Ştirile Zilei

Primăria a reuşit să finalizeze o sută de apartamente pentru cei evacuaţi În municipiul Arad, aplicarea legilor de retrocedare a imobilelor naţionalizate a generat o problemă socială gravă, prin faptul că numeroase familii, foste chiriaşe în locuinţele fond de stat, sunt evacuate. Aceste persoane au prioritate, prin lege, la repartizarea locuinţelor sociale. Întrucât, conform prevederilor H.C.L.M. nr.117/11.05.2007, s-au stabilit criteriile de acces şi ierarhizare prin punctaj, pentru solicitanţii locuinţelor sociale situate în Arad, strada Tarafului, ţinându-se cont de vechimea notificării, componenţa familiei, persoane bolnave în familie sau cu handicap, primarul Gheorghe Falcă a considerat oportună adoptarea unei hotărâri de repartizare a locuinţelor sociale disponibile, în conformitate cu prevederile legale şi cu cele prezentate. Fără nici un fel de vot împotrivă, consilierii municipali au fost de acord cu această iniţiativă, care a umplut de bucurie inimile celor aflaţi în necaz. Cu atât mai mult această măsură, iniţiată în urmă cu două săptămâni de primar, este de apreciat. Pentru că, oamenii rămaşi pe drumuri din cauza nedreptăţii istoriei, care, reparând un lucru, a stricat un altul, au acum un acoperiş deasupra capului, mai ales că vremea şi vremurile s-au stricat din cale afară în aceste zile... La această dată, există în evidenţa Primăriei Municipiului Arad 183 de cereri de atribuire de locuinţe de la familii evacuate din locuinţele retrocedate foştilor proprietari. Pentru o departajare obiectivă a acestora, s-a constituit lista de priorităţi, în baza criteriilor de ierarhizare stabilite de comisia de cultură, învăţământ, sănătate, protecţie socială şi culte din cadrul Consiliului Local al Municipiului Arad. Ţinând cont de faptul că la ora actuală sunt disponibile un număr de 100 locuinţe sociale, situate în Arad, pe strada Tarafului bl. 2 şi respectiv bl. 3, s-au aplicat criteriile de ierarhizare stabilite prin punctaj, conform prevederilor H.C.L.M. Arad nr.117/11.05.2007 şi a departajării în cazul punctajelor egale, iar persoanelor care au fost de acord cu repartizarea acestor locuinţe li s-au solicitat declaraţii scrise în acest sens tip opţiune. Repartizarea locuinţelor sociale situate pe strada Tarafului bl. 2 şi respectiv bl. 3, se va face în limita fondului disponibil, conform listei de priorităţi stabilită în baza prevederilor H.C.L.M. Arad nr.117/11.05.2007, şi supusă spre aprobare Consiliului Local al Municipiului Arad. Menţionăm că, la ora actuală se construiesc încă 128 de apartamente cu 1, 2 şi 3 camere, care se află în diferite stadii de finalizare şi care acoperă necesarul de solicitări existente la această dată. Claudia Untaru - Glasul Aradului

Deszăpezirea în judeţ este, încă, doar un plan. Licitaţia se va finaliza la sfârşitul lunii. Planuri avem deja din cursul lunii trecute, însă nimic concret la nivelul activităţii de deszăpezire. Iarna se apropie cu paşi vertiginoşi, iar activitatea de deszăpezire este, în judeţ, în stadiul de plan şi de licitaţie. Consiliul Judeţean a anunţat cu o săptămână în urmă organizarea licitaţiei pentru contractul denumit: „Activitate de deszăpezire aferentă iernii 2009-2010, sector Arad, Criş, Ineu, Sebiş şi Lipova”. Deschiderea ofertelor se va face abia la finele acestei luni. Iar, dacă una dintre firme va face contestaţie... termenul de încheiere a contractelor cu firmele câştigătoare se va prelungi. 