|
|
Marţi,
15 septembrie 2009 |
|
- Sub
ameninţarea „norilor”
|
|
Peste
70.000 de elevi au început noul an de învăţământ 2009-2010
în şcolile din judeţul Arad.
Prima
zi a anului de învăţământ a început sub ameninţarea
norilor, la propriu şi la figurat. Norii de dimineaţă,
care dădeau semne de ploaie şi „furtuna”
anunţată de sindicate, de a boicota discursurile politicienilor,
păreau să influenţeze festivităţile de deschidere
a şcolilor. Numai că, până la urmă, nici unul dintre
aceste pericole n-a mai existat. Norii s-au risipit
de pe cer iar oficialii au fost primiţi chiar cu aplauze
şi totul a decurs în nota obişnuită, în „cadru
festiv”. Am reuşit şi noi să ajungem în câteva
din şcoli pentru a surprinde atmosfera de început
de an şcolar. În faţa Colegiului Economic, de la ora
8, se adunaseră deja elevii.
Printre ei mai uşor de recunoscut erau bobocii de
cl.a IX-a (230, din totalul de 970 câţi învaţă aici).
La C.N. „M. Nicoară” (unde învaţă peste 900 elevi,
din care 64 boboci de a V-a şi 168 de a IX-a) festivităţile
au început la ora 9 şi au fost onorate de oficialităţi
(prefectul Călin Bibarţ, parlamentarul Adrian Niţu,
inspectorul general adjunct Mirela Aldescu, reprezentanţi
ai universităţilor) care s-au adresat elevilor cu
urările specifice începerii şcolii, spuse chiar cu
umor: „Când eram elev, tot aşa de atent eram şi eu
la discursuri ca şi voi” (Călin Bibarţ). Deschiderea
de la C.N. „E.G. Birta” (900 elevi; boboci:
50 - cl.I, 60 - cl. a V-a, 140 cl. a IX-a) a fost
onorată de subprefectul Radu Stoian şi inspectorul
şcolar general Eugenia Groşan. La Liceul Pedagogic
„D. Ţichindeal” au ajuns o parte din oficialii
prezenţi la „M. Nicoară”, cărora li s-au alăturat
senatorul Ovidiu Marian, rectorul UAV prof. univ.
Lizica Mihuţ şi prof univ. Petru Ciacli, de la UVVG.
Cadrul a fost unul sărbătoresc şi a început cu o defilare
a celor 102 boboci de clasa I, iar careul - cu 1200
elevi (72 boboci de cl. a V-a şi 114 de cl. a IX-a),
învăţători şi profesori, părinţi , bunici şi fraţi
- a impresionat.
Şi în cartiere, şcolile şi-au deschis porţile de la
primele ore ale dimineţii. La Şc. Gen. „A. Iancu”,
discursurile au fost mai scurte, iar ceremonia s-a
încheiat ceva mai repede, pentru că şcoala se află
încă în reparaţii (mansardare pentru un internat,
cantină etc.). Cu foarte mari emoţii, cei 70 de boboci,
dintr-un total de circa 760, au făcut câte un pas
în faţă în momentul în care şi-au auzit numele, strigaţi
fiind de directorul adjunct al instituţiei.
Tot de o primire specială au avut parte şi cei mai
mici dintre elevii ce învaţă la Şc. Gen.„A. Vlaicu”.
Aici, potrivit tradiţiei, au fost prezentaţi rând
pe rând toţi bobocii din clasa I, 133 la număr. Mai
mult, elevii au avut ocazia să intre în sălile de
clasă printr-o „poartă de flori” (profesoara
de desen a şcolii pictând, în această vacanţă, culoarul
care face legătura între curtea interioară şi clădire).
„Prima zi de şcoală a fost una a revederii, a
emoţiei care însoţeşte întotdeauna orice început -
ne-a declarat prof. Eugenia Groşan, inspector şcolar
general la I.Ş.J Arad. Împreună, elevi, dascăli, părinţi,
autorităţi locale, să participăm într-un efort comun
la un act educaţional de calitate”.
