Ştirile Zilei

Luni, 15 iunie 2009

Monica Jitariu, fostul director al Polaris M Holding Arad, a fost instalată, joi, de prefectul Călin Bibarţ, la conducerea Gărzii de Mediu. În condiţiile în care instituţia a intrat recent în subordinea Gărzii Regionale de Mediu Timişoara, Monica Jitariu a primit doar funcţia de director-coordonator adjunct. Festivitatea a fost deschisă de prefectul Călin Bibarţ, care, în prezenţa inspectorului guvernamental pe probleme de mediu Levente Horvath şi a subprefectului Radu Stoian, a dat citire ordinului de numire. „Pentru început, da-ţi-mi voie să o felicit pe doamna director. Sper că pe viitor, Garda de Mediu Arad îşi va desfăşura activitatea în condiţii onorabile. Sper să fie nevoie să dea cât mai puţine amenzi, şi asta, pentru că toată lumea va înţelege că trebuie să respectăm legea”, a spus prefectul. „Garda de Mediu va fi prietenul celor care respectă mediul înconjurător, dar şi duşmanul celor care nu-l vor proteja”, susţine Monica Jitariu. Atenţie la termene! La rândul său, Levente Horvath a ţinut să dea câteva sfaturi noii directoare. „Sunt câteva termene la care trebuie să fim foarte atenţi, cum ar fi 19 iulie, până când trebuie să închidem toate gropile neautorizate din judeţ. Aşteptăm din partea primarilor o abordare serioasă la acest capitol. Pe de altă parte, primăriile trebuie ajutate să obţină finanţări europene, pentru a-şi rezolva problemele de mediu”, a spus Horvath. Mai trebuie spus că Dana Dănoiu, fosta şi viitoarea şefă a Agenţiei pentru Protecţia Mediului, a semnat la Bucureşti contractul de management şi aşteaptă numirea zilele acestea. Lucian Serban - Glasul Aradului

Studiu de fezabilitate şi două proiecte de milioane pentru reamenajarea lacului de la Pădurice. 13 milioane de euro pentru reamenajarea Parcului de la Pădurice. La atât a fost calculată modernizarea în studiul de fezabilitate realizat pe bani mulţi şi votat de aleşi în 2008. Banii au început deja să fie cheltuiţi pe această lucrare, care cel mai probabil va începe doar în 2010. 100.000 lei au fost alocaţi anul trecut pentru demararea procedurilor de atribuire a contractului de servicii pentru proiectul tehnic, iar alte 200.000 lei au fost cheltuite anul acesta pentru proiectul tehnic de amenajare a zonei Pădurice. Primarul Gheorghe Falcă susţine că proiectul va fi realizat în parte pe bani de la bugetul local, în parte pe fonduri structurale. Edilul ne-a declarat ieri că, după războiul purtat în privinţa polilor de dezvoltare, Aradul a reuşit să fie numit pol de urbanism iar Guvernul a alocat bani pentru aceşti poli, urmând ca proiectul de reamenajare a zonei Pădurice şi alte câteva proiecte sociale şi de urbanism să fie realizate, în parte, pe aceste sume. Gheorghe Falcă susţine faptul că Guvernul a pus deoparte 14 milioane de euro prin hotărâre, bani în baza cărora Primăria pregăteşte acum un proiect (PIT) în care este inclus parte din proiectul Zonei Pădurice (amenajarea lacului, în principal, cea mai scumpă dintre lucrări), un proiect social, unul de realizare a drumurilor în zona industrială etc. PIT-ul va fi finalizat în toamnă, urmând ca lucrările să înceapă undeva în 2010. Peste două miliarde de lei vechi (210.000 lei) a pus Primăria Arad deoparte pentru elaborarea unui proiect tehnic privind reamanejarea zonei de agrement Pădurice, banii fiind prevăzuţi în buget la subcapitolul „Amenajări terenuri de sport, parcuri, zone de agrement”. Tot în buget se regăseşte şi dorinţa executivului ca în acest an să fie finalizate atât proiectul de reabilitare a Parcului Pădurice, cât şi cel de reabilitare a Parcului Eminescu, pentru