|
|
Joi,
13 august 2009 |
|
- „Întreprinderile
mici şi mijlocii contribuie la bugetul de stat cu
bănuţul acela puţin, dar care se adună şi face 98%
din PIB-ul României”
|
|
Interviu
cu Mircea Purcaru, preşedintele Consiliului Naţional
al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii
„Dacă în 1995-1996 durata încasării facturilor
era de maxim 30 de zile, în momentul de faţă ajunge
şi la 180 de zile şi chiar peste”
-
Domnule Mircea Purcaru, cifrele arată o scădere a
economiei, că sunt multe firme care se închid. În
acelaşi timp, ministrul Pogea spunea că s-au închis
doar firmele care nu erau performante. Care este imaginea
reală, de criză, a sistemului privat?
- Din punctul de vedere al Consiliului Naţional al
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, la nivel naţional
apare criza economică, de la întreprinzătorii mici
până la cei mari. Marea majoritate a agenţilor economici
trebuie să încaseze bani, pe care nu îi încasează.
Dacă în 1995-1996 durata încasării facturilor era
de maxim 30 de zile, în momentul de faţă ajunge şi
la 180 de zile şi chiar peste. Mediul de afaceri creat
de către Guvern nu este deloc prietenos, în sensul
că legislaţia se schimbă de la un an la altul, Codul
Fiscal îşi schimbă prevederile chiar pe parcursul
aceluiaşi an. S-a instituit acea taxă forfetară, Guvernul
spune cu mult succes, pentru că a încasat mai mult
decât a preconizat. Acest impozit a „curăţat”
sistemul de toate firmele mici şi chiar de unele mijlocii...
-
În sensul propriu, pozitiv, sau le-a lichidat?
- În sensul negativ, pentru că şi microintreprinderea
cu un angajat sau chiar fără niciun angajat, plătea
taxe şi impozite la bugetul de stat. Dacă avea un
angajat, plătea CAS, plătea şomaj, plătea sănătate,
impozit pe venit. Deci, bugetul de stat avea nişte
bănuţi - mai mulţi sau mai puţini - de la fiecare
microintreprindere. În condiţiile raderii acestora,
bugetul de stat nu numai că nu mai primeşte banii,
dar acel patron-întreprinzător care muncea pentru
banii aceia, a devenit poate şomer şi beneficiază
de ajutor de la bugetul de stat. Ce a câştigat bugetul?
Dacă tragem o linie şi facem calcule corecte, vedem
că bugetul a pierdut, nu a câştigat.
„Firmele
mici - tocmai pentru că sunt mici - au posibilitatea
de reorganizare, de reorientare economică”
-
S-a tot scris despre dificultăţile marilor agenţi
economici. Cum se descurcă firmele mici?
- În strategia de la Lisabona se menţionează foarte
clar rolul întreprinderilor mici şi mijlocii în economie
fiecărui stat. Dacă înainte de 1990, în România funcţionau
20-30 de coloşi industriali, astăzi nu cred că puteţi
să îmi spuneţi 5, eu cel puţin nu pot. Sunt câteva
firme mari - Dacia, Combinatul Siderurgic Galaţi,
CFR - dar cele mai multe sunt mici şi mijlocii. Acestea
contribuie la bugetul de stat cu bănuţul acela puţin,
dar care se adună şi face 98% din PIB-ul României.
În acest sector există o mare adaptabilitate. În situaţia
de faţă, o langoşerie care nu are producţie deosebită,
este profitabilă pentru că lucrează cu cash, are numerar.
Încasează 1 leu pe gogoaşă, face
1 000 de gogoşi pe zi, încasează 1 000 de lei. O firmă
mare, prin analogie, dacă ar face 100 000 de gogoşi,
emite o factură pe care
s-ar putea să nu o mai încaseze niciodată. Asta se
întâmplă în economia românească. Firmele mici - tocmai
pentru că sunt mici - au posibilitatea de reorganizare,
de reorientare economică. Chiar şi în criză, nu toate
sectoarele sunt falimentare.
- Mulţi angajaţi din mediul privat şi-au pierdut,
totuşi, locurile de muncă...
- Deşi s-a pedalat mult pe ideea că patronii îşi bat
joc de angajaţi, nu este aşa. Patronii au încercat
în general să-şi apropie, să-şi păstreze angajaţii,
să creeze chiar o familie lărgită. Acolo unde patronii
sunt oameni mai cu carte, înţeleg că au o responsabilitate
faţă de angajaţi şi, ca o prioritate, în aceste momente
menţin angajaţii, atât cât pot. Sigur, sunt şi excepţii
- firme care nu îşi plătesc angajaţii cu lunile, care
au dat faliment şi nu şi-au plătit angajaţii. Dar
sunt excepţii.
