raul Mures si acest
canal se insirau, de la est la vest, cartierul central,
trupul de hotar Bircas (numit astfel datorita pasunii
pentru cornute mici) si padurea Ceala, care apartinea
de satul cameral Pecica. Mai departe, la sud-vest,
perimetrul extravilan se invecina cu pusta Santoma.
La vest se marginea cu pusta Varias, iar la nord cu
pusta Sanpaul si domeniul Utvinis. La est, perimetrul
extravilan de marginea cu hotarul satului cameral
Micalaca.
Orasul era mic, concentrandu-se in jurul cetatii langa
care, treptat, se va forma un nou cartier agricol,
cuprinzand Parneava, Micalaca si Gaiul, sate taranesti,
care nu faceau parte din oras. Aradul Nou a fost nepopulat
pana la 1724, cand vor fi asezate aici primele 40
de familii germane, aduse din Franconia.
Micsorarile teritoriului extravilan au avut loc in
doua etape. Nevoile municipalitatii, cat si interesele
intreprinzatorilor, au determinat anexarea la oras
a hotarului numit „Poltura” (situat de-a
lungul partii de nord a Caii Aurel Vlaicu, intre Gara
si cartierul Gai) si a terenului agricol situat la
nord-est de Gara, care se va numi „Noua-Colonie”,
astazi Gradiste. Intr-o a doua etapa, partea mlastinoasa
a cartierului Sega este sistematizata si construita
pentru muncitorii uzinelor de vagoane, fabricii de
mobila etc. La fel se procedeaza cu colonizarea terenului
agricol Bujacul Mic, din imediata apropiere a cartierului
Sega, in sistemul radiar de strazi. Bujacul devenea
astfel cel de-al optulea cartier al municipiului Arad.
Dupa primul razboi mondial, sub conducerea administratiei
romanesti, se extind foarte mult cartierele Gradiste,
Bujac si Muresel, cu apendicele sau Subcetate. Fireste,
satul Micalaca va apartine de Arad.
Cresterea ulterioara a extravilanului trebuie pusa
pe seama terenurilor agricole ale Micalacii, Aradului
Nou si Sanicolaul Mic - cele mai recente cartiere
urbane create sub administratia statului roman.
Zona
metropolitana a Aradului va inghiti 8 localitati
Administratia municipiului Arad intentioneaza
in prezent sa dezvolte o zona metropolitana, proiect
care ar ajuta la accesarea unor fonduri europene semnificative.
Zona metropolitana a Aradului incepe deja sa se contureze,
daca ne luam dupa spusele primarului Gheorghe Falca.
La Sofronea se va dezvolta, pe 20 de hectare, o zona
industriala, Vladimirescu beneficiaza de toate utilitatile,
zona de servicii va fi stabilita la Fantanele, iar
cea de agrement la Frumuseni. Infrastructura exista
in parte si va fi extinsa in toate localitatile din
apropiere: Vladimirescu, Livada, Fantanele, Zadareni,
Sofronea, Zimand Cuz (aici a fost deja vandut terenul
pentru o zona industriala), Frumuseni si Sagu. Exista
semnale din partea autoritatilor ca vor fi absorbite
pana in 2025 primele localitati din jurul Aradului,
apoi celelalte. Asta va insemna ca ele sa fie administrate
din municipiu, primariile urmand sa devina un fel
de primarii de sector.
Dana
Mirea - Observator
|
|
- Temperaturile
scazute intarzie lucrarile BERD
|
|
Lucrarile
BERD, cele finantate de catre Banca Mondiala, dar
si celelalte mai mici ar fi trebuit sa fie reluate
astazi. Amintim ca am scapat de aceste santiere si
de blocaje cauzate de lucrari in data de 19 decembrie,
cand muncitorii au intrat in concediu, iar lucrarile
au fost sistate, dupa spusele reprezentantiilor primariei,
pana pe data de 12 ianuarie.
„Din cauza temperaturilor foarte scazute
nu se poate incepe astazi toata activitatea. Sunt
lucrari care necesita o anumita temperatura. In functie
de vreme se va stabili ce lucrari se executa in luna
ianuarie”, afirma Corina Draghici, purtator
de cuvant al Primariei Arad.
Pe langa cele doua lucrari mari din Arad (BERD si
Banca Mondiala) se vor mai efectua altele de refacere
a retelelor termice, introducere utilitati la blocurile
ANL din Micalcala, dar si la blocurile de pe Tarafului.
Inchiderea acestor santiere in perioada sarbatorilor
de iarna si vremea nevaforabila pot duce la noi intarzieri
la termenele de finalizare stabilite initial. Amintim
ca lucrarile de executie pentru obiectivul de investitie
„Transport urban in Municipiul Arad”,
finantate de BERD, sunt in mare intarzire. Desi santierul
creat intre UTA si Podgoria trebuia finalizat in vara
anului trecut, el va fi gata cel mai probabil inainte
de sarbatorile de Pasti (19 aprilie). De asemenea,
reprezentantii Primariei Arad au solicitat anul trecut
prelungirea cu un an a perioadei in care Aradul poate
ridica banii de la Banca Europeana pentru Reconstructie
si Dezvoltare (BERD). Aceasta solicitare s-a datorat
tocmai faptului ca lucrarile de executie nu sunt finalizate,
dar si faptului ca termenul maxim de tragere a creditului
de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare
a fost 30 noiembrie 2008.