1,7 milioane de lei CJA scoate la licitaţie cinci zone din judeţ (Arad, Criş, Ineu, Sebiş şi Lipova), valoarea estimată fără TVA a contractului fiind de 1,492,915.83 RON. Suma totală pe care CJA este dispus să o plătească, astfel, depăşeşte 1,7 milioane lei. Firmele care vor să se ocupe de deszăpezire vor trebui chiar să depună garanţii de participare: la sectorul Arad: 4.000 lei, la Criş: 3.000 lei, la sectorul Ineu: 4.000 lei, la Sebiş: 3.000 lei, iar la sectorul Lipova: 4.000 lei. În planuri sunt incluşi peste 800 de kilometri de drumuri judeţene. Impresionante sunt şi cantităţile de sare şi nisip: peste 2.500 de metri cubi de nisip nespălat de râu şi 250 de tone de sare „în caz de necesitate”. „Suntem pregătiţi” Autorităţile judeţene susţin, în schimb, faptul că nu vor rămâne cu drumurile înzăpezite, în caz că ninge până la data la care se va face desemnarea câştigătorilor la licitaţia pentru deszăpezire. Se va găsi o soluţie temporară, prin obligarea firmelor care se ocupă de înreţinerea drumurilor să facă şi activitatea de a le menţine curate. „Nu se pune problema să nu se intervină în cazul în care apare un fenomen meteorologic deosebit, caracteristic iernii sau începutului de iarnă: lapoviţă, zăpadă. Lucrările acestea se vor face în baza contractelor pe care noi le avem pentru întreţinerea drumurilor, dincolo de contractele pentru deszăpezire. Suntem pregătiţi pentru orice fel de intervenţie, dar deocamdată nu am primit cod galben pentru judeţul Arad. În caz de orice, se va interveni imediat. În ceea ce priveşte contractul cu deszăpezirea, acesta este pe ultima sută de metri”, a precizat Cristian Drăgan, vicepreşedintele CJA. 21 de echipaje Potrivit planului iniţial, 21 de echipaje cu utilaje specifice de deszăpezire cu lamă şi răspânditor mecanic de materiale antiderapante vor ţine drumurile judeţului curate pe timp de iarnă, cele mai multe echipaje, câte cinci, urmând să se ocupe de Arad, Ineu şi Lipova. S. B. - Jurnal Arădean

Reprezentanţii celor două oraşe au semnat miercuri din nou acordul de colaborare dintre cele două comunităţi, un acord care până acum s-a concretizat în proiecte comune, activităţi sportive şi culturale şi un parteneriat la nivelul spitalelor judeţene Susánszki Imre este cel care a iniţiat, în anul 1992, o acţiune comună româno-maghiară, în vederea reconcilierii dintre cele două naţiuni. Pe atunci, nu se ştia încă nimic despre proiectul realizării Parcului Reconcilierii, de la Arad, unde urmau să fie amplasate monumente-simbol pentru cele două etnii. Susánszki Imre îşi aminteşte acum că scopul său principal a fost ca politicienii să găsească o cale de comunicare şi să existe un dialog al societăţii civile, ca românii şi maghiarii să aibă o convieţuire pe modelul germano-francez. Deşi iniţiativa a aparţinut societăţii civile,pentru ca ea să producă într-adevăr efecte, au fost cooptaţi şi oamenii politici. Propunerea lui Susánszki Imre a fost insistentă. Dânsul a transmis-o atât autorităţilor locale din Gyula şi Arad, cât şi ambasadei României la Budapesta, Ministerului de Externe al Ungariei, Uniunii Democrate a Maghiarilor din România şi reprezentanţilor românilor din Ungaria. Dr. Jeszenszky Géza, ministrul de Externe al Ungariei, a răspuns iniţiativei în data de 15 ianuarie 1993, asigurându-l pe Susánszki Imre de întreaga sa susţinere. Între timp, primarul oraşului Gyula, dr. Pocsay Gábor, şi primarul de atunci al Aradului, Cristian Moisescu, au aderat şi ei la această iniţiativă, alături de alte personalităţi care au fost contactate. Prima acţiune, cu denumirea generică de „Strângeri de mâini”, a avut loc în 22-26 iunie 1994, la Gyula şi la Arad, sub înaltul patronaj al doamnei Catherine Lalumiére, secretar general al Consiliului Europei. Printre patronii evenimentului au fost dr. Jeszenszky Géza, ministrul de Externe al Ungariei, Theodor Meleşcanu, ministrul de Externe al României, scriitorii Tornai József şi Mircea Dinescu, artiştii Gulyás Dénes şi regretatul Ludovik Spies. Festivismul manifestărilor a fost accentuat şi de deschiderea, în acelaşi interval, a stagiunii teatrului Várszínház din Gyula. Acţiunea „Strângeri de Mâini” a însemnat, de-a lungul timpului, schimburi de experienţă între scriitori, pedagogi, jurnalişti, politologi, sociologi, oameni de afaceri, ecologişti, specialişti în diverse domenii. În egală măsură a oferit un prilej pentru organizarea de acţiuni