„Am
solicitat plata TVA la încasarea facturii, nu la emiterea
ei”
-
Guvernul a promis susţinerea şi păstrarea locurilor
de muncă, o serie de investiţii la care Guvernul să
dea tonul, protejarea în general a mediului de afaceri.
Ce măsuri guvernamentale puteţi să individualizaţi
în acest sens?
- Unul dintre lucrurile bune care s-au făcut, dar
care nu se aplică încă, este acea păsuire a firmelor
care au datorii faţă de stat în acest an, dar care
nu au fost cu pierderi în 2008.
- Dacă nu se aplică, ce folos?
- Hotărârea a fost dată de două săptămâni, dar deocamdată
nu ştiu concret ca vreo firmă să fi beneficiat de
acest sprijin... Prea multe, concret, nu s-au făcut.
- Ce măsuri cer oamenii de afaceri, pentru ieşirea
din criză, pentru întărirea firmelor?
- În primul rând trebuie promovată această măsură
de neimpozitare a venitului reinvestit. Ea se va aplica
probabil de la anul... Am solicitat, de asemenea,
plata TVA la încasarea facturii, nu la emiterea ei.
Eu, ca întreprinzător, încasez factura la două-trei
luni după emiterea ei. Eu aş vrea să o încasez mâine,
dar sistemul, piaţa, nu îmi permit acest lucru. Obligaţia
mea faţă de stat rămâne permanentă şi eu trebuie,
chiar dacă nu am încasat factura, să plătesc cei 19%
către stat.
- Există receptivitate către astfel de măsuri?
Pentru că ele ar diminua încasările la buget, care
şi aşa sunt insuficiente...
- Din păcate, din setul de măsuri pe care IMM-urile
şi Patronatele le-au propus la instaurarea acestui
Guvern, până în momentul acesta nu s-a aplicat niciuna,
deşi promisiuni au fost. Gestionarea banilor publici,
după cum vedem în fiecare zi, nu este una conformă.
Se fac economii mărunte şi în rest o risipă foarte
mare.
„În
România sunt cam tot atâţia angajaţi la stat, câţi
sunt în mediul privat”
-
Se discută mult în ultimele zile despre politica Guvernului
faţă de bugetari, despre concedii fără plată. Cum
văd întreprinzătorii - principalii contribuabili -
aceste discuţii?
- Eu am spus-o de acum 4-5 ani: angajaţii bugetari
sunt acei oameni care susţin infrastructura statului.
Dar infrastructura statului este supradimensionată,
prea dezvoltată în raport cu ceea ce se produce. Din
cei 4 milioane de muncitori, 1,5 milioane sunt la
stat. Dar nici nu sunt 4 milioane în România, că peste
un milion lucrează în străinătate. Deci iată că rămân
în România cam tot atâţia angajaţi la stat, câţi sunt
în mediul privat, la care se adaugă pensionarii, copiii,
studenţii. Presiunea fiscală este foarte mare asupra
celor care muncesc în mediul privat. Guvernul trebuia
să-şi adapteze aparatul - nu de acuma, ci din anul
2 000 - la nivelul încasărilor din economie.
- Analizele arată că este mai atractiv postul
de la stat decât cel din mediu privat...
- A fost, până acum. Lucrând la stat puteai să ai
un salariu de 30, 40, chiar 300 de milioane (n.r.
lei vechi). În sectorul privat, salariul mediu real,
net nu prea depăşea 12 - 15 milioane, pentru care
se muncea! Funcţionarul de stat, de cele mai multe
ori, pe lângă salariu are un număr de sporuri care
îi dublează salariul. În sectorul bugetar a fost o
întrecere a ministerelor, agenţiilor, care să dea
mai mulţi bani, în ideea că angajaţii vor fi o masă
de manevră.
- Credeţi că se vor schimba lucrurile acestea?
- Trebuie să se schimbe. Eu dacă am o firmă cu încasări
de 10 milioane pe lună, nu pot să-mi permit să ţin
un Bentley ca maşină de servici, doi şoferi şi trei
secretare. În situaţia de faţă, Guvernul asta face.
În condiţiile în care nu sunt bani la buget, aparatul
este supradimensionat, cheltuielile sunt foarte mari.
Avem suficiente exemple zilnic în presă despre cum
se cheltuie banii publici.
