Luni, 13 aprilie 2009

Prezentata cu surle si trambite, constructia noului Spital Judetean de Urgenta Arad a fost lasata de izbeliste. In ultima vreme, insa, discutiile referitoare la constructia noului spital au reinceput. Cu aceeasi locatie (la iesirea din Municipiul Arad catre Zadareni), spitalul nu va avea 780 de paturi, asa cum se stabilise in guvernarea precedenta, ci doar 400 sau 450. Acest lucru a fost stabilit miercuri, la nivel de Guvern, care a decis, prin adoptarea unui memorandum, construirea a 15 spitale regionale de urgenta. Decizia vine ca urmare a unui audit finalizat saptamana trecuta, efectuat de Banca Mondiala. Noul spital va fi construit prin credite pe care Ministerul Finantelor le va acorda Ministerului Sanatatii. Pe baza analizelor efectuate si tinand cont de stadiul in care se afla procedurile de licitatie pentru constructii, Ministerul Sanatatii isi propune sa continue o parte din proiectele incepute, ca o masura necesara de innoire a infrastructurii spitalicesti, dar si pentru a facilita activitatea de constructii in aceasta perioada de grava recesiune economica mondiala si nationala. Totusi, numarul de paturi prevazut initial, 450 pentru spitalele judetene si de 700 pentru spitalele regionale, este mult prea mare fata de practicile globale curente. Experienta din alte tari arata ca un numar de 200-250 de paturi pentru spitalele secundare si de 300-400 de paturi pentru spitalele tertiare reprezinta dimensiunile standard in prezent. Ca urmare, spitalele propuse a fi construite trebuie reevaluate, iar numarul de paturi trebuie redus, in conformitate cu practicile actuale la nivel international. Ministerul considera ca fiecare propunere de proiect trebuie dezvoltata cu participarea deplina a comunitatilor regionale sau locale implicate, intrucat aceste comunitati cunosc cel mai bine propriile nevoi si vor fi afectate in cea mai mare masura de orice reduceri de paturi, inchideri de spitale si conversii ale acestora. De asemenea, este absolut necesar ca spitalele noi sa fie instituite doar in cazul in care comunitatile locale sunt de acord nu doar cu noua constructie (dimensiune/servicii), ci si cu inchiderile/conversiile si reducerile de paturi necesare pentru atingerea tintelor orientative. Se analizeaza si oportunitatea si posibilitatile de constituire a unui Fond pentru Infrastructura Spitalelor, care ar putea fi utilizat la finantarea contributiei asigurate de catre stat pentru noile unitati, implementate in cadrul unui parteneriat public-privat sau a unui proiect din sectorul public. Acest concept va trebui evaluat, in contextul actualei crize financiare. Dr. Mihai Tarcus, directorul DSP Arad, declara: „Am aflat si eu despre intentia ministerului de a continua proiectarea noului spital, insa nu stiu deocamdata mai multe. Locatia stiu ca va fi la iesirea din Arad inspre Zadareni, dar cam atat. Asteptam sa vedem ce urmeaza“. Adrian Cotuna - Glasul Aradului

Scumpirea tarifelor percepute de S.C. Targuri Oboare Piete S.A. (TOP), anuntata inca din luna decembrie a anului trecut, va fi votata maine de consilierii municipali. Nu a fost organizata nicio dezbatere publica pe aceasta tema, pentru ca nimeni nu a solicitat acest lucru. In expunerea de motive a proiectului se arata ca aceasta modificare este efectul cresterii salariului de baza al angajatilor (cu 10%, conform prevederilor contractului colectiv de munca), cresterea pretului la energia electrica (cu 9%), cresterea pretului la apa (cu 12,5%), precum si indexarea costurilor la materiale, combustibil, servicii (inflatia anuala, estimata la 13%). Majorarile se incadreaza intre 4 si 50% fata de taxele platite in momentul de fata. Cu exceptia pietelor Miorita, C.A. Vlaicu, Alfa si Gradiste, pentru ocuparea meselor de legume, fructe, flori, producatorii individuali vor plati 11 lei pe zi (tarif vechi 9 lei), iar persoanele autorizate 14 lei (pret vechi 12 lei), asadar pentru prima categorie se majoreaza tariful cu 22%, iar pentru ceilalti cu „doar” 17%. Ocuparea meselor de flori cu trepte va costa 24 de lei pentru o zi (fata de 20 de lei). Cine comercializeaza produse de