|
|
Vineri,
17 iulie 2009
|
|
|
Noile
reglementări în domeniul schimburilor valutare sunt
menite să protejeze consumatorii.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
(ANPC) a decis, într-un final, să reglementeze activitatea
schimburilor valutare. Această decizie a fost luată
ca urmare a sutelor de plângeri depuse la nivel naţional
de către persoane păgubite şi înşelate de către casele
de schimb. Răzvan Sabău, inspector-şef al OJPC Arad,
declară că inspectorii instituţiei pe care o conduce
au început deja controalele la schimburile valutare
din oraş.
„Legea
a intrat în vigoare în 14 iulie. Inspectorii noştri
au ieşit pe teren şi le-au dat patronilor un termen
de 2-3 zile pentru a aplica măsurile noii legi. Din
ce am observat, casele de schimb valutar au început
deja să schimbe panourile. Primele care au înlocuit
vechile afişaje au fost, în special, cele cu probleme,
pe numele cărora am primit numeroase plângeri”,
a declarat Sabău.
Controale de luni
Inspectorul-şef al OJPC Arad spune că de luni va începe
un control tematic, dar, până atunci, patronii vor
fi lăsaţi să pună în aplicare noile reglementări ale
ANPC. Potrivit noii legislaţii, operatorii economici
care desfăşoară activităţi de schimb valutar sunt
obligaţi să afişeze la exteriorul casei de schimb
un suport sau un panou unic, monocolor, fără degradeuri
sau alte însemne grafice sau culori pe care informaţiile
privind vânzarea şi cumpărarea de valută să fie indicate
în mod vizibil şi într-o formă neechivocă, uşor de
citit.
Dacă
operatorul economic percepe comision pentru operaţiunile
de schimb valutar, cursurile de schimb afişate pe
panoul unic de la exteriorul casei de schimb vor include
şi comisioanele practicate.
A.G.
- Jurnal Aradean
|
|
|
Un
NU categoric paşapoartelor biometrice
Reprezentanţii Asociaţiei pentru Apărarea Libertăţilor
Publice Arad au protestat, ieri, în faţa sediului
Serviciului Public Comunitar Pentru Eliberarea şi
Evidenţa Paşapoartelor Simple din Arad, împotriva
introducerii actelor biometrice, despre care au susţinut
că sunt o formă de „sclavie modernă“. La
miting au participat peste 20 de persoane, care s-au
deplasat apoi la Casa Sindicatelor unde a avut loc
o dezbatere.
Participanţii la miting au purtat tricouri albe, inscripţionate
cu „STOP Cipului Electronic RFID“. De asemenea,
protestatarii au afişat pancarte pe care erau inscripţionate
diferite mesaje, precum „Fără acte biometrice“,
„Cetăţenii să aleagă“ sau „RFID=Control“.
Cei care au participat la acest protest au spus că
identificarea prin frecvenţă radio (Radio Frequency
Identification - RFID) este o metodă de identificare
automată care se bazează pe stocarea şi regăsirea
datelor de la distanţă, folosind dispozitive numite
etichete RFID. „Solicităm ca introducerea paşapoartelor
biometrice să fie lăsate ca opţiune pentru cetăţenii
României şi să nu fie obligatorii. Aceste măsuri pot
duce la un control foarte strict care nu cred că este
de dorit de nimeni din ţara asta şi de nimeni din
lume. Din punctul nostru de vedere, introducerea actelor
biometrice nu are nici o conotaţie religioasă. Noi
venim cu argumente tehnice şi legale. RFID sunt nişte
cipuri care conţin foarte multe informaţii şi care
acum se folosesc pe scară largă la produse şi animale.
Asta înseamnă că fiecare om va intra într-o bază de
date, va fi practic o etichetă care circulă prin lume.
Şi noi nu dorim asta“, a declarat Cristian Vifor,
reprezentant al Asociaţiei pentru Apărarea Libertăţilor
Publice Arad.