Flavius
Ghender - Observator
|
|
- Traficul
de persoane - o prioritate a poliţiştilor
|
|
Deşi
la nivel naţional, numărul cazurilor de trafic de
fiinţe umane a scăzut în comparaţie cu anii anteriori,
poliţiştii arădeni atrag încă o dată atenţia cetăţenilor
asupra acestui fenomen, încercând astfel să stopeze
aceste cazuri.
Traficul de fiinţe umane este responsabil pentru multe
drame umane, pentru suferinţe provocate victimelor,
fie ele exploatate pentru muncă forţată, pentru oferirea
de servicii sexuale, pentru practicarea cerşetoriei
ori pentru alte scopuri criminale. „Traficul de
fiinţe umane nu ne pândeşte la colţul străzii, nu
ne bate la uşi, însă săracia, neatenţia, naivitatea,
dorinţa de bunăstare economică neînsoţită de discernământ
ne pot transforma în victime ale criminalităţii organizate
- o lume inumană, în care traficanţii folosesc cele
mai crude mijloace pentru a obţine bani dispunând
fizic, psihologic şi economic de alţi oameni, transformându-i
în sclavi, într-o lume în care sclavia a apus de mult”,
a declarat Estera Biţiş, purtător de cuvânt al Inspectoratului
Judeţean al Poliţiei Arad.
La nivel naţional, în perioada 2007 - 2008, s-a observat
o tendinţă de reducere a traficului de persoane. Astfel,
numărul total al victimelor identificate în anul 2008
este de 1.240, mai mic cu 30% decât cel corespunzător
perioadei similare a anului 2007, respectiv 1.780.
Poliţiştii atrag atenţia arădenilor, sfătuindu-i să
nu accepte promisiunile persoanelor necunoscute de
a pleca în străinătate pentru diverse slujbe, să nu
accepte propunerile de job-uri făcute prin Internet
sau mai ales să nu împrumute actele de identitate
nimănui.
Anca
Barbura - Glasul Aradului
|
|
- Ofertă
de Zilele Aradului
|
|
Primăria
a prezentat ieri programul gândit de oficiali pentru
sărbătoarea oraşului.
Şapte
zile de sărbătoare pentru arădeni, cu un buget la
jumătate faţă de cel pe care Primăria l-a cheltuit
anul trecut pe aceeaşi sărbătoare. Aceasta este oferta
municipalităţii arădene pentru Zilele Aradului, sărbătoare
care va debuta pe 17 august şi se va încheia pe 23.
Oferta din acest an este asemănătoare cu cea din trecut:
nu vor lipsi expoziţiile, piesele de teatru, plimbările
cu ambarcaţiunile pe Mureş sau cu titicarul, concertele
de muzică populară din cartiere, festivalul cătlanelor
de la ştrand, cooptarea tuturor instituţiilor de cultură
din oraş etc.
Printre noutăţi se numără organizarea Zilei oraşului
Pecs la Arad, eveniment ce va avea loc marţi, în a
doua zi de sărbătoare, sau prezenţa prietenilor din
Gyula la Festivalul Cătlanelor, care va închide sărbătoarea
dedicată zilelor oraşului.
Autorităţile susţin că pregătirile pentru eveniment
au început de câteva luni, că s-a ţinut cont de doleanţele
arădenilor, rezultate în urma sondajelor realizate
până acum, faptul că pentru Zilele Aradului bugetul
alocat este de doar 5,7 miliarde de lei (bani aflaţi
în grija Casei de Cultură), adică un buget la jumătate
faţă de cel de anul trecut, dar şi faptul că parte
din evenimente sunt susţinute de sponsori. Ca un exemplu,
primăria a precizat faptul că prestaţia lui Ştefan
Bănică Jr. (piesa de rezistenţă a concertelor dedicate
sărbătorii) care va avea loc pe ştrand este plătită
de Braun Union, motiv pentru primărie să nu facă publică
suma de bani cheltuită pe această vedetă.
Stradă
închisă
Arădenii vor putea alege, totuşi, în pofida
crizei, din vasta gamă de evenimente oferite de primărie
pe parcursul celor şapte zile: fie concertele din
fiecare cartier, fie muzica de pe ştrand, fie balul
celor 139 de cupluri care au împlinit, în 2009, 50
de ani de căsătorie.
Tronsonul de drum cuprins între Teatru şi Primărie
va fi şi el închis de vineri până sâmbătă, arădenii
putând achiziţiona de la standurile amplasate aici
de la mici şi bere, la produse artizanale şi de anticariat.
Nu
e încă oficial
Vizita preşedintelui Băsescu nu a fost anunţată
ieri de organizatori, care au insistat pe faptul că
sărbătoarea este a arădenilor iar evenimentele dedicate
lor sunt cele importante. Din informaţiile noastre,
Băsescu va fi, totuşi, prezent la Arad pe 22 august.