V.
F. - Jurnal arădean
|
|
- Depunerea
proiectelor pentru „Casa Verde“, extinsă
cu 15 zile
|
|
Arădenii
care doresc sisteme de încălzire ecologice, mai au
15 zile pentru depunerea proiectelor
Administraţia
Fondului pentru Mediu (AFM) a decis prelungirea cu
15 zile a perioadei de depunere a proiectelor în cadrul
celei de-a doua etape a programului Verde, până pe
30 septembrie. Proiectele câştigătoare din prima etapă
nu au fost anunţate încă. Bugetul total pentru cele
două etape ale programului Casa Verde este de 310
milioane lei - 150 milioane lei, în prima etapă, respectiv
160 milioane lei în cea de-a doua. Autorităţile locale
administrează banii pentru acest program, iar persoanele
care doresc să monteze panouri solare, pompe de căldură
sau centrale eoliene trebuie să se adreseze mai întâi
asociaţiei de locatari, care apoi poate să facă demersuri
la autorităţile publice locale pentru includerea în
program. De asemenea, primăriile şi consiliile locale
pot depune proiecte pentru unităţile publice - şcoli,
grădiniţe, cămine - pe care le au în administrare
sau în proprietate. Finanţarea nerambursabilă, asigurată
de Administraţia Fondului pentru Mediu, se acordă
în procent de până la 80% din cheltuielile eligibile
ale proiectului.
De menţionat este faptul că numai asociaţiile de locatari
care sunt branşate la sistemul centralizat de încălzire
pot beneficia de finanţări prin programul Casa Verde
pentru montarea de panouri solare pe bloc, iar cei
care s-au debranşat se pot racorda din nou.
Programul vizează îmbunătăţirea calităţii aerului,
apei şi solului, prin reducerea gradului de poluare
cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili
utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite
pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră,
precum şi stimularea utilizării sistemelor care folosesc
în acest sens sursele de energie regenerabilă, nepoluante.
Alexandra
Nadaban - Glasul Aradului
|
|
|
Modernizarea
drumului Arad-Oradea a demarat în trombă. Pe 40 de
kilometri sunt patru puncte de lucru.
După
finalizarea lucrărilor de modernizare pe DN 7, a venit
rândul drumului care leagă Aradul de Oradea să fie
luat cu asalt de constructori. Recent, a început şi
modernizarea DN 79, iar din declaraţiile lui Gheorghe
Balint, directorul Administraţiei Drumurilor Naţionale,
secţia Arad, se munceşte foarte intens şi pe acest
drum. „Numai între Arad şi Chişineu-Criş sunt
patru segmente de drum pe care se lucrează”,
a declarat Balint. Se pare că lucrul pe segmente este
mult mai productiv decât cel cap-coadă şi asta pentru
că există mai multe echipe care lucrează în acelaşi
timp.
Modernizare
complexă
Lucrul pe DN 79 este mult mai complex şi mai greu
decât modernizarea DN 7. Dacă pe drumul care face
legătura cu frontiera de la Nădlac nu s-a făcut decât
decapare, asfaltare şi marcaje, pe drumul dintre Arad
şi Oradea se sapă pe partea carosabilă, se pune umplutură
formată din balast şi pietriş, se tasează şi abia
apoi urmează asfaltarea propriu-zisă. Tocmai de aceea
şi termenul de execuţie este unul destul de lung,
respectiv 24 de luni.
Banii
la zi
Avansul virat de Compania Naţională de Autostrăzi
şi Drumuri Naţionale, în valoare de 33 de milioane
de lei, a intrat deja în conturile companiei Astaldi,
care se ocupă de modernizare, aşa că plăţile sunt
la zi. Va urma o nouă tranşă de fonduri acordate constructorului,
dar încă nu s-a stabilit un termen pentru următoarea
plată.
A.