panificatie, avicole, apicole, va plati 18 lei, nu 15, pentru carne de miel - 2,3 lei/kg (fata de 1,9 lei), brazi de Craciun - 2,4 lei/ bucata (nu 2 lei ). Cine vrea sa vanda din camion, va plati, cu 19% mai mult, adica 43 de lei/bucata/zi, iar din caruta cu 17% mai mult - 14 lei. Cine vrea sa inchirieze un cantar va plati cu un leu mai mult, adica 5 lei. Daca inainte nu costa nimic, acum chiria grupului social va costa 130 de lei plus TVA. Acum si utilizarea toaletei se plateste, fiind propus pretul de 1 leu. Taxa de rezervare a unei mese pentru legume, flori, fructe va costa 74 de lei pentru producatori (pret actual 61 de lei), iar 140 de lei pentru ceilalti (de la 117 lei); mesele speciale pentru flori vor costa lunar 190 de lei pentru producatori, la fel ca si pentru societatile comerciale (de la 170 de lei, respectiv 117 lei); masa pentru paine, oua va costa 90 de lei, respectiv 140 de lei (de la 75 si 117 lei). Pentru un metru patrat din piata Obor se va plati un tarif de 11 lei pe luna (inainte nu era taxat acest lucru) Pentru pietele Miorita, A. Vlaicu, Alfa si Gradiste au fost propuse urmatoarele tarife: ocuparea meselor de legume, fructe, flori - 8 lei (acum costa 6,5 lei), inchirierea unui cantar - 4 lei ( de la 3,5 lei); Pentru miere si produse apicole se va plati 46 de lei pe luna/masa (cu 10% mai mult), iar societatile comerciale 55 de lei. Majorarile sunt cuprinse in cazul acestor piete intre 7 si 33%. Toate aceste majorari vor duce foarte probabil la scumpirea produselor comercializate in aceste piete. Dana Mirea - Observator

Doar 20,91% dintre candidati au trecut examenul pentru obtinerea permisului auto, in primul trimestru al anului. Promovabilitatea examenului pentru obtinerea permisului de conducere, in primul trimestru al anului, a fost de doar 20,91%, potrivit raportului intocmit de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor Arad. In primele trei luni ale anului, au fost examinati la proba teoretica 7.005 candidati. Au fost declarati admisi la proba teoretica 2.528, iar 4.477 au fost respinsi. Dintre cei care au trecut de prima proba, doar putin peste jumatate au reusit sa promoveze si proba practica. „Conform situatiei primite, promovabilitatea la proba teoretica a fost de 36,08%, iar promovabilitatea examenului pentru obtinerea permisului de conducere a fost de 20,91%. Procentul celor care isi iau permisul este intr-o usoara crestere. Dorinta noastra este ca procentul sa se imbunatateasca vizibil, pastrandu-se aceeasi strictete a examinatorilor pentru obtinerea permisului. Dorim ca toti participantii la trafic sa fie bine pregatiti, astfel incat sa se reduca riscul producerii accidentelor, deoarece judetul Aradul este pe un nedorit loc fruntas, privind accidentele rutiere”, a declarat prefectul Calin Bibart. Mii de masini introduse in circulatie Activitatea pe linia inmatriculari a presupus editarea unui numar de 6.212 certificate de inmatriculare, dintre care 6.148 prima emisie si 64 preschimbate. De asemenea, au fost radiate 3.547 autovechicule si s-au atribuit 6.208 autorizatii provizorii, pentru pregatirea documentelor de inmatriculare, inmatricularea autovehiculelor noi, indigene sau importate. S. B. - Jurnal aradean

Dupa o pauza impusa de o stare de sanatate precara, am reusit sa asist la concertul saptamanii trecute, care are o semnificatie aparte. In primul rand, alegerea lucrarii lui Joseph Haydn, “Ultimele sapte cuvinte ale Mantuitorului pe cruce” in preajma sarbatorilor de Pasti, pare a fi cat se poate de fireasca. Apoi, cercetarea repertoriului vechii noastre Filarmonici, ne-a creat surprize placute. Minunatii nostri amatori, cum ii categorisea un grup de atoatestiutori ce voiau sa restranga istoria institutiei la doar sase decenii, desi peste un an, “Phiharmonia” va implini duzina de decenii, adica dublul “tineretii comuniste“, amatorii cu mai multa scoala decat cei de mai tarziu, abia constituiti intr-o societate de clasa remarcabila, au abordat varianata mai tarzie a lucrarii, , cea pentru cor mixt si orchestra, in 27 martie 1891, apoi in 15 aprilie 1892 si in 24 martie 1894. Conform monografiei din 1916 a