A.
B. - Jurnal arădean
|
|
- Camelia
Răsunoiu a fost validată consilier
|
|
Camelia
Răsunoiu a fost validată, ieri, de către consilierii
locali municipali pentru a ocupa locul lăsat liber
de Dorel Popa, care şi-a dat demisia în urmă cu două
săptămâni.
Camelia Răsunoiu este membru PC şi a fost următorul
supleant pe listele partidului la alegerile locale
din iunie 2008. Îniţial, acest loc trebuia ocupat
de Marinel Henteş, însă acesta a renunţat la mandatul
de consilier. Amintim că în ultima săptămână au avut
loc certuri cu privire la numirea de ieri, deoarece
revoluţionarul Gheorghe Curta a fost eliminat de pe
listele Partidului Conservator, deşi el ar fi trebuit
să ocupe un post în consiliul local municipal.
Claudia
Untaru - Glasul Aradului
|
|
- Comuna
Buteni a primit o înfăţişare plăcută şi modernă, prin
reabilitarea străzilor, amenajarea unor alei, terenuri
de sport şi spaţii de joacă
|
|
Localitatea
Buteni a cunoscut o dezvoltare importantă în ultima
perioadă. Comuna, cu o populaţie de aproximativ 3.500
de locuitori, are în administrare satele Cuied, Berindia
şi Păulian. Primarul Petronel Mărcuţ a încercat să
se ocupe de dezvoltarea întregii comune şi nu doar
de localitatea Buteni. Astfel în acest an s-a realizat
modernizarea Primăriei, dar şi reabilitarea unor străzi
cu piatră spartă şi splint, pe o suprafaţă de 2,5
km în Buteni, 1,5 km în Cuied, 0,5 km în Păulian şi
0,5 km în Berindia. În intravilanul comunei s-au executat
şi 16 podeţe stradale pentru a veni în ajutorul localnicilor.
„Am avut în vedere principalele probleme cu care
se confruntă locuitorii din Buteni. Sunt multe de
făcut, dar am început cu cele mai importante”,
ne explică primarul Petronel Mărcuţ.
Groapa
de gunoi a fost închisă la termen
Conform legii, toate gropile de gunoi din judeţ trebuiau
închise până la data de 15 iulie. Nu toate localităţile
s-au conformat, însă la Buteni, aceasta a fost închisă
la timp, executându-se şi procesul verbal de către
echipa de control. „Lucrările de închidere a depozitului
menajer din localitate au fost executate la termen,
în conformitate cu legislaţia europeană în vigoare”,
spune primarul. Acum, gunoiul menajer este colectat
o dată pe săptămână şi transportat la Groapa de Gunoi
din Arad, conform unui contract încheiat între primărie
şi S.C. ASA Servicii Ecologice S.A. Arad.
Spaţii
de joacă, parcuri şi terenuri de sport pentru tineri
Primarul doreşte ca localitatea sa să aibă o înfăţişare
nouă, modernă, care să atragă tineretul. În acest
sens s-a amenajat o alee pietonală pe o lungime de
400 de metri, unde s-au plantat diferite specii de
flori şi arbuşti. Aproape de centrul localităţii Buteni
s-a construit un teren de fotbal pe care îl foloseşte
în special echipa de fotbal a localităţii, aici având
loc antrenamentele, meciurile, dar şi diferite competiţii
sportive. Tot pentru tineri s-a construit şi o sală
de sport modernă, finanţată din fonduri guvernamentale.
„Am finalizat sala de sport. Săptămânile trecute
s-au executat branşamentele la energie electrică,
alimentare cu apă şi canalizare. Nu este foarte mare,
dar este potrivită pentru o comună iar în maxim o
săptămână poate fi folosită. În jurul sălii de sport
mai vrem să amenajăm un teren de sport, unde să se
poată juca handbal, baschet, tenis”, ne spune
Petronel Mărcuţ.
Un alt proiect ar fi amenajarea unui parc prin accesarea
unor fonduri europene, în apropiere de sediul primăriei.
În privinţa iluminatului public nici acesta nu va
mai fi o problemă, deoarece serviciul a fost concesionat
iar în perioada următoare vor începe modernizările
la iluminatul public din localitatea Buteni. De asemenea
s-au amplasat bănci pe mai multe străzi.
Apa,
o prioritate pentru satul Cuied
În satul aparţinător Cuied au existat o serie de probleme
cu apa, pânza freatică de apă fiind aproape inexistentă.