Claudia
Untaru - Glasul Aradului
|
|
- Masinile
pompierilor, ale politiei si salvarile vor fi urmarite
prin satelit pentru a primi „unda verde”
in trafic
|
|
O
alta investitie importanta programata pentru viitorul
apropiat de primaria municipiului si Compania de Transport
Public din Arad vizeaza managementul traficului. Aceasta
consta in construirea unui „Centru”
care va avea in vedere urmarirea prin satelit a masinilor
de interventie ale salvarii, pompierilor, politiei,
astfel incat sa li se asigure acestora „unda
verde” catre zona de interventie, precum
si instalarea de semafoare inteligente, ce vor debloca
electronic intersectiile aglomerate.
Semafoarele vor fi controlate computerizat, intersectiile
vor fi reconfigurate din punct de vedere rutier si
dotate cu camere video, iar mijloacele de transport
ale CTP vor fi monitorizate prin satelit. Intersectiile
vor fi dotate cu sistem de semaforizare inteligent,
capabil sa ia decizii de modificare a timpilor de
semaforizare a intersectiilor, pe baza informatiilor
primite prin intermediul camerelor video si a cererilor
de prioritate primite de la salvare, pompieri, politie
sau a vehiculelor de transport public.
O alta componenta a investitiei o reprezinta existenta
unui subsistem de televiziune cu circuit inchis, realizat
prin amplasarea de camere de luat vederi in intersectii
si conectarea acestora, prin fibra optica, la Centrul
de control. Camerele video vor permite transmisia,
inregistrarea si stocarea de imagini din trafic. Cu
aceasta ocazie, se vor modifica programele de semaforizare,
astfel incat CTP sa circule in grafic. Vor fi instalate
sisteme de detectie pe masini si tramvaie, pentru
a se putea stabili prioritatile de trafic, iar intersectiile
vor avea camere video si semafoare cu senzori pentru
a se regla in functie de necesitati. Astfel, daca
sunt masini prea apropiate in timp ce intra in intersectie,
se va pune rosu celui din spate pentru ca distanta
sa ramana constanta si sa vina in statie la timpul
stabilit. Daca intervalul de timp este mare, sistemul
le va facilita un verde suplimentar. Acest sistem
va fi montat pe autobuze, tramvaie, masinile de interventie
a politiei, salvare, pompieri.
Masinile salvarii isi vor putea „comanda”
singure culoarea verde, semaforul „sesizand”
de la distanta, prin intermediul camerelor de luat
vederi, ca vine salvarea. O alta componenta a investitiei
este Urban Trafic Control, care va adapta programele
de semaforizare in functie de valorile de trafic.
Astfel, daca semaforul sesizeaza ca pe unul dintre
bratele intersectiei sirul de masini este mare, sistemul
va pune verde pe acea parte. In momentul de fata,
indiferent de lungimea coloanei de masini, timpul
de asteptare la semafor este acelasi pentru toti.
Sistemul modern va fi dotat cu senzori, camere de
luat vederi, infrarosu si bucle inductive. Managementul
traficului presupune si instalarea unor camere in
intersectii, care vor disciplina soferii.
In faza de proiect se afla si un nou sistem de taxare,
la implementarea caruia se lucreaza in momentul de
fata. Acesta are la baza un card, care va fi folosit
atat in tramvai, cat si in autobuz, urmand ca taxarea
sa se faca in functie de cat timp isi petrece calatorul
in mijlocul de transport. Ambele proiecte vor fi puse
in practica in parte incepand cu acest an.
D.
M. - Observator
|
|
|
Cei
peste 15.000 de vizitatori din iarna aceasta au bagat
in buzunarul Primariei 120.000 de lei.
Temperaturile scazute din ultima vreme s-au dovedit
a fi de bun augur pentru administratorii patinoarului.
In timpul vacantei de iarna, mii de aradeni au venit
sa se dea pe gheata. De la sfarsitul anului trecut,
cand si-a deschis portile, patinoarul a avut peste
15.000 de vizitatori. Potrivit datelor statistice
intocmite de serviciul de specialitate al Primariei,
obiectivul nu a avut in 2007 nici 30.000 de vizitatori,
iar in 2008 (exceptand lunile noiembrie si decembrie),
la patinoar au fost doar 10.000 de persoane.
Potrivit declaratiilor Corinei Draghici, purtatorul
de cuvant al Primariei, de la deschiderea oficiala
din iarna pana acum s-au incasat 120.000 lei. Asta,
in conditiile in care incasarile totale din primavara
s-au ridicat la 131.847 lei.