Filarmonicii, dirijorul celor trei concerte trebuie sa fi fost Jakob Hoeszly, conducatorul stabil al formatiilor in perioada respectiva. Varianta initiala a lucrarii, zisa “oratoriu instrumental”, asa cum ii fusese comandata lui Haydn de catre un canonic din Cadiz (1786-87), a fost abordata de aradeni sub directia lui Sandor Zellner in 9 aprilie 1909, adica exact cu un veac in urma datei concertului de saptamana trecuta, asadar, o coincidenta interesanta, cu atat mai mult cu cat tot pe atunci (31 martie) se implinisera doua veacuri de la stingerea din viata a lui Haydn. Insusi compozitorul isi dirijase lucrarea la Londra sub titlul de “Passione instrumentale”. Interesant este faptul ca compozitorul insusi a lucrat la o transcriptie pentru pian si varianta pentru cvartet de coarde a aceleiasi lucrari (Cvartetele de la nr. 50 la 56). Unii dintre filarmonisti isi amintesc de abordarea lucrarii lui Haydn si prin anii 90 (1993 - 94?) de catre regretatul Doru Serban. Ciudat si totodata dureros este faptul ca datele mai recente sunt mai nesigure decat cele de acum un veac! Varianta interpretativa de saptamana trecuta, sub bagheta lui Christian Schulz, a fost pentru solisti (Mirela Cusursuz, Diana Barbu, Laviniu Morariu, Andrei Ormanji), cor (dir. Robert Daniel Radoias) si orhestra. Dirijorul vienez, care este declarat membru de onoare al stafului Filarmonicii Aradului (vezi programul de sala), a reusit sa dea fluxului sonor naturalete, orchestra facand de doua ori oficiile de pregatire sufleteasca a auditiorilor pentru cele ce urmau, corul a cappella pentru momentele de expunere a esentei celor sapte texte, dand la randul sau tonul discursurilor vocale, iar interventiile solistilor, acompanati de orchestra, sa fie la randul lor firesti si expresive. Pe scurt, conducatorul a avut o conceptie limpede asupra continutului, asupra desfasurarii si eficientei discursului sonor, cu mijloace minimale de comunicare, reusind sa impresioneze auditorii prezenti, a caror numar, credem noi, a atins jumatate din capacitatea salii, la un asemenea eveniment ce incheia o frumoasa salba de incercari reusite, un interesant arc peste timp... Hugo Hauptmann - Virtual Arad *** Programele viitoare Marti, 14 aprilie, orele 19, in Sala Mica Iertare si inviere - Seara de muzica si lectura Invitat Protopop Sorin Seviciu Sonate pentru flaut si clavecin de J.S.Bach interpretate de Constantin Talmaciu si Sorin Dogariu Joi, 23 aprilie, orele 19 in Sala Mare Nicolae Boboc - Tara Halmagiului Ludwig van Beethoven - Concertul pentru vioara si orchestra si Simfonia a VI-a “Pastorala” in talmacirea Dirijorului Dorin Frandes si a violonistului Florin Croitoru

- Domnule primar, joi a fost dezbatut in Consiliul Local Santana proiectul bugetului pe anul 2009. Care sunt principalele directii ale acestui buget? - Din experienta mea de 25 de ani ca ordonator de credite, consider ca bugetul de anul acesta este cel mai paradoxal buget pe care l-am conceput vreodata. Pe de o parte ne putem declara multumiti, si aici este vorba de investitii, si pe de alta parte suntem foarte ingrijorati de posibilitatile de a ne incadra in nevoile de functionare normala, si aici este vorba de cheltuielile pentru functionare, asa numitele cheltuieli materiale. Daca pot sa va dau in cifre, cheltuielile de functionare ale orasului Santana, ma refer la primarie, la institutiile din subordine (invatamant, sanatate), ultilitatile publice, lucrarile de intretinere care trebuie sa aiba loc intr-un oras pe diferite segmente, ma refer la un sir intreg de documentatii, intregul nostru buget pe anul 2009 este de 1 1222 000 lei noi (aprox. 