Ştirile Zilei

Cele mai recente cazuri de gripă nouă, confirmate de Institutul Cazino au dus la suspendarea cursurilor în cadrul Liceului A.M. Gutenbrunn şi pentru clasa a VI-a C de la Liceul Pedagogic Dimitrie Ţichindeal. De marţi până ieri la ora 12, la nivel naţional, au fost confirmate de Ministerul Sănătăţii 56 de cazuri de gripă cu virus AH1N1 pandemic. Dintre acestea, şase s-au înregistrat la Arad, dintre care un elev la Liceul German, unde mai existau două cazuri similare din două clase diferite, ceea ce a dus la închiderea unităţii de învăţământ pe o perioadă de şapte zile, şi un elev la Pedagogic. Astfel că până ieri, la nivel naţional, s-au înregistrat un număr de 1057 de persoane diagnosticate cu gripă nouă, numărul arădenilor ale căror analize au confirmat prezenţa virsului AH1N1 crescând la 45. Ministerul Sănătăţii a anunţat că vaccinul pe care intentionează să îl achiziţioneze pentru imunizarea copiilor cu vârste cuprinse între 6 luni şi 6 ani are toate aprobările de calitate, siguranţă şi eficacitate de la autoritatea competentă europeană - EMEA (Agenţia Europeană a Medicamentului). Simptomele gripei noi sunt similare gripei obisnuite: febră, letargie, lipsă de poftă de mâncare, tuse. În cazul apariţiei acestor simptome adresaţi-vă medicului de familie. Pentru evitarea răspândirii bolii, cadrele medicale recomandă acoperirea gurii şi a nasului cu batistă când stranutaţi, spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun sau folosirea soluţiilor dezinfectante. Ana Maria Cantea - Observator

Angajaţii DGFP sunt nevoiţi să ia măsuri extreme pentru a recupera datoriile arădenilor Conform unui comunicat de presă emis de reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Arad (DGFP), în primele zece luni ale anului, instituţia a pus poprire pe conturile a 2.035 de arădeni care nu şi-au plătit dările la stat. Asta, după ce, iniţial au fost comunicate 2.083 de somaţii, pentru datorii care totalizează 23.851.904 lei. Inspectorii DGFP au reuşit să facă să plătească imediat după primirea somaţiei un număr de 7.462 de restanţieri, aceştia achitând 4.312.640 de lei. În ceea ce priveşte popririle pe conturile bancare, Finanţele au ales această soluţie în cazul a 2.035 de rău-plat- nici care aveau datorii la bugetul de stat de 9.814.420 de lei. În urma popririlor, în 574 de cazuri s-a reuşit recuperarea banilor, încasându-se astfel 1.600.285 lei. O altă măsură pentru recuperarea creanţelor a fost poprirea pe venituri la terţi, aplicată în cazul a 843 de contribuabili, cu datorii de 5.640.530 lei. În 242 de cazuri s-au obţinut rezultatele scontate, suma recuperată astfel fiind de 468.935 lei. „Situaţia prezentată se referă la persoanele fizice care nu şi-au achitat impozitul pe venituri din activităţi independente, profesii liberale sau chirii. Totalul încasărilor prin măsurile de executare silită la persoanele fizice se ridică la 6.493.203 lei”, a declarat Călin Arusti, purtătorul de cuvânt al DGFP Arad. Mai multe executări Reprezentanţii Finanţelor susţin că în comparaţie cu anii trecuţi, s-au luat mai multe măsuri de executare silită. „Din anumite motive, obiective, anul acesta a fost o indisciplină fiscală mai mare. Dacă anul trecut aveam categorii aparte de rău-platnici, în 2009 au apărut şi cei care nu şi-au putut plăti datoriile din cauza condiţiilor economice. Noi însă nu am avut ce face, a trebuit să-i executăm, pentru că de încasările de la Finanţe depind banii pentru sănătate, învăţământ şi toate categoriile de bugetari. Trebuie să ştiţi că băncile sunt obligate conform legii să pună la dispoziţia Fiscului datele cu privire la toate conturile contribuabililor, iar noi, neavând informaţii cu privire la sumele din conturile respective, punem poprire pe toate conturile pe care le are un debitor. Dacă persoana respectivă nu are conturi, trecem la aplicarea de sechestre”, a încheiat Arusti. La nivel naţional, aproape 1.000 de români au salariile sau conturile blocate din cauza datoriilor la stat. Pe această cale ANAF-ul încearcă să recupereze peste 100 de milioane de euro. Aproape 30.000 de români au salariile blocate, de două ori mai mulţi decât anul trecut, datoriile acestora fiind de 31,5 milioane de euro. Lucian Serban - Glasul Aradului