care s-au pus deoparte alţi bani (40.000 lei, adică 400.000.000 lei vechi). La capitolul „Cultură, recreere şi religie” se regăseşte intenţia Municipalităţii de a întocmi un studiu şi un proiect pentru a transforma strada Meţianu într-o veritabilă zonă pietonală. Alături de alte câteva proiecte legate, de pildă, de renovarea faţadei Filarmonicii, proiectelor de mai sus le-a fost alocată, per total, suma de 1.925.000 lei. Totuşi, cea mai scumpă dintre intenţiile municipalităţii se referă la reamenajarea Păduricii, acolo unde banii au început să curgă încă de anul trecut. Bani peste bani În bugetul pe 2008 a fost alocată suma de 100.000 lei pentru organizarea procedurilor de atribuire a contractului de servicii Proiect tehnic pentru reamenajarea zonei de agrement Pădurice însă, potrivit reprezentanţilor Primăriei, „a fost organizată o procedură în data de 16 iunie 2008 la care a participat un singur ofertant, a cărui ofertă a fost declarată neconformă deoarece oferta sa a depăşit suma prevăzută în buget”. Primăria a reluat licitaţia deschisă pe 10 decembrie 2008, pe 29 decembrie ofertantul a fost declarat câştigător, iar contractul semnat. Valoarea contractului a depăşit însă cu mult previziunile, suma pentru care cele două părţi şi-au pus semnătura ajungând la 208.250 lei. Ca atare, în bugetul din acest an s-au pus deoparte alţi bani pentru a acoperi costurile proiectului tehnic. Conform datelor furnizate de Corina Drăghici, purtător de cuvânt al Primăriei Arad, proiectul a fost deja finalizat de firmă, următorul pas fiind identificarea surselor de finanţare care să susţină o astfel de investiţie gigant. După identificarea surselor ar urma organizarea licitaţiei pentru execuţie. De la 13 milioane de euro În ianuarie 2008 vă informam de faptul că în studiul de fezabilitate deja întocmit pentru Pădurice şi supus votului aleşilor se vorbeşte de modernizarea parcului în 20 de luni în contul a 13 milioane de euro (48 de milioane lei). Proiectul reglementa întreaga zonă Pădurice, care nu fusese reglementată niciodată ca parc sau ca orice altceva (după spusele de atunci ale primarului Gheorghe Falcă), de modernizarea aleilor, de curăţarea lacului, iluminarea ambientală, realizarea unui ceas stradal, de modernizarea treptelor, gradenele, de reabilitarea trotuarului, de modernizarea spaţiilor verzi, de crearea a trei locuri de joacă, de schimbarea întregului mobilierul urban şi de amplasarea unei fântâni arteziene pe lac. Tot acolo ar fi urmat să fie poziţionat, conform datelor de atunci, bustul lui Corneliu Coposu şi Monumentul Marii Uniri. Tot atunci se vorbea de posibilitatea de a obţine fonduri structurale pe proiect, posibilitate care potrivit declaraţiilor de ieri ale primarului va fi pusă în aplicare cel mai probabil în 2010. Preţul dat în studiul de fezabilitate era însă calculat la 3,6 lei /euro, aşa că sumele sunt cu siguranţă mai mari la această oră. Proiect pe poli de urbanism Există voci care susţin în plus că Primăria se gândeşte la un alt proiect care să completeze investiţia de mai sus. Noua gândire are legătură, se pare, cu realizarea unui fântâni arteziene gigant, care să ocupe o suprafaţă mare din lac, investiţie calculată şi ea la alte câteva milioane de euro. Primarul susţine însă că fântâna, una impresionantă, va fi realizată pe acelaşi proiect pe care se vor obţine bani structurali în cadrul proiectelor destinate oraşelor catalogate de Guvern drept poli de urbanism. A. B. - Jurnal arădean