sportive, fotbal, înot, tenis, dar şi activităţi culturale (expoziţii de fotografie, programe folclorice, concerte, spectacole de teatru). Scopul principal al „Strângerilor de mâini” a fost apropierea celor două naţiuni, şi nu din punct de vedere al barierelor administrative, ci în ceea ce priveşte sentimentele, cultura, simpatia. La prima ediţie a suitei de manifestări a participat şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, iar în 8 decembrie 1994 primarii Pocsay Gábor şi Cristian Moisescu au semnat protocolul de colaborare dintre Arad şi Gyula, oraşe care s-au şi înfrăţit şi au susţinut relaţii strânse de colaborare, prin activitatea primarilor dr. Pocsay Gábor, Lebenszky Attila, Dancs László şi dr. Perjési Klára, respectiv Cristian Moisescu, Dumitru Branc, Valentin Paul Neamţ, Dorel Popa, Gheorghe Falcă. Astăzi, relaţia de colaborare dintre cele două oraşe şi dintre cele două etnii de o parte şi de alta a graniţei este mult mai largă. Anual se organizează supermaratonul Arad-Bekescsaba-Arad, iar din această toamnă Festivalul Internaţional de Teatru Clasic de la Arad se organizează în oglindă, şi la Bekescsaba, evenimentele din cele două locaţii fiind transmise în direct, pe ecrane uriaşe, în teatrele celor două oraşe. Pentru marcarea celor 15 ani de colaborare, Consiliul Local din Gyula a organizat miercuri o manifestare specială, care a început cu o şedinţă în sala festivă a primăriei din Gyula, la care programul cultural a fost oferit de elevii şcolii generale şi liceului românesc din oraş. La întâlnire, primarii dr. Perjési Klára şi viceprimarul Levente Bognar au semnat din nou documentul de înfrăţire dintre Gyula şi Arad. Ei se vor reîntâlni din nou, la ediţia de la Arad a „Strângerilor de mâini”, în data de 11 noiembrie. Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a lipsit de la acest eveniment, fiind la Bucureşti. Andrei Ando - Observator

Cu siguranţă alegerea ca cel mai nou spectacol al Teatrului Clasic Ioan Slavici Arad să se joace în premieră în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru Clasic a fost o idee strălucită. Res­pectând întrutotul tematica manifestării, spectacolul „Slugă la doi stăpâni” după Carlo Goldoni în regia lui Laurian Oniga a avut parte de un public entuziast. Cadrul special oferit de festivalul ajuns anul acesta la cea de-a XV-a ediţie a contribuit cu sguranţă din plin la succesul acestei premiere. „... noi ne-am propus un spectacol în care textul lui Carlo Goldoni să fie un pretext pentru a comunica ce? Pentru a vorbi despre ce? Pentru a pune în discuţie ce? Faţa cealaltă, aş spune urâtă, hidoasă, a lumii care se foloseşte de oameni ca de obiecte, de instrumente. O lume în care cei cu bani, putere, se folosesc de cei care nu au aceste privilegii. Pe de o parte, o lume pragmatică, pe de altă parte o lume care în naivitatea ei speră în fiecare zi că doar muncind, făcându-şi treaba, va fi şi răsplătită. O lume a stăpânilor şi a sclavilor cărora în istorie li s-a spus ca atare, adică sclavi, apoi iobagi, salahori, muncitori şi, mai nou, doar angajaţi” afirmă regizorul Laurian Oniga despre piesa pe care tocmai a pus-o în scenă. Având în distribuţie artişti îndrăgiţi precum Florin Covalciuc, Cecilia Donat, Doru Nica, Alex Mărgineanu, Giorgiana Elena Popan, Sorin Calotă, Robert Pavicsitis, Li­liana Balica, Ionel Bulbuc şi Alina Danciu, spectacolul „Slugă la doi stăpâni” a beneficiat de consultanţa Nicolei Kehrberger, cea care a coordonat şi un workshop de mişcare scenică pentru actori. După cele două reprezentaţii a celei mai noi producţii arădene, seara de sâmbătă este dedicată spectacolului oferit de Teatrul Naţional din Timişoara. Astfel, „Trei surori”, de Anton Pavlovici Cehov în traducerea şi versiunea scenică a Adei Lupu, a Codruţei Popov şi a lui Ciprian Marinescu se va juca sâmbătă seară de la orele 19, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru Casic. În montarea Adei