G. - Jurnal arădean
|
|
- Aradul
va reprezenta România la Festivalul Internaţional
„Struguri de Znojmo“ din Cehia
|
|
Aradul
reprezintă România la Festivalul Internaţional „Struguri
de Znojmo“ Moravia de Sud, Cehia, la invitaţia
ambasadorului României în Cehia, Daniela Gâtman.
Festivalul Internaţional „Struguri de Znojmo” este
unul de tradiţie, organizat sub înaltul patronaj al
preşedintelui Senatului Republicii Cehe, Premysl
Sobotka, şi al guvernatorului regiunii Moraviei de
Sud, Michal Hasek.
Delegaţia care va reprezenta ţara la festivalul vinului
este alcătuită din oficialităţi judeţene, Nicolae
Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Valentin
Bot, primarul comunei Şiria şi Ana Maria Dumitrean,
director al Centrului Cultural Judeţean Arad. Ansamblurile
folclorice „Rapsozii Zărandului” şi „Şiriana”
din Şiria vor fi prezente la festival pentru a susţine
un complex program artistic. „Pentru noi este
o onoare să reprezentăm România la acest festival
internaţional. Este o recunoaştere a tradiţiei viti-vinicole
arădene, dar şi a altor produse tradiţionale. De asemenea,
este o recunoaştere a eforturilor pe care Consiliul
Judeţean le depune pentru a promova aceste produse
tradiţionale în întreaga lume, de a aduce în prim-plan
tot ceea ce este mai bun din această zonă. Mulţumim
producătorilor care au făcut mari eforturi şi ne-au
acordat sprijin în prezentarea la festival a produselor
şi specialităţilor tradiţionale din judeţul nostru”,
a spus preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae
Ioţcu.
Specialităţi
şi vinuri din judeţ
În cadrul festivalului, delegaţia din Arad va avea
un stand de 350 de metri pătraţi în care vor fi prezentate
o serie de produse specifice din judeţul Arad. Vor
fi expuse preparate ca tobă, lebăr, jumări, jambon
afumat, cârnaţi afumat, cârnaţi picanţi, şuncă de
casă, caş uscat, telemea proaspătă, liptai, plăcintă
de Turnu şi pâine de Pecica şi vor putea fi degustate
vinuri roşii şi albe din cele două centre viticole
ale Podgoriei Miniş - Măderat şi vinuri produse la
cramele din Păuliş - Baraţca şi Şiria - Mâsca. De
asemenea, nu va lipsi ţuica de Chisindia. „O mare
parte din produsele expuse în standul care va reprezenta
România în cadrul, Struguri de Znojmo, din Cehia vor
fi preparate la faţa locului. Printre acestea, se
numără jumările şi pâinea care va fi coaptă acolo“,
a declarat Ana Maria Dumitrean, director al Centrului
Cultural Judeţean Arad.
Programul manifestărilor cuprinde o întâlnire a preşedintelui
CJA, Nicolae Ioţcu, cu omologul său ceh, J. Hasek,
preşedintele regiunii Moravia de Sud şi, de asemenea,
cu primarul oraşului, Peter Nrzveda. În data de 17
septembrie va avea loc inaugurarea festivă a „Zilei
României”, această manifestare continuându-se
la la castelul Althansky, din Znojmo.
Sandra
Stoler - Glasul Aradului
|
|
- Doina
Gehl: „În 1955 cine naiba dintre femei se mai
gândea la fotbal în afară de mine?”
|
|
Am
fost surprinsă să găsesc în Arad primul arbitru femeie
din România, iar dumneaei susţine că a fost prima
chiar în Europa. Doina Gehl are acum 77 de ani şi
o sănătate precară, dar un suflet de om tânăr, plin
de vervă. Doina Gehl este numele cu care a fost cunoscută
ca arbitru. Mai târziu, după ce a divorţat, a revenit
la numele „de fată”, Doina Păcuraru, aşa cum îşi semnează
cărţile pe care le scrie de când nu mai poate arbitra.