Nu doar pe absolvenţii de liceu îi aşteaptă un examen în această vară ci şi pe dascăli suplinitori şi pe potenţialii dascăli. La scurt timp după încheierea examenului de Bacalaureat începe Examenul de Titularizare. La Arad, pentru examenul de Titularizare s-au stabilit două centre de concurs - Centrul numărul 1 la Colegiul Naţional „Elena Ghiba Birta” Arad şi Centrul numărul 2 la Grupul Şcolar „Iuliu Maniu” Arad. Pentru fiecare centru au fost arondate posturi - catedre (pe materii) pentru care se susţine examen. Înscrierea candidaţilor se va efectua la Centrele de concurs asociate posturilor/catedrelor pentru care candidaţii doresc să susţină examen, până în 19 iunie. În 26 iunie se vor afişa, la centrele de concurs, lista cu punctajele cadrelor didactice care solicită detaşare la cerere prin concurs specific, iar între 26 şi 29 iunie se pot depune contestaţii pentru punctajele acordate. Soluţionarea contestaţiilor se va face în 30 iunie iar în 1 iulie se vor comunica. În perioada 29 iunie - 3 iulie candidaţii trebuie să vină la centrele de concurs pentru a-şi valida fişele de înscriere. Probele practice sau orale (doar pentru anumite posturi) se vor desfăşura între 10 şi 13 iulie iar în 15 iulie este examenul scris. Acesta se susţine simultan la toate disciplinele de concurs. Candidaţii pot intra în săli între orele 8:00-9:00. Distribuirea subiectelor se va face începând cu ora 10. Timpul de lucru efectiv este de 4 ore de la primirea subiectelor. Candidaţii pot părăsi sala de examen după cel puţin o oră de la primirea subiectelor, însă lucrările acestor candidaţi nu vor fi corectate şi vor figura ca retraşi din examen. Rezultatele definitive se vor afişa în 21 iulie, iar între 22 şi 29 iulie va avea loc repartizarea candidaţilor care au fost admişi. În 3 august se vor afişa pe portalul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării listele cu posturile rămase vacante, inclusiv a celor titularizabile rămase neocupate care au devenit netitularizabile şi a posturilor didactice/catedrelor rezervate şi afişarea acestora la Inspectoratul Şcolar. În cazul persoanelor care vor să ocupe prin suplinire, cumul sau plată cu ora, posturile rămase vacante, aceştia vor trebui să îşi înregistreze cererile tot până în 19 iunie (8-19 iunie) iar examenul pentru suplinire se va desfăşura în 28 august, cu afişarea rezultatelor în 31 august. S. R. - Observator

Sute de persoane care erau la o petrecere pe insulă, la Ghioroc, au rămas izolate sâmbătă noaptea. 200 de tineri ce participau la o petrecere house în aer liber organizată pe insula lacului Ghioroc, au rămas captivi după ce podul de pontoane care face legătura cu malul s-a rupt. Tinerii şi-au dat seama că au rămas blocaţi pe insulă, duminică dimineaţa, în jurul orei 04,00, când primii petrecăreţi au vrut să plece acasă şi au găsit cablul de la pontoane rupt. Oamenii s-au panicat când au realizat că au rămas izolaţi în mijlocul lacului. Pentru că înotul nu era o soluţie, întrucât în zonă apa este foarte adâncă şi foarte rece, iar distanţa dintre insulă şi mal e foarte mare, tinerii au cerut ajutorul pompierilor pe 112. La faţa locului au ajuns pompierii din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Vasile Goldiş” Arad. Aceştia i-au cărat, pe rând, pe tineri la mal. Echipa de intetrvenţie a reuşit să ducă la mal aproximativ 50 de tineri cu barca pneumatică. Între timp, o altă echipă din cadrul ISU a reparat coarda de susţinere a pontonului, aşa că petrecăreţii care au mai rămas pe insulă au putut trece podul. De altfel, poliţiştii au început şi o anchetă pentru a stabili dacă într-adevăr cablul pontonului s-a rupt sau dacă nu cumva cineva l-a tăiat intenţionat. I. C. - Jurnal arădean