„Sclavie
modernă”
Cei peste 20 de protestatari au mai susţinut că RFID
este o tehnologie care permite o formă de „sclavie
modernă“, care poate să altereze de la distanţă
capacitatea omului de decizie. De asemenea, participanţii
la protest au mai afirmat că cipurile RFID provoacă
forme grave de cancer. „Microcipurile implantate
la animale au provocat cancer în aproximativ 10 la
sută din cazurile implanturilor. Ţesutul cangerigen
a apărut întotdeauna în jurul cipului RFID“,
a spus Cristian Vifor.
„Stop
Cipului RFID!!!”
Reprezentanţii Asociaţiei au împărţit pliante trecătorilor
care purtau titlul „Stop Cipului RFID!!!”.
Pe ultima foaie a pliantului este trecut un program
de rugăciune, care constă în rostirea „Tatălui
Nostru“, de 7 ori, zilnic între orele 21.15-21.30
şi îndemnarea: „Apoi rugăm îngerii de lumină a
lui Dumnezeu să ne ajute, să ne protejeze, să ne ghideze
şi să ne inspire mereu“. Conform celor declarate
de iniţiatorii protestului în Arad vor mai avea loc
şi alte astfel de manifestări.
„E
un atentat la libertatea personală”
Dacă la miting nu au reuşit să ajungă şi reprezentanţii
Asociaţiei de la Bucureşti, la dezbatere aceştia au
fost prezenţi. De asemenea, acestora li s-au alăturat
şi foarte mulţi arădeni, care au venit să îi susţină
şi să semneze împotriva acestor paşapoarte. „Sunt
contra, deoarece e un atentat la libertatea personală
în special la libertatea de conştiinţă - religioasă.
De ce să fiu urmărit pas cu pas unde mă duc ce confesiuni
am, ce vorbesc. Dumnezeu ne-a făcut liberi, ne respectă
libertate şi atunci cine are dreptul să ne îngrădească
libertatea să treacă peste vorbele lui Dumnezeu? Chiar
dacă nu mai plec din ţară deloc nu mi-aş face un asemenea
paşaport. Sunt ortodox şi îmi păstrez credinţa cu
orice preţ”, ne-a spus Petru, pensionar.
Reprezentanţii Asociaţiei pentru Apărarea Libertăţilor
Publice Arad susţin că la Bucureşti s-a început această
campanie împotriva actelor biometrice în urmă cu şase
luni.
Claudia
Untaru - Glasul Aradului
|
|
|
Compania
de termoficare a câştigat procesul cu firma de recuperare
a creanţelor şi are conturile deblocate.
Conturile CET au fost deblocate de către instanţele
judecătoreşti, în urma unui proces câştigat în luna
iunie. „Judecata cu firma de recuperare a creanţelor
se va muta pe fond”, a declarat Cornel Secianschi,
directorul CET. Acesta este foarte revoltat că o societate
fantomă, cu un capital de 200 de lei şi cu adrese
care se schimbă săptămânal, a putut să ducă la blocarea
conturilor companiei de termoficare. „În urma
acestor procese, care au dus la blocarea conturilor
bancare, credibilitatea unităţii de furnizare a agentului
termic a ajuns la zero”, mai spune Secianschi.
Ofertă
pentru împrumut
Una dintre puţinele soluţii pentru continuarea activităţii
în cadrul CET este un împrumut bancar de 25 de milioane
de lei. Unitatea de termoficare a postat un anunţ
pe internet, pe o pagină oficială, dar, până la data
limită de 15 iulie, niciuna dintre bănci nu a fost
interesată să plaseze o ofertă. „De când cu blocarea
conturilor, întâmpinăm astfel de probleme regulat.
Mâine (n.r. - astăzi) vom purta o discuţie cu o echipă
formată din reprezentanţi ai uneia dintre băncile
comerciale pentru a accesa un împrumut. Sperăm să
avem succes”, declară managerul CET. Acesta spune
că, în eventualitatea în care vor primi banii necesari,
vor putea plăti creditul, deoarece, în perioada de
iarnă, societatea încasează 140 de milioane de lei
pentru căldura furnizată.