Fotbalul i-a intrat în sânge de când era mică. Stătea
în firea ei nărăvaşă, iar locul nu şi-l putea găsi
decât printre băieţi şi activităţile lor: „Jucam
fotbal cu băieţii pe maidan”, îşi aminteşte Doina,
care-şi proteja fratele mai mare cu un an bătându-i
pe cei care îl necăjeau.
„Numai sport am mâncat de când mă ştiu.
Nu regret”
A mers la meciurile UTA-ei din primii ani: „UTA
asta a fost simpatia mea de mică”, îşi începe
femeia inedita poveste a vieţii. „În 1955 am arbitrat
pentru prima dată. L-am arbitrat chiar şi pe Petschovschi!
Numai sport am mâncat de când mă ştiu. Nu regret.
Am fost arbitru numai la centru. Jucătorii nu îndrăzneau
să comenteze ceva pentru că eu eram rea în sensul
că n-am acceptat discuţii. Dacă vroiau să ceară explicaţii
asupra unei decizii, veneau şi le explicam”.
A arbitrat în divizia B, divizia C, dar şi în divizia
judeţeană. Poveştile pe care le poate spune sunt nenumărate
şi surprinzătoare mai ales pentru că sunt spuse de
o femeie: „În Timiş, la Bocşa Română. Meci de
baraj. În pauză vine un idiot la mine, cu un plic
plin cu bani şi-mi spune că . I-am spus să iasă afară.
Am arucat banii pe jos, ca să vadă toţi că nu sunt
de cumpărat. I-am făcut şi raport”.
„Jucătorilor
le era frică de mine”
Era o lume exclusiv a bărbaţilor, cea a fotbalului,
însă asta nu a speriat-o pe Doina Gehl, care a băgat
frica în jucători şi s-a făcut respectată de toţi
cei care au cunoscut-o. Cel mai bine vorbeşte singură
despre acei ani:
„Soţul meu a fost arbitru. Să-l ierte Dumnezeu
că a murit, dar tare slab arbitru a fost! Am fost
odată împreună la Sebiş , Gurahonţ, Ineu. Jucătorilor
le era frică de mine. La Sebiş îl cunoştea multă lume
şi pe el. Am arbitrat acolo şi mi-a venit rău, n-am
mai putut să alerg. I-am spus soţului să conducă el,
dar să fie cu ochii la mine. Nu vroia să recunoască
că e miop. I-am spus să meargă să-şi ia ochelarii.
Să vezi ce au huiduit: Le-am cerut să nu mai fiu delegată
cu el. A trebuit să-l las pe el la tuşă şi să trec
eu la conducere”.
Aşa de aprigă a fost şi este încă Doina Gehl, o doamnă
respectabilă, care ştie şi acum să se aranjeze şi
care luptă cu timpul şi cu limitele fizice ale corpului
său.
„Dacă
vorbeau, îi pedepseam cu indirecte”
„Am arbitrat în Bihor, la Valea lui Mihai. Un
observator, un idiot, că nu pot să-i spun altfel,
a făcut un raport... nota patru, că doamna Gehl ia
măsuri şi face regulamentul după capul ei. Am întrebat
ce am făcut. Mitran şi ceilalţi râdeau, că mă ştiau
cum sunt. Dădeam lovituri indirecte. Dacă vorbeau,
sau se înjurau. Cu asta îi pedepseam. Din indirectă
se poate marca”.
Dorina nu reacţiona prea bine dacă era notată cu 4.
Dovadă faptul că la liceu i-a tras câteva scatoalce
profesoarei de română, care i-a dat nota 4 pe nedrept.
Limba română a fost materia preferată şi avea numai
10. Un 4 era inacceptabil. Profesoara nici nu a ştiut
ce a lovit-o, deşi a bănuit... „Am caftit-o”,
chicoteşte şi acum doamna Gehl.
„Eu
nu ştiu ce e frica!”
Mulţi care o vedeau că intră pe teren se speriau:
„Vine dracul negru!”, îşi aminteşte ea cu
amuzament .