265 000 de euro). Este deja foarte grav! Pentru investitii avem anul acesta un buget de 4 732 000 lei (1,1 milioane euro). - Sunt sume mici! - Da, dar repet ca ne ingrijoreaza in primul rand cheltuielile de functionare. Daca luam de exemplu invatamantul, care anul trecut a avut prevazuti 428 000 lei (cam 130 de mii de euro), anul acesta are prevazuti echivalentul a 85 000 de euro. Din banii acestia, in trei luni s-a cheltuit deja jumatate! Cea mai mare suma s-a cheltuit pe utilitati, si aici intra in special gazul, incalzirea de iarna. Asta nu inseamna ca pe noi ne-a luat pe nepregatite si descoperim acum ca nu sunt suficienti bani. - Ce se poate face in conditii de austeritate pentru a limita presiunea pe buget? - In ianuarie am elaborat un program de criza, in care am identificat marii consumatori si directiile in care se duc banii, pentru a face economii acolo unde este posibil. Pentru institutiile subordonate se va analiza posibilitatea reducerii cheltuielilor inclusiv prin incetarea functionarii unuia sau unora din corpurile arondate. Ma gandeam in special la scolile care functioneaza in cladiri separate. Pentru anul acesta scolar vom prevedea comasarea tuturor acestor cladiri in scoala principala, deci program de dimineata si de dupa-masa, in doua schimburi. Masura va fi adoptata din data de 15 septembrie 2009. Se va functiona astfel pana la 1 aprilie 2010. Pentru iarna acestui an se va asigura functionarea primariei numai in cadrul unui program dependent de lumina naturala. Programul va fi de la ora 9, nu de la 7.45, si se va incheia la ora 17 (nu la 16.15, ca acum) - masura aceasta va intra in vigoare in ultima duminica din octombrie. Prevedem pentru anul 2009 comasarea concediilor intr-o perioada de doua luni, iulie si august, cand primaria va avea functionarea asigurata de un personal redus la minim. Intr-o luna va fi prezent primarul, intr-o luna va fi prezent viceprimarul. De asemenea, va fi prezent cineva la Registratura, la Serviciul Juridic si la Taxe si Impozite. Vom asigura permanenta, dar in asa fel incat sa limitam consumurile de birotice, de energie. Avem, pe urma, foarte multe situatii care sunt consumatoare de bani grei, care rezulta in urma apelurilor pe care ni le adreseaza populatia, pentru reglementarea situatiei juridice a proprietatilor, ceea ce implica masuratori, evaluari, ridicari topo. Am facut deja un apel public catre cetateni, pentru ca in situatia in care au chiar o urgenta, solicitantii sa asigure plata acestor servicii - ceea ce pana acum facea primaria si era costisitor. - Am vazut ca este vorba si de reducerea programului de lucru cu o ora si suspendarea unor drepturi salariale. - Da. Ar putea interveni iarna, daca iarna va fi o perioada mai dificila. Atunci oricum nici contactul cu cetatenii nu este atat de pronuntat. In privinta suspendarii unor drepturi salariale, este vorba de anumite sporuri, care existau si la noi in primarie, chiar daca la un nivel mult-mult mai mic decat ceea ce s-a vazut la televizor. In afara sporului de vechime, de conducere, sporurile prevazute prin Codul Muncii, celelalte vor fi puse in discutie. Este o perioada de asteptarea acum. Sunt niste oscilatii: ba ca se taie nu stiu ce, ba ca se adauga nu stiu cum. Asta creeaza la nivelul personalului stare de disconfort si de nesiguranta. Or, pe langa faptul ca ti se taie din salariu, aceasta este o stare care nu este propice muncii. - Revenind la buget si la investitii. Care vor fi principalele teme de investitii in Santana? - Principala destinatie vor fi drumurile, va fi infrastructura rutiera a orasului, pe care am inceput sa o modernizez in anul 2004 si mi-am propus ca intr-un program de cinci ani sa modernizez toti cei 76 de kilometri de drum pe care ii are Santana. A fost un program ambitios si daca nu reusim in cinci ani, in sase sigur vom reusi! Anul acesta vrem sa terminam cu drumurile de pamant: sa nu mai existe asa ceva in Santana! Si nu e putin lucru - mai sunt acum 20 km! Santana a devenit oras in 23 decembrie 2003, desi avea infrastructura rurala. Ori transformarea la nivel administrativ nu a atras si o transformare edilitara. - Regretati, asadar, faptul ca Santana este oras in momentul acesta? - Da, hotarat! Guvernul avanseaza comunelor bani seriosi, in ideea ca Europa vrea sa ridice satele romanesti, mediul rural, sa il aduca la un nivel cat mai avansat. Dar la noi orasele mici sunt ca niste sate, ca niste sate romanesti nu europene! Noi nu avem programe de dezvoltare a oraselor, pentru infrastructura rutiera (care e elementul de baza), nu avem pentru apa-canal (decat niste programe speciale). Noi avem satul Caporal Alexa, pentru care