Încasări
şi plăţi
Diferenţa dintre încasările şi plăţile societăţii
de termoficare este una uriaşă. „Avem de plătit
39.433.762 lei către SNLO Oltenia, 14.252.346 lei
către societatea care transportă cărbunele, 6.000.579
lei către furnizorul de gaz şi restul, până la 65.000.000
de lei sunt datorii minore, către multiple societăţi
pentru produse şi servicii”, a declarat Cornel
Secianschi. În schimb, societatea trebuie să primească
numai 16.937.936 lei. Dintre aceştia, 14.057.154 reprezintă
energie termică, iar restul de 2.880.782 lei vor trebui
încasaţi pentru energia electrică. „Diferenţa
dintre plăţi şi încasări este una foarte mare. Tocmai
de aceea avem nevoie urgentă de un împrumut din bancă”,
a încheiat Secianschi.
A.G.
- Jurnal Aradean
|
|
-
Turismul, în
suferinţă culturală
|
|
Muzeele
abia îşi mai găsesc vizitatorii
Ca să realizezi dimensiunea reală a unei culturi,
civilizaţii sau a unei istorii, ridici un muzeu. Pentru
că visurile devin muzee, iar gândurile expoziţii,
mi-am permis măcar pentru o zi să reiau linia conservării
şi îndeosebi a expunerii în vederea studierii, educării
şi delectării publicului iubitor de artă şi istorie…
într-un cuvânt al muzeelor.
Aradul e un oraş complex, un fel de cocktail în care
de zeci de ani am amestecat la un loc prostul gust
cu diferite stiluri arhitectonice, pornind de la cel
renascentist şi ajungând până la cel eclectic, chiar.
Că în Arad pofta de cultură e destul de limitată,
dovadă o fac şi numărul redus de vizitatori care calcă
pragul galeriilor de artă sau a muzeelor. Un os prăfuit,
un vas de lut ars sau câteva kilograme de monezi de
argint nu mai interesează aproape pe nimeni de vreme
ce cu fiecare an care trece ne mai trezim cu câte-un
hipermarket, două terase şi nişte centre comerciale.
Poate doar elevii să mai calce pragul muzeelor arădene,
împinşi de la spate de profesori care cred că prin
astfel de perindări reuşesc să stârnească interesul
copiilor. Cu toţii am văzut în anii de liceu colaje
fotografice sugestive reprezentând galaxii, supergalaxii
sau supernove, eşantioane ce ilustrează clase de minerale
speci-fice vestului şi nord-vestului României, cât
şi fauna şi flora caracteristice judeţului nostru.
Cât de mult a impresionat ochiul elevului, rămâne
de văzut. În ceea ce mă priveşte, secţiunea dedicată
ştiinţelor naturii din cadrul Complexului Muzeal Arad,
nu m-a aimpresionat niciodată. Orânduită după posibilităţi,
am găsit-o la fel de neinteresantă şi după câţiva
ani buni după terminarea liceului.
În periplul meu prin „marea muzeelor” am
rămas oarecum surprins să observ că deşi clientela
Aradului nu prea mai gustă vizitele la muzeu, cei
din domeniu încearcă pe cât pot să resusciteze muzeul
care se îndreaptă încet, dar sigur spre obştescul
sfârşit.
Strategia
de marketing lipseşte
Ce putem prezenta străinilor?... asta e întrebarea
la care probabil oricare muzeograf din ţărişoara noastră
tristă ar ezita pentru câteva secunde să răspundă.
Şi asta deoarece pe lângă o strategie de marketing
solidă prin care muzeele să iasă din cocon, mai este
nevoie şi de bani alocaţi pentru îmbogăţirea patrimoniului.
Dacă francezii au fost destul de inventivi încât au
adus un omagiu fumatului prin înfiinţarea unui muzeu,
noi ne batem în continuare în piept cu rămăşiţele
găsite pe teritoriul ţării, în timp ce adevăratele
comori au luat drumul Occidentului. În acest context,
străinii ne-au luat aurul şi ne-au lăsat pietrele.
„Suntem conştienţi de situaţia în care ne aflăm.