Astfel, sătenii s-au speriat, crezând că vor rămâne
fără apă şi că nu vor mai avea de unde să se aprovizioneze.
Ei bine, aceasta nu va mai fi o problemă, pentru că
primăria din Buteni a primit fonduri, în cadrul unui
program guvernamental, pentru alimentarea cu apă a
satului. Suma acordată pentru acest proiect a fost
de 900 de mii de lei. Prima licitaţie a avut loc în
iulie, însă din cauza unei contestaţii, depusă de
una dintre firme, a doua licitaţie se va desfăşura
pe 24 august. „Dacă nu era problema cu depunerea
acestei contestaţii, lucrările ar fi putut fi demarate.
Este mult de lucru, dar din fericire oamenii vor avea
apă. Să sperăm că la începutul lunii septembrie vom
începe lucrările pentru alimentarea cu apă”,
explică primarul.
Pentru demararea unor proiecte pentru apă şi canalizare
necesare în comună, primarul din Buteni a încheiat
un parteneriat cu primarul din Chisindia, denumit
Asociaţia de Dezvoltare Buteni - Chisindia.
Construcţia
noii şcoli a fost stopată din lipsa banilor
Deoarece sunt foarte mulţi copii în Buteni iar vechea
şcoală nu mai face faţă, s-a început construirea uneia
noi şi mai încăpătoare. Lucrarea a fost realizată
în proporţie de 70%, însă firma care a câştigat licitaţia
de construire a stopat lucrările deoarece nu s-au
mai primit bani. „Firma a lucrat şi pe banii ei.
Noi nu am mai primit fonduri şi deocamdată nu am mai
putut continua lucrările. Am avea foarte mare nevoie
de ea pentru că elevii sunt nevoiţi să vină la şcoală
în trei schimburi. În actuala şcoală sunt doar şase
clase, iar elevii sunt foarte mulţi. În cazul celorlalte
şcoli din satele apărţinătoare probleme ar fi în cazul
grupurilor sanitare care sunt amplasate lângă clădirile
şcolii şi nu în incinta lor, cum prevăd normele europene.
Deocamdată însă nu avem fonduri să le modernizăm”,
spune primarul. În fiecare sat aparţinător funcţionează
şi grădiniţe, chiar dacă în satele Păulian şi Berindia
sunt mai puţini copii.
Cultura
- un aspect important pentru comună
În acest an, primăria a depus un proiect integrat
în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală,
fonduri FEADR, pe măsura 3.22. „Am depus un proiect
integrat care, credem noi, are mari şanse să fie ales.
Proiectul cuprinde asfaltarea unor străzi în comună,
realizarea unei Grădiniţe cu program prelungit, reabilitarea
căminului cultural din localitate, în vederea conservării
tradiţiei locale a corului şi fanfarei comunei Buteni.
Proiectul se ridică la valoarea de 2.568.000 de euro”,
explică Mărcuţ. Tot în acest an a fost reamenajat
şi Muzeul Comunal care conţine importante obiecte,
cu o valoare nepreţuită pentru localnici.
Bisericile au intrat în atenţia primarului încă de
anul trecut, când s-a dat bani pentru fiecare cult
- „Şi anul acesta vom aloca bani pentru fiecare
biserică, indiferent de religie. Acum se lucrează
la faţada Bisericii Ortodoxe din Buteni, unde se va
schimba şi iconostasul, dar şi uşa de la intrare.”
3.500 de locuitori - doar doi poliţişti
Comuna se confruntă cu o problemă destul de mare.
Deşi are în jur de 3.500 de locuitori, în patru sate
situate la o distanţă destul de mare unul faţă de
celelalte, la Postul de Poliţie Buteni nu sunt decât
doi poliţişti. „Sunt destul de multe probleme,
iar pentru doi poliţişti este greu să acopere o suprafaţă
aşa de mare. Am făcut cerere şi la Inspectoratul Judeţean
şi la Poliţia din Sebiş pentru a ne mai da măcar un
poliţist dacă nu doi. Am primit promisiuni şi sper
să se concretizeze pentru că ne-ar fi de mare ajutor.”
Simina
Roz - Observator
|
|
|
|
Căutare
în arhiva Virtual Arad
Colectivul de redacţie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Truţiu
Florin.
O parte din ştirile Virtual
Arad News au fost preluate şi din următoarele surse:
Agenţia
Mediafax,
Ziarul Jurnal arădean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Ediţia de Vest), România
Liberă, Astra Aradeană,
Ziarul
Glasul Aradului,
TV
Arad, Info
TV.
|
|