Ştirile Zilei

În primele luni ale anului, veniturile salariale şi încasările din impozite au crescut comparativ cu 2008 Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Arad, criza care a lovit serios economia României nu s-a făcut simţită la nivelul veniturilor arădenilor care au reuşit să-şi păstreze locul de muncă. Dimpotrivă, în ultimele luni salariul mediu a crescut destul de mult. Astfel, dacă în mai 2008, salariul mediu brut la nivel de judeţ a fost de 1.402 lei, în decembrie 2008 nivelul acestuia a ajuns la 1.668 lei, pentru ca în martie 2009 salariul mediu brut să fie de 1.678 de lei. Dacă cele mai mici venituri declarate au fost obţinute de arădenii care lucrează în agricultură, vânătoare, silvicultură şi pescuit, unde în martie 2009 salariul mediu brut era de 1.336 lei, sectorul servicii a adus cele mai mari venituri. În martie 2009, salariul mediu obţinut în acest sector de activitate era de 1.964 lei, comparativ cu 1.487 lei, cât se câştiga în mai 2008. În luna mai însă, se observă o uşoară scădere a veniturilor, salariul mediu brut ajungând la 1.595 lei, dar rămâne cu aproape 200 de lei mai mare decât în mai 2008 şi cu 100 de lei mai mare ca la începutul anului, când simptomele crizei au început să se facă simţite. Mai mulţi bani la buget Informaţiile provenite de la Statistică, sunt confirmate şi de datele Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Arad. „În primele luni ale lui 2008, încasările la buget provenite din impozitul pe venit provenit din salarii au fost de 98.131.808 lei, iar în perioada similară din 2009, au crescut, ajungând la 115.684.804 lei. Vorbim aici de sume efectiv încasate de la persoanele fizice, ceea ce înseamnă că veniturile au crescut. În ceea ce priveşte suma totală a impozitului pe venit, în primele şase luni ale lui 2008 a fost de 128.151.037 lei, în timp ce în perioada ianuarie-iunie 2009 a fost de 145.326.553 lei”, a declarat Călin Arusti, purtătorul de cuvânt al DGFP Arad. Puţini şi buni... Cu toate că salariile au fost în creştere, la fel s-a întâmplat şi cu numărul şomerilor, în ultima vreme rata şomajului crescând simţitor. „Este adevărat, se poate observa o creştere a veniturilor salariale, deşi numărul posturilor pentru care ni se solicită să recrutăm oameni a scăzut. Companiile cer mai puţin oameni, dar oferă salarii mai bune. Pe vremuri de criză, managerii preferă să lucreze cu mai puţini oameni, dar mai valoroşi, care să aducă profit societăţii. Nu se mai face risipă. Dacă în trecut se mergea pe principiul «angajăm 15 şi vedem noi ce o să facă», acum se angajează numai unul, care să aducă bani companiei”, ne-a declarat reprezentanta unei agenţii de recrutare din Arad. Lucian Serban - Glasul Aradului