Pentru moment, de pe drumul naţional 79 A, Chişineu Criş-Gurahonţ-Brad-Deva, nu există indicator care să îndrume oamenii spre comună! Comuna Brazii este amplasată la poalele Munţilor Zărandului, la nici cinci kilometri de Gurahonţ, localitate considerată a fi un centru zonal de către locuitorii din estul extrem al judeţului Arad. Peisajul ce înconjoară cele şase sate aparţinătoare de comuna Brazii: Iacobini, Secaş, Buceava, Şoimuş, Mădrigeşti şi centrul de comună, este unul de poveste, neexploatat însă din punct de vedere turistic. Deşi zona oferă multiple posibilităţi de recreere specifice peisajului montan, locuitorii din Brazii nu au cunoscut încă beneficiile agroturismului, ce le-ar putea aduce venituri importante. Cum investitori nu prea există în Brazii, decât firme de prelucrare a lemnului, marea majoritate a locuitorilor comunei pleacă la muncă în Gurahonţ sau Sebiş. Primarul comunei Brazii, social-democratul Dorel Cătană, spune că un obiectiv principal al său este atragerea turiştilor în zonă, fapt ce ar putea aduce venituri sporite pentru locuitori. „Avem la Şoimuş o Biserică-monument istoric iar în acte ar mai apărea că avem încă o Biserică medievală. Acestea ar putea prezenta atracţii turistice, alături de specificul zonei, una frumoasă dar din păcate săracă. Nu avem încă pensiuni, nu sunt locuri unde oamenii ar putea petrece sfârşitul de săptămână. Încercăm să oferim teren spre concesiune sau cumpărare unor investitori, sperăm să fie interesaţi”, ne-a spus primarul Cătană despre perspectivele tursitice ale comunei pe care o păstoreşte. Din păcate, problemele locuitorilor din Brazii sunt destul de acute când vine vorba despre informarea potenţialilor turişti. În comună se ajunge pe un drum judeţean ce porneşte din Gurahonţ, şi care leagă Valea Crişului Alb de Valea Mureşului, pe o distanţă de 42 kilometri din care nu toţi sunt asfaltaţi. Brazii se află aşadar la aproximativ 5 kilometri de Gurahonţ, însă călătorul care nu cunoaşte zona are toate şansele să nu găsească drumul deoarece nu există niciun indicator rutier care să arate că pe acolo se poate ajunge în Brazii! „De la Gurahonţ nu avem indicator către Brazii. Am luat legătura cu preşedintele Consiliului Judeţean şi i-am spus că voi face eu, personal, o tablă. Şi aşa, am mai pus câteva totemuri la intrarea în satele Secaş, Buceava şi Mădrigeşti”, ne-a dezvăluit Dorel Cătană intenţiile sale de a-i anunţa pe şoferii ce tranzitează Drumul Naţional 79 A că se află la doar câţiva kilometri de comuna Brazii. În ceea ce priveşte accesul dinspre cealaltă parte a drumului judeţean dintre Gurahonţ şi Căprioara, primarul Cătană spune că „după ce asfaltarea tronsonului Juliţa-Mădrigeşti se va finaliza, tot mai rămân aproximativ 12 kilometri de drum ce trebuie asfaltaţi pentru ca porţiunile de asfalt ce există să fie legate”. Astfel, accesul spre Brazii poate fi făcut mai uşor tot dinspre Gurahonţ, porţiunea de aproximativ 5 kilometri până la intrarea în centrul de comună având un asfalt de bună calitate. Eforturile primarului Cătană s-au îndreptat şi înspre reabilitarea drumurilor ce străbat comuna, acesta reuşind să pietruiască drumul Buceava-Şoimuş, precum şi să plombeze drumul dintre satul Secaş şi Drumul Judeţean Gurahonţ-Căpruţa. De asemenea, strada principală din satul Secaş a fost pietruită şi cilindrată. Rămânând în domeniu, o altă problemă a locuitorilor din Brazii este transportul în comun. Legătura cu Gurahonţ se face doar prin două curse de microbuz ce transportă în general copii la şcoală, în rest fiecare om descurcându-se. „Noi ne mai cunoaştem şi atunci dacă ştim că cineva are drum la Gurahonţ ziua următoare, îl