Ştirile Zilei

Colegiul Naţional „Moise Nicoară” din Arad şi-a redeschis ieri porţile după o perioadă de carantină. În 5 noiembrie s-a decis închiderea unităţii de învăţământ, deoarece se descoperiseră trei elevi infestaţi cu gripă nouă şi alţi 16 erau suspecţi. Primul caz de gripă nouă din Arad a fost depistat în această şcoală, la un elev din clasa a XI-a. Dacă la început au apărut zvonuri că virsul fusese luat de la unul dintre elevii englezi care au venit la „Moise Nicoară” pentru un schimb de experienţă, zvonul a fost infirmat prin faptul că, în aceeaşi perioadă se desfăşura la Arad Festivalul de Teatru Amifran, iar unul dintre copiii din străinătate veniţi la Arad avusese această formă de gripă. Carantină prelungită În mod normal, Colegiul trebuia să-şi reînceapă activitatea vineri, dar Direcţia de sănătate Publică a decis ca reluarea cursurilor să se amâne pentru luni. DSP a constatat că încă există riscul de contaminare cu virsul AH1 N1, luând măsura de a realiza o nouă dezinfecţie. Aceste operaţiuni au fost efectuate în weekend iar ieri majoritatea elevilor s-au întors pe băncile şcolii. Inclusiv elevii care au fost diagnosticaţi cu gripă nouă au venit ieri la şcoală. Atmosfera a fost una destul de relaxată, copiii schimbând impresii între ei, povestind ce au făcut în săptămâna „liberă”. Unii, care au fost declaraţi suspecţi de gripă nouă au fost izolaţi acasă împreună cu familiile lor, însă alţii au putut să îşi petreacă timpul după bunul plac. „Am stat acasă şi am citit, m-am relaxat. Nu am avut probleme cu răceala. Cred că a fost prea mediatizată gripa nouă. Într-adevăr la noi în şcoală au fost multe cazuri, dar nu au fost grave”, ne explică o elevă. Şi profesorii, foarte grijulii, au venit să vorbească cu elevii diagnosticaţi cu gripă nouă, să vadă cum se simt şi dacă au mai avut cazuri şi în familie. Materia pierdută va fi recuperată Directorul şcolii spune că totul a devenit la normal, iar orele pierdute săptămâna trecută vor fi recuperate. „Şcoala a ieşit astăzi din carantină (n.r.: ieri) iar orele se desfăşoară normal. Am fi dorit să nu se întâmple aşa ceva. Eram mai fericiţi dacă nu se îmbolnăveau copiii. Oricum, orele pierdute vor fi recuperate. Încă nu am hotărât cum, dar probabil vom prelungi durata unei ore. Nu vrem să ducem copiii sâmbăta la şcoala”, ne explică Mircea Potocean directorul Colegiului Naţional „Moise Nicoară”. Mai mult, este posibil ca zilele în care şcoala a fost în carantină să fie considerate zile fără plată, iar dascălii Colegiului să nu mai fie nevoiţi să îşi ia alte zile fără plată în această lună. Simptomele au fost asemănătoare cu cele ale unei gripe obişnuite Elevii care au avut gripă -, unii au fost internaţi, alţii au rămas acasă - spun că gripa lor a avut o formă uşoară şi că nu s-au simţit mai rău decât în alţi ani când au avut o altă formă de boală. Eduard Ciobanu, elev în clasa a XI-a A, ne povesteşte că „Am început să am simptomele vehiculate prin mass-media. Am avut febră, dar nu mai mare de 37,5, dureri musculare, tuse urâtă şi o stare generală proastă, mă simţeam slăbit. Am fost şi mi-am făcut analizele şi am fost diagnosticat cu virusul AH1N1. Am luat doar medicamente obişnuite - Coldrex, Codeină - şi imediat am început să mă simt mai bine. Cred că mulţi elevi au mai avut această formă de gripă, dar nu au fost diagnosticaţi pentru că nu au fost la medic să îşi facă analizele. A fost o formă destul de uşoară a gripei.” Acum, elevii sunt liniştiţi că nu mai au probleme de sănătate, chiar dacă unii se simt puţin slăbiţi şi speră să reuşească să recupereze materia pierdută. S. R. - Observator