1.800 de arãdeni susţin astãzi proba scrisã a concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învãţãmântul preuniversitar. Faţã de anii trecuţi, în acest an concursul nu mai are un caracter naţional şi este organizat descentralizat, la nivel de centre. Anul acesta au fost scoase la concurs 260 de posturi titularizabile. În Arad, Înspectoratul Şcolar Judeţean a desemnat douã centre pentru desfãşurarea concursului de titularizare: Colegiul Naţional „Elena Ghiba Birta”Arad (cu alte douã unitãţi şcolare arondate, Colegiul Naţional „Moise Nicoarã” Arad, respectiv Colegiul Economic Arad) şi Grupul Şcolar „Iuliu Maniu” Arad (cu Grupul Şcolar de Transporturi Cãi Ferate Arad arondat). La sediul I.S.J. Arad, la adresa www.isjarad.ro/forum şi la centrele de concurs a fost afişatã lista posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate şi listele disciplinelor de concurs arondate fiecãrui centru, precum şi alte informaţii legate de concurs şi de repartizarea candidaţilor. Probele practice şi orale s-au desfãşurat vineri, 10 iulie şi au fost admişi, 87 din 92 prezenţi. Candidaţii respinşi nu mai pot sã susţinã proba scrisã. Pentru concursul de astãzi, candidaţii trebuie sa se prezinte cu cartea de identitate/ buletinul de identitate. Intrarea în sãli se va face între orele 8-9 iar proba scrisã are o duratã de 4 ore de la primirea subiectelor. Nota minimã pentru obţinerea titularizãrii este şapte Doar candidaţii care vor obţine cel putin nota 7 vor putea ocupa, cu statut de cadru didactic titular, posturile didactice/catedrele vacante titularizabile, în ordinea descrescãtoare a notelor. Posturile/catedrele vacante titularizabile rãmase neocupate devin netitularizabile şi se ocupã, împreunã cu celelalte posturi/ catedre netitularizabile, de cãtre cadrele didactice care beneficiazã de continuitate pentru detaşare la cerere, care au obţinut la concurs cel puţin nota 5 sau care solicitã detaşare la cerere prin concurs specific. În urmãtoarea etapã, posturile/ catedrele netitularizabile rãmase vacante se ocupã în urmãtoarea ordine: de cãtre candidaţii care beneficiazã de continuitate la suplinire; de cãtre candidaţii suplinitori cu continuitate pe posturi incomplete (care îşi completeazã norma pânã la o normã întreagã); de cãtre candidaţii care au participat la concursul naţional din iulie 2009 şi au obţinut la concurs note peste 5, în aceeaşi listã cu candidaţii care la concursul din 2007 sau 2008 au obţinut note peste 7, în ordinea descrescãtoare a notelor. Calendarul şedintelor publice de repartizare Repartizarea candidaţilor pe posturi didactice/catedre vacante titularizabile se va face în intervalul 22 - 23 iulie, urmând ca în 24 iulie sã aibã loc transformarea tuturor posturilor didactice/catedrelor vacante titularizabile rãmase neocupate în posturi/catedre netitularizabile. În aceeaşi zi se va face şi reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate şi ocuparea posturilor didactice de cadrele didactice care beneficiazã de continuitate pentru detaşare la cerere. Candidaţii care au cerut detaşarea vor fi repartizaţi în 25 iulie, iar în intervalul 27 - 29 iulie are loc ocuparea posturilor didactice de cãtre cadrele didactice care beneficiazã de continuitate pentru suplinire şi repartizarea candidaţilor prin suplinire. Simina Roz - Observator

Conducerea CJA a inaugurat astăzi (n.r. ieri) un tronson de drum reabilitat cu fonduri europene. Preşedintele CJA, Nicolae Ioţcu, autorităţi locale şi reprezentanţii constructorului au inaugurat astăzi oficial drumul de la Curtici la intersecţia cu DN 79, tronson de drum reabilitat cu fonduri europene. În cadrul Programului PHARE CBC/INTERREG IIIA România-Ungaria 2005, CJA a implementat Proiectul „Reabilitare DJ 792C Sector Curtici - intersecţia cu DN79, Etapa II”. Partener în proiect a fost Consiliul Judeţean Bekes (Ungaria). Reabilitarea acestui drum face parte dintr-un concept comun al judeţelor Arad şi Bekes de reabilitare a drumurilor în zona de frontieră România - Ungaria, care cuprinde reabilitarea a două drumuri paralele cu frontiera, precum şi a drumurilor de legătură cu acestea. Proiectul „Reabilitare DJ 792C Sector Curtici - intersecţia cu DN79, a contribuit la îmbunătăţirea infrastructurii fizice de transport în regiunea de frontieră, fluidizarea traficului transfrontalier de pasageri şi mărfuri, având ca rezultat dezvoltarea schimburilor economice, culturale, etnice, turistice în zona de frontieră România-Ungaria”, informează Lucia Chişbora, managerul de proiect. Proiectul în cifre: Durata de implementare: 12 luni Valoare totală: 1.066.000 euro Grant: 799.500 euro (din care 599.625 euro PHARE CBC) Cofinanţare CJA: 266.500 euro S.B. - Jurnal aradean

Proiectul a fost implementat împreună cu Direcţia de Dezvoltare şi Asistenţă Comunitară Arad Asociaţia PAEM Arad, în parteneriat cu Direcţia de Dezvoltare şi Asistenţă Comunitară a Consiliului Local al Municipiului Arad şi Asociaţia Pro Democraţia - Club Arad a organizat, ieri, o conferinţă de lansare a Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale Arad. Federaţia a putut fi creată în cadrul proiectului FED-ON-AR, proiect finanţat prin programul 2006. Prezentarea Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale Arad a avut loc la sediul Centrului de relaţii cu ONG-urile, din strada Liviu Rebreanu, numărul 91. Federaţia are menirea de a îmbunătăţii imaginea şi capacitatea de implicare a organizaţiilor neguvernamentale din judeţul Arad, în viaţa comunităţilor în care activează. Proiectul FED-ON-AR are ca principal obiectiv realizarea unei platforme de colaborare cu autorităţile locale, de reprezentare a intereselor cetăţenilor în relaţia lor cu aceste autorităţi şi de creştere a gradului de intervenţie organizată şi eficientă, în procesele decizionale şi administrative ale autorităţilor locale, în cadrul a 10 activităţi de interes comunitar. Federatia formată are premizele corecte şi reprezentative pentru voinţa de coagulare a sectorului neguvernamental din Arad, conform declaraţiilor reprezentanţilor Asociaţiei PAEM Arad. Sandra Stoler - Glasul Aradului