Cu toate acestea, căutăm idei şi posibilităţi să reîmprospătăm
lumea artei. Avem expoziţii temporare, dar cel mai
des căutăm să ieşim în public, prin acele festivaluri
de muzică veche sau «Noaptea Muzeelor», prin care
atragem vizitatori. Numărul lor creşte de la an la
an, datorită acţiunilor pe care le întreprindem”,
am aflat de la Adelina Stoenescu, muzeograf în cadrul
Complexului Muzeal din Arad.
Cât priveşte Festivalul de Muzică Veche, deşi se încearcă
prin acest eveniment să atragă un număr cât mai mare
de arădeni interesaţi şi nu numai, prin alegerea unui
traseu turistic.
Turnul
de Apă, emblematic
Situaţia se prezintă cam în aceeaşi termeni şi la
Turnul de Apă, un alt muzeu inedit din Arad: prea
puţini vizitatori arădeni, turişti şi mai puţini,
efectele concurenţei pe care o exercită ştrandul,
centrele comerciale sau terasele. Deşi e o clădire
care la origini are un caracter tehnic, Turnul de
Apă serveşte, de mulţi ani, drept aşezământ de cultură.
Gândit astfel, la primul nivel este găzduită, de regulă,
o expoziţie de picturi al unui tânăr arădean, după
care urmează galeriile de artă cu colecţia Turnului
de Apă şi obiecte din istoricul apei şi al pompierilor.
Deşi mirosul istoriei îmbracă fiecare încăpere în
parte iar exponatele pe-alocuri îţi provoacă fiori,
am realizat că în ceea ce-l priveşte o bună parte
din concetăţenii noştri nu au habar. Prea puţin ne
pasă cum „împachetăm” imaginea ţării în care
trăim în faţa turiştilor. Turişti care... din mai
orice lucru nesemnificativ, îl transformă în emblema
ţării lor.
Construit în 1896, a devenit una din clădirile emblematice
ale Aradului. În partea superioară a clădirii a fost
amplasat un rezervor de 300 tone de apă, metalic,
care a servit ani buni pentru alimentarea cu apă a
Aradului. Practic, Turnul de Apă a fost elementul
de acumulare a apei din prima alimentare cu apă civilă
a oraşului. În anul 1956, el a fost umplut ultima
oară cu apă, apoi clădirea a fost, mai mult sau mai
puţin, abandonată. În ultimii ani înainte de revoluţie,
a folosit drept magazie şi dormitor pentru muncitorii
sezonieri de la gospodăria comunală.
În
loc de concluzii…
În acest ritm alert prin care trecem zilnic fiecare
dintre noi, istoria îşi culege roadele pe alte meleaguri.
Pentru noua generaţie istoria şi cultura unei civilizaţii
se reduc la câteva click-uri pe internet. Muzeele,
alături de vestigii nu mai prezintă un real interes.
Dovadă o face şi faptul că puţinii oameni din domeniu
fac eforturi anual să contribuie la modificarea resorturilor
mentale legate de percepţia publică asupra monumentelor
istorice. Că turismul din Arad este în impas, la fel
ca întreg turismul românesc, toată lumea ştie.
Turismul în România se rezumă doar la nişte logo-uri,
nişte imagini şi bineînţeles la preţuri de lux.
Adrian
Todor - Glasul Aradului
|
|
-
Evenimente
cu ocazia sărbătoririi a 110 ani de fotbal în Arad:
derby UTA-Poli, generaţia ’80, şi lansarea unei cărţi
despre fotbalul arădean
|
|
Anul
acesta se împlinesc 110 ani de ani de la primul meci
de fotbal jucat în Arad, pe data de 15 august 1899,
pe un teren viran din apropierea fabricii de vagoane
marfă ce ulterior a devenit stadionul Astra sau „Vagonul”.
Pentru a marca acestă cifră rotundă, Primăria Municipiului
Arad, Consiliul Judeţean Arad şi asociaţia Old Boys
UTA vor organiza un meci de fotbal între generaţiile
’80 ale echipelor UTA şi Poli Timişoara, însoţit de
lansarea unei cărţi ce tratează istoria fotbalului
arădean. Derby-ul dintre selecţionatele de veterani
ale celor două mari rivale din vestul ţării va avea
loc pe stadionul „Francisc Neuman”, în principiu
pe data de 15 august. Data partidei ar putea fi amânată
din cauza programării în campionat a UTA-ei, ce încă
nu a fost stabilită de Federaţia Română de Fotbal.