S-au împlinit 15 ani de strânsă colaborare între Arad şi oraşul Gyula din Ungaria. Sala 70 a Palatului Administrativ a găzduit ieri momentul festiv organizat cu această ocazie. Au participat autorităţile din cele două oraşe înfrăţite, precum şi directori ai instituţiilor subordonate celor două primării. În urmă cu 15 ani, un adolescent din Arad a avut ideea înfrăţirii dintre cele două oraşe. Între timp, relaţiile acestora s-au îmbunătăţit, iar acum dezvoltă împreună o serie de proiecte în diferite domenii. Semnificaţia evenimentului aflat la a 15-a ediţie, denumit generic „Strângeri de mâini”, a fost explicată de primarul Aradului, Gheorghe Falcă: „Strângerea de mâini nu este un simplu gest , înseamnă apreciere şi respect. Atunci când vom sărbători 25 de ani de colaborare, ar fi bine să fie o plachetă de aur”. Delegaţia venită din Gyula a fost condusă de primarul Perjesi Klara, care a apreciat colaborarea dintre oraşe, recunoscând că arădenii au contribuit la dezvoltarea turismului din localitate. Oficialul a amintit faptul că sâmbătă va avea loc a 60-a aniversare a liceului român din Gyula, „Nicolae Bălcescu”. Elevii Liceului de Artă „Sabin Drăgoi” au susţinut în cadrul evenimentului un moment muzical. D. M. - Observator

Concertul de deschidere al Festivalului va avea loc duminică, 15 noiembrie, de la ora 19. Aflat la cea de-a IV-a editie, Festivalul Arădean de Muzică Vieneză aduce anul acesta în prim plan creaţia lui Joseph Haydn, de la a cărui moarte se împlinesc 200 de ani. Concertul de deschidere va aduce în faţa publicului una dintre lucrările de referinţă din creaţia marelui compozitor. Soliştii concertului vor fi Irina Iordăchescu, Adorjan Pataki, Marius Manyov, iar la pupitrul dirijoral maestrul Christian Schulz. Festivalul continuă joi, 19 noiembrie, la ora 19, cu un concert cameral de „Divertisment”, dirijat de maestrul Cristian George Neagu şi avându-l ca solist pe pianistul arădean Sorin Dogariu. Devenit tradiţie în cadrul Festivalului Arădean de Muzică Vieneză, concertul „Nu numai Haydn” care va avea loc joi, 26 noiembrie la ora 19, sub bagheta maestrului austriac Christian Polack, punctează şi în acest an acea muzica vieneză pe care cu toţi o ascultăm cu mare placere, muzica dinastiei „Strauss”. O prezenţă hollywoodiană Participarea îndrăgitei actriţe Maia Morgenstern, care va susţine alături de pianistul Andrei Deleanu, (singurul pianist din România care şi-a însuşit în bagajul său repertorial integrala absolută a sonatelor lui Haydn) sâmbătă, 28 noiembrie la ora 19, o seară de muzică şi poezie, va constitui cu siguranţă un moment de vârf al Festivalului. Concertul de închidere va fi susţinut de orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat Arad sub bagheta dirijorului austriac Wolfgang Gröhs. Solistul concertului, violoncelistul Laszlo Fenjö din Germania va interpreta una dintre capodoperele haydniene, Concertul pentru violoncel şi orchestră în do major. Ultima lucrare din programul concertului „Variaţiunile simfonice pe o temă de Haydn” de Johannes Brahms va încununa echilibrul Clasicismului Vienez care rezonează în întreaga creaţie muzicală universală ulterioară. Abonamente şi bilete „Legat de pretul biletelor, ne-a spus Rodica Tălmaciu, directorul filarmonicii arădene, aducem la cunoştinţa publicului că toate concertele care vor avea loc în zilele de joi sunt considerate concerte ordinare. Pentru aceste concerte sunt valabile abonamentele Filarmonicii. Toate celelalte concerte din datele de 15, 28 si 29 noiembrie, sunt considerate concerte extraordinare. Preţul biletului este de 20 lei pe concert. Oferim însă şi oportunitatea achiziţionării unui abonament pentru cele trei concerte.” V. F. - Jurnal Arădean