Are 81 de ani şi practică floricultura de mai mult de jumătate de secol. Alois Weil a „furat” meseria de la tatăl său, care a deschis în 1936 o florărie în centrul Aradului. Alois spune că a fost prima... Pasionat de grădinărit încă din copilărie A început să lucreze încă de la 16 ani, când era calfă, ceea ce însemna doi ani de ucenicie în meseria pe care dorea să o urmeze. Nu a scăpat de supliciile războiului, fiind recrutat pentru cinci ani. Pentru că, după cei cinci ani s-a întors acasă, pedeapsa pe care a primit-o a fost să lupte încă doi ani pe teritoriul României. Nu a cedat ci a avut tăria ca, după şapte ani de luptă, să îşi continue viaţa şi să urmeze cursurile unei şcoli şi a unui liceu la seral. Floricultura a „furat-o” de la tatăl său care era pasionat de această meserie într-o perioadă în care lumea nu era aproape deloc familiarizată cu ce înseamnă să cultivi flori. Îşi aminteşte cu nostalgie şi cu zâmbetul pe buze cum, la vârsta de patru ani, a furat briceagul de la altoitorii angajaţi de tatăl său şi „s-a altoit” la picior. „M-am ascuns să nu afle ai mei dar până la urmă şi-au dat seama. Mă simţeam vinovat şi de aceea am stat ascuns. Tata a vrut să mă „altoiască”, dar nu l-a lăsat bunica”, spune domnul Weil. Ne-a explicat că pe vremea aceea nu erau atâţia şefi, ci doar un singur inginer care supraveghea toată activitatea grădinarilor din asociaţia care exista la vremea aceea în Arad şi, tocmai din această cauză lucrurile mergeau mult mai bine. Îşi aminteşte cu nostalgie de parcul din faţa Bisericii Roşii care acum „nu mai există” şi de alte spaţii verzi care, în urmă cu câteva zeci de ani erau adevărate opere de artă iar acum au ajuns... ruine. „Este trist că nu se mai ocupă nimeni de aceste spaţii. Este păcat că nu ştim să apreciem ce avem”, a mărturisit domnul Weil. Baronul Neuman către Weil: „Cu ce vă ocupaţi? Gălăgie faceţi? Când vreţi să deschideţi?” Tatăl său a deschis prima florărie din Arad, în Palatul Neuman, cum era cunoscut pe atunci, în anul 1936. Prima întâlnire a tatălui său cu baronul Neuman a fost una oarecum bizară. „Cu ce vă ocupaţi? Gălăgie faceţi? Când vreţi să deschideţi?”. Acestea au fost întrebările cu care l-a întâmpinat baronul care dorea ca prăvăliile din palat să fie de elită, cu patroni de seamă, care să reprezinte o mândrie pentru oraş. Chiria era de 36 de mii dar, lunar, baronul Neuman cumpăra flori în valoare de 100 de mii de la florărie. Celelalte două spaţii, de lângă florăria familiei Weil au fost închiriate unui evreu-bijutier şi unei persoane care făcea proteze, toţi oameni de vază, selecţi, care ridicau Aradul la standarde elitiste „care nu se pot compara cu ce este acum”. „Nu există comparaţie între ce era acum 50-60 de ani şi ce este acum” Domnui Weil este dezamăgit de faptul că acum nimic ce este produs în ţară nu mai are valoare ci doar ce este adus din străinătate. „De la legume şi fructe până la flori. Este penibil să compari prezentul cu ce a fost”, spune acesta. Deşi înainte de război şi mulţi ani după nu a existat industrializare şi aparatură performantă, totul era de o mult mai bună calitate. Totul se făcea manual, cu ustensile improvizate care dădeau un randament foarte bun, dacă stăm să ne gândim la diferenţa dintre produsele de atunci şi felul în care se muncea şi cum este acum, când totul s-a mecanizat. De-a lungul anilor a participat la mai multe expoziţii de flori din străinătate un de, de fiecare dată s-a întors cu un premiu. Alois Weil este urmat în meseria de florar de fiica sa, care este la fel de pasionată ca şi el de tot ce înseamnă flori şi întreţinerea lor. „A fost foarte greu să dezvolt această afacere, dacă se poate spune aşa, ca orice profesie. Floricultura era o ramură de vârf, o artă. Nici nu se poate compara cu ce este acum”, a încheiat Alois Weil. Corina Huţan - Observator