Lupu, visul plecării la Moscova a încetat de mult să mai fie o motivaţie, e doar un descântec, un ritual, însoţit de geamantanele goale mereu mutate dintr-un loc în altul şi de care se împiedică toată lumea - excelentă idee a scenografiei semnate de Velica Panduru. O asemenea viziune care transpune în toposurile altei realităţi şi ale altei cunoaşteri despre om sugestiile lui A. P. Cehov este posibilă şi, poate, utilă unui contact direct cu opera unui Clasic. Iată ce afirmă despre acest spectacol criticul de teatru Nicolae Prelipceanu: „Într-un spaţiu complet transformat, construit pe scena TNT, cu spectatorii aşezaţi pe toate cele patru laturi, accesul la povestea celor trei surori cehoviene e direct şi netulburat. Te afli foarte aproape de ele, uneori un voal al rochiei uneia dintre ele te atinge în treacăt, simţi când ele se bucură şi când trec, aproape imediat, de la bucurie la cea mai neagră tristeţe. Regizoarea Ada Lupu a imprimat personajelor o stare de exaltare, insistând asupra ei tocmai pentru că este acea trăsătură proprie personajelor lui Cehov care le apropie cel mai mult de contemporaneitate”. Cristina Lazurcă - Glasul Aradului

Primarul comunei Şiria, Valentin Bot, se poate lăuda şi în acest an cu o serie de realizări importante, esenţiale pentru cea mai mare comună a judeţului Arad. Valentin Bot vorbeşte cu patos despre ce a făcut, dar şi despre proiectele sale de viitor. Dând dovadă de pricepere în treburile administraţiei, a reuşit să oprească din efectele crizei economice care se puteau abate asupra Şiriei. Şcolile din Şiria arată impecabil, iar anul viitor o mare parte din comună va beneficia de toate utilităţile timpurilor moderne, dar şi de străzi asfaltate. Proiect pentru opt laboratoare noi la Şcoala Generală din Şiria Poate unul dintre cele mai ambiţioase proiecte de dezvoltare a învăţământului din mediul rural arădean poate fi găsit pe masa primarului Valentin Bot. „Am depus un proiect pentru extinderea Şcolii Generale Şiria cu o clădire în care vor intra opt laboratoare dotate şi o sală de festivităţi”, explică primarul. Din câte se poate observa, administraţia comunei încearcă să le ofere toate condiţiile elevilor pentru a face performanţă, nefiind uitaţi însă nici profesorii. Prin grija Consiliului Judeţean şi a Consiliului Local din Şiria, profesorilor care predeau la Şcoala Generală Şiria li se pun la dispoziţie locuinţe de serviciu, în stare foarte bună, în vechiul bloc de garsoniere al şcolii speciale. Valentin Bot mai dezvăluie că „toate şcolile din comună sunt zugrăvite la exterior”, având şi necesarul de lemne asigurat pentru toată iarna. De asemenea, şcolile din Şiria nu au avut probleme cu obţinerea avizului sanitar de funcţionare. Un alt proiect al primarului Bot, ce vizează activitatea şcolară, prevede construirea unei baze sportive în curtea Şcolii Generale din Şiria, dotată cu două terenuri: unul sintetic şi unul bituminat. „Am avut licitaţia pentru o parte din execuţie, în rest facem cu angajaţii noştri de la Primărie. Ieşim astfel mult mai ieftin”, explică primarul modalitatea prin care copiii din Şiria vor putea practica sportul în aer liber având condiţii decente. Comuna Şiria este cea mai mare din judeţul Arad, după ce Sântana şi Pecica au devenit oraşe, în şcolile din satele Şiria, Mâsca şi Galşa învăţând în jur de 900 de copii. Staţie de epurare la standarde europene Comuna Şiria a mai câştigat un proiect din fonduri PHARE 2005, pentru construirea unei staţii de epurare. Primarul Valentin Bot spune că staţia va fi construită la o ieşire din localitate, instalaţiile urmând să cuprindă trei staţii de pompare a apei şi 2.5 kilometri canalizare, „practic un tub colector”. Valoarea proiectului se ridică la 700.000 de euro. Pentru anul 2010, Primăria Şiria are în plan finalizarea extinderii reţelelor de apă în toate cele trei sate ale comunei, dar şi extinderea sistemului de canalizare în Şiria sau Galşa. Drumul