„Dacă UTA va avea meci acasă pe 15 august (sâmbătă,
n.r.), am putea juca pe 16, 17 sau chiar cândva de
Zilele Aradului”, a spus consilierul judeţean
Ionel Costin, preşedintele comisiei de cultură din
cadrul CJA.
De organizarea meciului aniversar s-au ocupat în special
cei de la asociaţia Old Boys UTA, preşedinte Gheorghe
Vaczi jr., ei având misiunea de a-i strânge pe toţi
fotbaliştii reprezentativi care au evoluat la UTA
în anii 1980. Dacă Flavius Domide a primit sarcina
de a trata cu „rivalii” timişoreni, cel care
s-a ocupat de alcătuirea lotului UTA-ei fiind Gabi
Biro. „ A fost destul de dificil să facem o echipă
doar din jucători care au activat în anii’80 pentru
că unii dintre ei au abandonat complet activitatea
sportivă. Astfel a trebuit să facem completări cu
jucători mai tineri, care au evoluat la UTA şi în
anii 90, precum Stupar, Nagy, Gaica, Nicolae Mitu
etc.” , a explicat Gabi Biro de ce a optat pentru
un lot puţin întinerit.
„Istoria ilustrată a fotbalului arădean”
ridică o problemă interesantă: primul meci de fotbal
din judeţul Arad a fost jucat la Pădureni, în anul
1879!
Cartea ce va fi lansată cu prilejul aniversării celor
110 ani de la primul meci de fotbal din municipiul
nostru se numeşte „Istoria ilustrată a fotbalului
arădean” şi va fi editată sub coordonarea lui
Tiberiu Ţigan, metodist la Clubul Sportiv „Amefa”.
De fapt, „Istoria ilustrată a fotbalului arădean”
va fi compusă din două volume: primul va apărea cu
ocazia evenimentelor de la mijlocul lunii august şi
va cuprinde perioada din secolul XIX până în anul
1952, iar al doilea va apărea anul viitor când se
vor sărbători 65 de ani de la înfiinţarea clubului
UTA urmând să fie focalizat pe perioada de maximă
glorie a „Batrânei Doamne”. Tiberiu Ţigan
a spus că ambele volume vor conţine aproximativ 400
de poze însoţite de texte redactate de „iubitori
ai fotbalului” precum Ion Pascal sau Gheorghe
Biriş. Pe lângă imaginile inedite din istoria fotbalului
arădean, cartea coordonată de Tiberiu Ţigan va dezvălui
şi aspecte poate mai puţin cunoscute, precum un meci
de fotbal ce s-ar fi ţinut în satul Pădureni de lângă
oraşul Chişineu Criş, în anul 1879. „ Din surse
neverificate încă am aflat că în ziarul maghiar „Reforma”
a apărut o relatare despre un joc denumit „ a rugdalo”,
ce s-ar fi petrecut pe un câmp de lângă Pădureni la
1 mai 1879”, a spus Tiberiu Ţigan, adăugând că
urmează să verifice informaţia cu ajutorul unei arhive
din Budapesta. Tot din „Istoria ilustrată a fotbalului
arădean” putem afla că în perioada 1945-1952
Aradul a dat cei mai mulţi jucători la loturile naţionale,
dar şi că cea mai bună echipă din perioada interbelică
a fost Olimpia Micălaca, prin cei trei internaţionali
ai săi.
Lucian
Cozma - Observator
|
|
|
|
Căutare
în arhiva Virtual Arad
Colectivul de redacţie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Truţiu
Florin.
O parte din ştirile Virtual
Arad News au fost preluate şi din următoarele surse:
Agenţia
Mediafax,
Ziarul Jurnal arădean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Ediţia de Vest), România
Liberă, Astra Aradeană,
Ziarul
Glasul Aradului,
TV
Arad, Info
TV.
|
|