întrebăm dacă putem merge cu el. Şi eu dacă mai văd pe cineva în drum îl iau cu mine în maşină”, ne-a relatat primarul Dorel Cătană modul în care locuitorii din Brazii se ajută atunci când vine vorba de a rezolva anumite probleme în alte localităţi. Din câte am aflat, au fost încercări de a introduce curse regulate ale Companiei de Transport, însă acestea s-au dovedit a fi nerentabile. Viaţa merge înainte pentru locuitorii din Brazii În ciuda tuturor dificultăţilor, primarul Dorel Cătană se zbate să creeze condiţii bune de trai pentru concetăţenii săi. Astfel, Cătană încearcă să identifice soluţii de finanţare pentru canalizarea comunei, având în vedere faptul că „alimentare cu apă avem în toată comuna, mai puţin în Şoimuş unde oamenii au implementat un sistem de alimentare cu apă prin cădere”. Mărimea mică a comunei (1441 locuitori, puţin peste 500 de gospodării) a împiedicat-o să fie eligibilă pentru câteva linii de finanţare a acestor proiecte de infrastructură însă primarului Cătană i s-a promis sprijin de la Consiliul Judeţean pentru a rezolva problema canalizării. În plus, primarul ne-a dezvăluit intenţia de a depune un proiect pe măsura 3-2-2, prin care se pot obţine bani din Fondul European de Dezvoltare Regională destinaţi renovării şi modernizării localităţilor din mediul rural. Prin acest proiect, Dorel Cătană speră să asflateze şi să modernizeze anumite drumuri comunale, dar şi să renoveze căminele culturale din comună. Din păcate, lipsa fondurilor face ca lucrările de moderzinare a şcolilor să stagneze, însă primarul se declară din nou a fi un optimist, sperând în ajutor de la „centru” pentru a putea rezolva mai uşor problemele comunităţii. Un proiect pe care Dorel Cătană este sigur că-l va câştiga este legat de realizarea unui teren de sport multifuncţioal în satul Secaş, dotat cu instalaţie de nocturnă şi tribune. „Să vedem cum va fi mai bine, îl vom dota sau cu bitum sau cu gazon artificial, în funcţie de sporturile pe care vor dori să le practice locuitorii”, spune primarul Cătană, care totuşi crede că sportul preferat va fi fotbalul, drept pentru care probabil terenul va fi unul cu iarbă sintetică. Până atunci însă, primarul Dorel Cătană organizează tot felul de evenimente menite să descreţească frunţile localnicilor, cum ar fi şi Nedeia de la Mădrigeşti, o serbare câmpenească ce a avut loc în acest sfârşit de săptămână, cu participarea mai multor solişti şi ansambluri de muzică populară. La 1 august vor fi finalizate lucrările de modernizare a clădirii Primăriei Primăria comunei Brazii funcţionează într-o casă veche de peste un secol, construită de către un grof ce a avut mai multe proprietăţi prin zonă. În ultima vreme, clădirea s-a degradat destul de mult şi nu a mai putut face faţă cerinţelor unei Primării moderne. Astfel, au început lucrările de reparaţii ce au transformat o bună parte din clădire într-un şantier. Se lucrează atât la interior: amenajări, instalaţii electrice, sanitare, de telefonie, cât şi la exterior. Primarul Dorel Cătană spune că pentru renovarea clădirii s-au investit două miliarde de lei vechi, lucrările urmând să fie terminate la începutul lunii august. „Vom avea sală pentru şedinţele Consiliului Local, biroul primarului, al viceprimarului, al secretarului, contabilitatea şi grupuri sanitare”, ne-a explicat Dorel Cătană care vor fi facilităţile clădirii în care funcţionează primăria Brazii. Momentul inaugurării clădirii, după modernizare, se doreşte a fi tranformat într-unul festiv ce va marca un nou început pentru comuna Brazii, sub administrarea primarului Dorel Cătană. Lucian Cozma - Observator