spre mănăstirea Feredeu va fi recepţionat în 30 de zile Una dintre instituţiile cultural-religioase care se situează pe raza comunei este mănăstirea Feredeu. Aceasta este vizitată tot mai des de către arădenii care vor să se reculeagă suflteşte iar din această cauză, drumul spre mănăstire a trebuit modernizat. Primarul a reuşit acest lucru, anunţând că „în maxim 30 de zile se va face recepţia finală la drum, pe o distanţă de 5,8 kilometri, asfaltat prin hotărârea de Guvern 577. După recepţia finală a drumului spre Feredeu, dorim să depunem documentaţia, având studiul de fezabilitate aprobat, pentru asfaltarea drumului care duce la cariera de piatră din Galşa”, În altă ordine de idei, pe drumurile din Şiria se lucrează şi acum la pietruire, fiind pregătite astfel pentru o viitoare asfaltare. „În maximum patru ani, toate străzile din comuna Şiria şi satele aparţinătoare vor fi asfaltate” Primarul le promite concetăţenilor săi că în maximum patru ani, comuna Şiria va rivaliza cu localităţile similare din occident. Adică, „în maximum patru ani, toate străzile din comuna Şiria şi satele aparţinătoare vor fi asfaltate”, prioritate având cele care intersectează drumurile judeţene ce tranzitează comuna. Un calup destul de consistent de străzi va fi asfaltat printr-un proiect depus pe măsura 3.2.2. Acesta va cuprinde: asfaltarea a 20 de străzi (toate care fac legătura cu drumurile judeţene), modernizarea Căminului Cultural din satul Galşa şi construirea unei grădiniţe cu program normal, tot în satul Galşa. „În cel mai scurt timp vine inspecţia de la ADR Vest pentru verificarea proiectului. Sper să-l câştigăm, iar atunci în patru ani toate străzile din comuna Şiria şi satele aparţinătoare vor fi astfaltate”, a mărturisit primarul Valentin Bot. Clădirile Complexului Cultural Şiria, zugrăvite complet în această toamnă Comuna Şiria este cunoscută în ţară ca fiind localitatea natală a marelui scriitor Ioan Slavici, autorul unor texte de referinţă pentru proza românească. În Şiria funcţionează un muzeu ce poartă numele lui Ioan Slavici, fiind integrat în Complexul Cultural Şiria împreună cu Biblioteca şi Căminul Cultural. În ciuda crizei economice, administraţia din Şiria a reuşit să aloce bani pentru renovarea acestor obiective. „ Am alocat în această toamnă, din bugetul local al comunei, bani pentru zugrăvirea în întregime a întregului complex cultural. Avem deschidere către Muzeul Judeţean Arad, având şi o relaţie foarte bună cu această instituţie de care practic aparţine muzeul Ioan Slavici. Organizăm o serie de simpozioane comune şi aşteptăm vizitatori din ţară şi străinătate, muzeul aflându-se într-o stare foarte bună”, a spus Valentin Bot, lansând o invitaţie turiştilor pentru a trece pragul muzeului „Ioan Slavici”. Valentin Bot îi ajută şi pe ceilalţi primari din judeţ Primarul comunei Şiria, Valentin Bot, este preşedintele filialei arădene a Asociaţiei Comunelor. Recent, această filială a fost înregistrată la Judecătorie, putând astfel să îşi desfăşoare activitatea. Calitatea de membru al acestei asociaţii îl poate ajuta pe un primar să descopere şi să se familiarizeze cu noi metode de atragere a fondurilor europene pentru dezvoltarea comunei. „Particip la toate şedinţele Asociaţiei Comunelor din ţară, fiind şi membru în Biroul Director. Încerc să ajut toate comunele judeţului, împreună cu primarii, pentru a moderniza satul românesc”, spune Bot despre motivaţia implicării sale în Asociaţia Comunelor. „În maxim 30 de zile se va face recepţia finală la drum, pe o distanţă de 5,8 kilometri, asfaltat prin hotărârea de Guvern 577. După recepţia finală a drumului spre Feredeu, dorim să depunem documentaţia, având studiul de fezabilitate aprobat, pentru asfaltarea drumului care duce la cariera de piatră din Galşa. În patru ani, toate străzile din comuna Şiria şi satele aparţinătoare vor fi asfaltate”.- Valentin Bot, primar Şiria Lucian Cozma - Observator