„La Vinga l-am bătut pe unul. Dar nu pentru mine.
Am avut un tuşier ţăcănit, de la Oradea. Nici nu se
uita la mine. Au fost offside-uri multe. Oamenii de
pe margine la Vinga erau şi abţiguiţi.
M-am gândit că sigur ăsta o încasează când ieşim de
pe teren. I-am spus celuilalt coleg să rămânem în
spatele lui, să-l păzim, că la cât de prost e ăsta,
o încasează. La Vinga e un poduleţ cum vii de pe teren.
Câţiva îl aşteptau. Când unul a vrut să pună mâna
pe el, i-am dat una în cap cu steagul din mână. Celuilalt
i-am tras un pumn şi a căzut în baltă. Eu nu ştiu
ce e frica.”
„Un
jucător poate învăţa foarte multe de la un arbitraj
corect”
Fostul arbitru spune că era mai greu să aibă de-a
face cu meciurile din judeţ decât cu cele din divizia
A. „Un jucător poate învăţa foarte multe de la
un arbitraj corect. Nu avem arbitri corecţi. Mai sunt
şi excepţii, dar puţine. Ştii ce se întâmplă acum
pe teren? Groaznic. Păi cum să înveţe un jucător regulamentul
corect, dacă arbitrul nu-l aplică!”
Ca arbitru, trebuia să dea probe practice săptămânal,
pe stadionul Gloria. Seara fugea prin pădure ca să
nu-şi piardă condiţia fizică. Era o alergătoare foarte
bună. Câştiga mereu la concursurile interşcolare.
Pe teren, unde era mingea, era şi ea. A făcut şcoala
de antrenori în stil vechi, sovietic, la Timişoara.
„Pe
vremea mea nu erau cartonaşele”
„... îi pofteam afară.
Unul ştii ce a făcut? E de râs. Îl poftesc afară,
iar el îmi ia mâna, mi-o pupă şi se uită lung la mine.
I-am tras o palmă! Publicul nu ştia de ce. I-am făcut
raport. Au râs toţi din comisie”.
Nu
numai că a arbitrat, dar a şi antrenat, atât echipă
de băieţi, cât şi de fete.
„Dacă vezi că un antrenor are un sistem, fă un contrasistem.
De exemplu 3 - 5 - 2. Mijlocul alimentează tot timpul
şi înaintaşii, ajută şi în apărare. Cu mulţi atacanţi
e bine. Depinde de echipa adversă. Trebuie să formezi
jucătorii pe mai multe poziţii, ca să derutezi adversarul.
Îmi plăcea să inventez. Gehl trebuia să antreneze,
dar nu putea că avea de făcut norme la fabrică şi
atunci antrenam eu la Beliu. Când eram eu câştigam,
când nu, pierdeau.
Am şi jucat fotbal. Centru şi extremă dreaptă. Am
jucat în echipa de băieţi în meciuri amicale.
„Trebuia
să îmi bat capul cu o echipă de fete”
„Ce să fac cu fetele? Am antrenat
şi fete. O echipă a fost cea mai bună. A venit de
la Bucureşti directivă să se facă campionat de fotbal
feminin. N-am fost de acord. Faci când ai 10-12 echipe
bune. Foresta Arad era bună, dar erau doar vreo 4
echipe bune în ţară.
Trebuia să îmi bat capul cu fete. Am dat un anunţ
la ziar. Au venit 60-70. Am ales vreo 20, foste handbaliste.
Din astea se putea face ceva. A fost cea mai bună
echipă, Foresta Arad. Le-am bătut pe cehoaice, pe
unguroaice. Şi pe juniorii băieţi i-am bătut cu echipa
de fete”.