Deşi aproape toate comunele din judeţul Arad au cunoscut, în ultima perioadă, o creştere simţitoare a investiţiilor în ceea ce priveşte infrastructura edilitară, totuşi, câteva comune arădene se poziţionează în fruntea unui posibil clasament judeţean. Printre aceste unităţi administrative, unde preocuparea pentru atragerea de investiţii şi, în final, pentru creşterea bunăstării cetăţenilor este la ordinea zilei, se numără şi comuna bănăţeană Şagu. Însă, înainte de a vorbi despre realizările concrete de aici, trebuie să menţionăm şi faptul că acolo unde primarii, viceprimarii, personalul administrativ şi consilierii locali şi-au făcut zi de zi datoria şi s-au arătat preocupaţi în permanenţă de dezvoltarea localităţilor, comunele respective s-au ridicat cu mult peste media celorlalte unităţi administrative din acest punct de vedere. La Şagu, la Vladimirescu, la Zăbrani sau la Livada - ca să nominalizăm doar câteva comune de top - dezvoltarea edilitară este mai mult decât vizibilă, iar prosperitatea locuitorilor sare în evidenţă. Şi, fiindcă veni vorba despre prosperitate, o bună parte dintre locuitorii comunei Şagu au încasat sume frumuşele de bani, ca despăgubire de stat pentru terenurile peste care va trece viitoarea Autostradă Arad - Timişoara, astfel că prin comună umblă vorba să aici se găsesc, în medie, cei mai bogaţi cetăţeni din judeţ. Faţă de aceste oportunităţi financiare fără precedent în istoria comunei, edilii din Şagu - împreună cu consilierii locali - s-au gândit să vină în întâmpinarea cetăţenilor cu fel de fel de proiecte locale de dezvoltare. În primul rând, putem vorbi despre cartierul de locuinţe pentru tinerii căsătoriţi din comună, care au beneficiat de terenuri în intravilan acordate cu titlu gratuit. Aici se va ridica un nou cartier al comunei Şagu, iar edilii primăriei vor veni cu toate utilităţile urbane în această zonă: curent electric, canalizare, apă curentă, drumuri, trotuare etc. În paralel cu noul cartier de case pentru tineri, există deja în derulare şi un alt proiect, destinat celor care doresc să-şi construiască locuinţe aici, la marginea municipiului Arad şi care pot achiziţiona terenuri participând la licitaţiile organizate de primăria comunei Şagu. Evident, vorbim despre alţi bani care intră în visteria locală şi care vor fi direcţionaţi înspre satisfacerea altor nevoi edilitare. Organizările de şantier care s-au dezvoltat la Şagu şi la Cruceni de către firma care construieşte tronsonul de Autostradă Arad - Timişoara reprezintă o altă oportunitate pentru cetăţenii din această comună, deoa­rece, în contrapartidă, firma constructoare va asfalta câteva străzi la Şagu şi la Cruceni, scutind astfel un efort considerabil de la bugetul local sau din bugetul Consiliului Judeţean. Pe de altă parte, la edilii din comuna Şagu am sesizat în permanenţă o preocupare deosebită pentru edificarea instituţiilor de pe raza comunei, în special din localităţile aparţinătoare. Vorbim aici despre Şcolile primare sau generale din Şagu, Cruceni, Fiscut, Firiteaz sau Hunedoara Timişană, despre cominele culturale din aceste lo­calităţi, despre grădiniţe şi, nu în ultimul rând, despre biserici şi despre spaţiile verzi. De fapt, aceste investiţii infrastructurale sunt de natură să apropie localităţile rurale din ţara noastră de condiţia de civilizaţie a fostelor sate occidentale, care au păşit de câteva decenii pe acest drum al modernizării. Precum stau în prezent lucrurile în comuna Şagu, localităţile de aici au toate şansele să devină pe deplin compatibile cu programele europene, cu mult înaintea altor localităţi din judeţul nostru. Vorbind despre activitatea excelentă a pompierilor voluntari din comuna Şagu, trebuie să menţionăm şi pasiunea viceprimarului Francisc Foitik pentru serviciul pompierilor civili de aici, pasiune care s-a tranformat într-o adevărată vocaţie. Nu numai că tradiţia multicentenară a pompierilor civili din Şagu s-a păstrat la cote înalte şi, prin urmare, activitatea de prevenire şi de stingere a incendiilor este rezolvată, dar vorbim şi despre celelalte acţiuni care fac cinste comunei. Astfel, pompierii civili din Şagu sunt priviţi de către autorităţi ca fiind printre cei mai buni din judeţ şi chiar din vestul ţării, iar la sfârşitul săptămânii sunt invitaţi la sărbătoarea colegilor lor din comuna Zăbrani. Pe de altă parte, inclusiv tinerii elevi de la Şcoala Generală din Şagu sunt învăţaţi în tainele meseriei de pompier şi, din câte se pare, cu rezultate deosebite. Probabil că nu este întâmplător nici faptul că Balul Pompierilor din comuna Şagu este printre cele mai importante sărbători anuale ale comunităţii. Revenind la frumoasele perspective de dezvoltare edilitară a comunei Şagu, încheiem aceste rânduri precizând că această comună nu s-a dezvoltat pentru că ar fi primit fonduri de la guvernele sau autorităţile judeţene de până acum. Toate comunele au primit fonduri, desigur, în limita posibilităţilor existente. Însă, ceea ce a făcut diferenţa este tocmai preocuparea şi priceperea edililor de aici, strădaniile consilierilor locali şi, mai ales, implicarea cetăţenilor. Cum se spune din bătrâni, oamenii trăiesc pe cum merită, iar bănăţenii din comuna Şagu dau dovadă că ştiu să trăiască bine. Doru Sinaci - Glasul Aradului