daca cer bani este considerat ca apartinand orasului, dar cand ajungi acolo vezi ca la 1000 de locuitori sunt 10 kilometri de drum de pamant. In compensatie, iluminatul public complet l-am terminat intai in Caporal Alexa. - Ce inseamna programul de investitii in drumuri, in cifre concrete? - Avem 20 de miliarde de lei vechi alocati acestui domeniu. Asta inseamna 470 de mii de euro. Atat investim anul acesta in drumuri. Avem prevazuti 20 de km de drumuri de pamant, pe care vrem sa ii pietruim. Avem asfaltare pe strada Ghioceilor, care vine de la Romgera. Avem reabilitarea si modernizarea intersectiei Zimand-Olari-Pancota-Curtici si mai avem unele lucrari de amenajare a santurilor, acostamentelor, parcarilor, care devin o problema si in orasul Santana. O alta suma importanta o bagam in reabilitarile unor cladiri publice, in ideea in care prevedem ca aceste investitii vor avea un rezultat pozitiv si in economia de energie. Si aici avem izolare termica, sisteme de incalzire centrala, extinderi de cladiri din care fac parte atat institutii de invatamant (scoala generala nr. 2) cat si cladiri ale administratiei (imobilul de asistenta tutelara). Ne gandim si la reabilitarea unui camin cultural, pe care l-am introdus in ultimul moment pe programul de investitii, pentru ca din toamna Santana, in colaborare cu Consiliul Judetean, va deveni de la 1 septembrie Cetate Culturala. Asta inseamna ca in fiecare saptamana la noi va avea loc un eveniment cultural major. Mai avem prevazute investitii pe domeniul mediului - inchiderea deponeului de deseuri menajere. Vom reusi sa il acoperim cu pamant, sa semanam iarba, sa plantam arbusti si pomi. Din iulie Europa ne ameninta cu tot felul de amenzi care tot din banii nostri vor fi. Prevedem infiintarea a opt puncte de colectare selectiva a deseurilor. Incepem cu hartia si cu plasticul. Sunt in preajma scolilor, unde prevedem ca „furnicile” acestea, copiii, cand vin de acasa pot aduce PET-uri, ziare, si sa le lase aici. Mai avem o suma de cateva miliarde pentru participarea la proiecte europene. - Se discuta, foarte des, si mai ales foarte des in acest moment, despre situatia comunitatilor de rromi. La Santana aceasta este o problema speciala. - Dupa statistici sunt aprox. 1000 de rromi in oras. Noi, in estimarea pe care am facut-o in mandatul trecut, in urma unui recensamant realizat de angajatii primariei, consideram ca populatia de rromi se apropie de 3000, din numarul total de 13 000 de locuitori. Si pentru cartierul rromilor s-au facut si continua programele de investitii, unele din bugetul local, altele de la guvern. Este vorba de extindere a retelelor de apa, lucrari de pietruire a drumurilor, iluminatul public. De curand am terminat, in cadrul unui proiect judetean Phare, coordonat de Serviciul Public de Evidenta Informatizata a Persoanei la nivel de judet, identificarea si delimitarea suprafetelor de teren pentru a clarifica situatia juridica a locuintelor rromilor. Si-au facut case demult, peste tot, si nu exista o situatie clara a proprietatii lor. Din punctul nostru de vedere, avem urmatoarele solutii juridice: sa folosim prevederile legii 15 din 2001, care permite atribuirea unor suprafete de teren pentru tineri, pentru constructia de case; sa facem o evaluare a situatiei economico-sociale a unor cetateni rromi care sa poata cumpara terenul pe care urmeaza sa isi construiasca sau si-au construit casa, la un pret simbolic. Aici este vorba mai ales de cei care sunt cuprinsi in programul de asistenta sociala. - Care sunt prioritatile administratiei locale din Santana in aceasta primavara? - Odata avem aceasta situatie a proprietatii rromilor, pe care ne-am propus sa o rezolvam pana la jumatatea anului. A doua prioritate este terminarea lucrarilor de pietruire a drumurilor de pamant, iar termenul limita este luna iunie, ca pe urma in iulie-august sa se lucreze la asfaltari si tratamente. A treia prioritate, din ceea ce v-am spus, o reprezinta mediul, pentru ca tot in prima jumatate a anului trebuie sa finalizam lucrarile la deponeu si sa infiintam cele opt puncte de colectare selectiva a deseurilor. Andrei Ando - Observator