Şi-a deschis şi o sală de gimnastică, la Constructorul:
„Am descoperit multe gimnaste bune. Îmi plăcea
să produc, să arăt ceva din munca mea”
Doina
Păcuraru - scriitoarea
A arbitrat 18 ani, până în 1973: „Sunt născută
in 1932, am 77 de ani. Dar nu mă las. Puteam, dar
nu mai am chef să scriu o carte pentru femei, cum
să facă să se menţină de la 40 de ani, dacă nu mai
devreme. Vârsta nu trebuie să se vadă”, spune
cea care între timp a scris o mulţime de cărţi şi
doar o parte dintre ele au fost publicate. E o metodă
de a se destinde. A abordat domenii diferite: cărţi
poliţiste, cărţi romantice pentru femei, carte de
bucate, iar acum finalizează manuscrisul unei cărţi
despre UTA: „Am scris despre UTA ce ăştia de acum
nu prea ştiu. M-am documentat bine, altfel nu poţi
să scrii. M-a ajutat cu materiale şi Alexandru Dan.
Am şi poze. Am scris de când s-a năcut UTA, de când
s-a făcut stadionul Neumann, de ce a căzut UTA în
B... Pentru publicarea cărţii ăsteia trebuie să găsim
un boşorog care are bani şi nu are ce face cu ei.
Am scris două caiete”.
Asta e cea mai puternică dorinţă: să găsească un sponsor
şi să-şi vadă cărţile publicate.
A primit ultimul regulament de la FIFA pentru arbitri,
pentru că îi place să fie la curent cu noutăţile din
domeniu. Antrenorii preferaţi sunt acum Bergodi şi
Lucescu - tată şi fiu.
„De
când există profesionism, toată lumea numai bani,
bani, bani”
„Fotbalul de azi se bazează pe viteză. Îi derutezi
pe adversari. Păcat că am ajuns la vârsta asta, că
aş fi ţinut eu un curs cu antrenorii. Nu pot fi antrenori
buni dacă nu simt jocul cu corpul. Să simţi mingea,
să lupţi pentru minge.
Îmi plăceau mult echipele de studenţi. Ei jucau ca
să ia note bune. Acum banii vorbesc. De când există
profesionism, toată lumea numai bani, bani, bani.
Finanţatorii fac bani şi îi spală.
La UTA mi-au plăcut Petschovschi, Mercea, Bimbo (Farmati),
i-am cunoscut pe toţi”.
„Nu-mi
place să fac pe vedeta”
Doina Gehl are un trecut cu care se poate mândri oricui,
oricând: „Pe vremea când era Cibi Braun, m-a dus
peste tot. I-a plăcut felul meu de a fi. Spunea că
e o mândrie pentru el ca în România să fie aşa un
arbitru femeie. Aradul a avut prima arbitră în Europa.
În ‘55 cine naiba dintre femei se mai gândea la fotbal
în afară de mine? Doar că mie nu mi-a plăcut să fac
pe vedeta”.
În 1951 s-a căsătorit, la 19 ani. În 1952 i s-a născut
primul copil. A început să arbitreze la 23 de ani
şi a continuat până la 41 de ani, în fiecare sâmbătă
şi duminică. „Prima femeie arbitru din Europa!
Şi tâmpiţii ăştia au pus-o pe o olteancă prima în
România. Acum sunt o grămadă, e adevărat”.
Nu mai merge de mult timp la stadion, ca să vadă meciuri,
pentru că are probleme cu picioarele. Urmăreşte fotbalul
doar de la televizor.
„Când am intrat pe teren, lumea m-a aplaudat.
Când am ieşit, m-a aplaudat. La înmormântarea mea,
lumea trebuie să aplaude, în loc să plângă. Aşa am
ieşit şi de pe teren”.
Dana
Mirea - Observator
|
|
|
|
Căutare
în arhiva Virtual Arad
Colectivul de redacţie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Truţiu
Florin.
O parte din ştirile Virtual
Arad News au fost preluate şi din următoarele surse:
Agenţia
Mediafax,
Ziarul Jurnal arădean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Ediţia de Vest), România
Liberă, Astra Aradeană,
Ziarul
Glasul Aradului,
TV
Arad, Info
TV.
|
|