L.
S. - Jurnal Aradean
|
|
- Medicii
arabi care profeseaza in Arad au invatat sa devina
romani
|
|
Si-au
parasit tara pentru a invata si munci in Romania.
Nu le-a fost deloc usor. Au strabatut mii de kilometri
pentru a-si putea face un rost departe de locurile
in care s-au nascut, departe de familiile lor. In
mijlocul strainilor si-au gasit prieteni, oameni care
sa le fie aproape, alaturi de care si-au intemeiat
o familie, o casa, o noua...viata.
Desi cultura, istoria, limba si credinta le era total
impotriva, au devenit cu timpul romani. Este vorba
despre medicii straini care lucreaza in spitalele
romanesti. Majoritatea dintre ei sunt arabi, indieni
sau apartinand altor natii foarte indepartate de tara
noastra. Primii dintre ei au venit aici prin anii
’60, cand s-au inscris la facultatile de medicina.
Pe vremea aceea, invatamantul romanesc era recunoscut
la nivel mondial pentru valoarea sa. Fiind aproape
de Timisoara, un important centru universitar care
detine o facultate de medicina, Aradul a fost gazda
multor studenti straini.
Motivul pentru care acesti studenti alegeau Romania
era foarte simplu: nivelul invatamantului era foarte
ridicat, iar pretul foarte mic in comparatie cu alte
tari occidentale. Dupa incheierea studiilor, multi
dintre ei se intorceau acasa ori alegeau o alta tara
in care sa-si desfasoare activitatea. Cativa alegeau
insa sa ramana in tara noastra. Presedintele Colegiului
Medicilor Arad, dr. Titus Ududec, ne informeaza ca
pe raza judetului Arad exista cinci medici straini
care se afla in baza de date a institutiei pe care
o conduce. „Acestia sunt de foarte multi
ani in tara noastra, drept pentru care au optat pentru
cetatenia romana. Pe langa cei cinci, mai sunt si
alti medici straini, dar evidenta acestora se tine
la Bucuresti“, ne informeaza dr. Ududec.
Din cei cinci, patru sunt arabi, unul singur fiind
indian.
De
la 18 ani in Romania
Asad Serzad a venit in Timisoara de la 18 ani. In
Irak, de unde provine, a auzit despre facultatea de
medicina de la un verisor de-al sau care a studiat
in Timisoara. „Am venit in anul 1975. Atunci
invatamantul romanesc era foarte serios. Imediat dupa
facultate, m-am intors acasa, dar am revenit in Timisoara
in anul 1987, cand m-am specializat in dermato-venerice.
Dupa asta, mi-am inceput propria afacere la Arad.
Din punct de vedere medical, orasul era la pamant.
In scurt timp, afacerile au descurs bine si mi-am
adus familia aici. M-am casatorit cu o romanca si
am doi copii. Am renuntat si la cetatenia irakiana,
devenind roman“, ne povesteste Asad Serzad.
Inventator
in chirurgie
Hajjar Abdul Jawad este un alt medic strain care profeseaza
in Arad. Putini aradeni stiu despre el faptul ca este
primul medic din lume care a efectuat o operatie de
inlocuire totala a musculaturii penisului. De-a lungul
timpului a mai efectuat nenumarate operatii estetice
si de corectare a tesuturilor afectate de cancer la
san si alte parti ale corpului, fiind si un inventator
in acest domeniu. Dr. Hajjar Abdul Jawad este originar
din Siria, venind la facultatea din Timisoara in anul
1975. „In orasul in care m-am nascut s-a
ridicat o rafinarie, construita in totalitate de romani.
Eu eram in vacanta si lucram ca sudor. Acesta a fost
primul meu contact cu romanii. Atunci m-am hotarat
sa vin in Timisoara. In tara noastra era foarte greu.
Am muncit si ca hamal, dar nu mi-e rusine de asta“,
isi aminteste dr. Hajjar. La Timisoara, l-a avut ca
mentor pe vestitul chirurg de talie internationala,
prof.dr.doc. Constantin Caloghera. In scurt timp s-a
casatorit cu o romanca din Oradea, alaturi de care
are doi copii. Datorita profesionalismului sau, a
avut oferte de a pleca in alta parte. „Am ales
insa sa raman aici. M-am acomodat. Am familie, prieteni.
Nu am mai avut puterea de a lua totul de la inceput
intr-o alta tara“, sustine dr. Hajjar Abdul.
Are totusi o singura nemultumire in ceea ce priveste
activitatea sa din Romania. Nu prea vrea insa sa vorbeasca
despre acest lucru: „uneori, ca straini,
simtim discriminarea din partea colegilor nostri.
Nu ne este usor, dar ce sa facem? Noi am ales acest
drum“, suspina medicul sirian.
Adrian
Cotuna - Glasul Aradului
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Jurnal aradean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia de Vest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Ziarul
Glasul Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|