Agenţii economici arădeni care vor să fie păsuiţi, sunt aşteptaţi la Finanţe Responsabilii Agenţiei Naţionale de Administraţie Fiscală (ANAF) anunţă noi măsuri menite a veni în sprijinul societăţilor comerciale care nu au putut să-şi plătească datoriile către stat din cauza crizei. Astfel, conform proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului numărul 92/2009, pentru amânarea la plată a obligaţiilor fiscale neachitate la termen s-a propus abrogarea condiţiei ca firma care solicit acet lucru să nu fi înregistrat obligaţii fiscale restante. Asta, spun reprezentanţii ANAF, pentru a nu exista discriminare între agenţii economici care nu înregistrează obligaţii fiscal în prezent. Totodată, prin proiectul de lege s-au modificat dispoziţiile referitoare la garanţiile constituite de contribuabili, în sensul că acestea nu vor mai acoperi sumele amânate la plată precum şi majorările de întârziere datorate pe perioada amânării la plată, ci vor reprezenta fie 20% din suma amânată la plată şi dobânzile datorate pe perioada amânării la plată dacă amânarea se acordă pe o perioadă de până la 3 luni, inclusiv; fie 40% din suma amânată la plată şi dobânzile datorate pe perioada amânării la plată dacă amânarea se acordă pe o perioadă mai mare de trei luni. Dobânzi reduse la jumătate Mai mult, pentru a spori şansele menţinerii amânării la plată şi realizarea scopului ordonanţei de urgenţă s-a oferit posibilitatea contribuabililor de a achita obligaţiile fiscale curente în cel mult 30 de zile de la scadenţă, dar nu mai târziu de 20 decembrie a anului fiscal. Precizăm că, prevederea iniţială era mult mai rigidă, în sensul că obligă contribuabilii la plata la scadenţă a obligaţiilor fiscale curente pentru ca amânarea la plată acordată să-şi menţină valabilitatea. În acelaşi scop, s-a reglementat ca, pe perioada amânării la plată, să se datoreze dobânzi al căror nivel să fie de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere faţă de nivelul de 0,1% al majorării de întârziere prevăzut iniţial în ordonanţa de urgenţă. Suma totală a dobânzilor de 0,05%, comunicată contribuabililor prin decizia de amânare la plată, se achită la sfârşitul perioadei de amânare împreună cu suma totală a obligaţiilor fiscale amânate la plată. „Angajaţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Arad aşteaptă pe toţi contribuabilii care doresc să beneficieze de prevederile OUG 92/2009. Reprezentanţii agenţilor economici trebuie să vină cu cererile şi documentele aferente la administraţiile finanţelor publice de care aparţin”, ne-a declarat Călin Arusti, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Arad. Lucian Serban - Glasul Aradului

Noua bandă de circulaţie de pe podul Decebal, la coborârea spre Centru, este funcţională, fiind astfaltată şi marcată. Directorul tehnic din cadrul Primăriei, Răzvan Popa, ne-a dezvăluit că în zonă mai sunt de făcut doar lucrări de aducere a capacelor de canalizare la nivelul asfaltului, plus nişte consolidări ale parapetului pietonal. Luni dimineaţă, muncitorii erau prezenţi pe podul Decebal, lucrând la montarea gardului de lângă trotuar. Noua bandă a fost concepută pentru a fluidiza traficul de pe podul Decebal, permiţând conducătorilor auto să vireze dreapta, pe Bulevardul Dragalina. Astfel, se vor evita cozile la semaforul de la piciorul podului, care de multe ori se întind până în zona intrării în ştrandul „Neptun”. Chiar dacă mai sunt de făcut mici finisaje, banda şi racordul spre bulevardul Dragalina pot fi deja folosite de şoferi. L. C. - Observator

Primăria a lansat concursul de scenarii pentru viitorul film de lung metraj pe care vrea să-l realizeze. Gata de concurs? Primăria Municipiului Arad a făcut publică organizarea „Concursului de scenarii în vederea realizării unui film cinematografic de lung metraj de ficţiune pe teme din istoria municipiului Arad”, concurs care se adresează atât scenariştilor profesionişti, cât şi altor autori. Scenariile se primesc până la data de 21 decembrie, iar informaţiile suplimentare pot fi obţinute la telefonul 0257-283213. Concursul de scenarii va viza doar teme din istoria Aradului, iar scenariştii nu mai au la dispoziţie decât o lună pentru a-l scrie! Cel mai bun scenariu va fi achiziţionat (prin semnarea unui contract de cesiune de drepturi de autor) în vederea realizării filmului de lung metraj în colaborare (şi cofinanţare) cu o casă de film din Bucureşti. Teme de concurs Primăria Arad a precizat acum şi câteva exemple de subiecte care pot fi abordate în scenariu (evenimente istorice sau întâmplări petrecute într-un context social important pentru Municipiul Arad): 1834 - obţinerea titlului de „Oraş liber regesc”; 1918 - Marea Unire; 1919 - instituirea administraţiei româneşti;1940 - Aradul, adăpost al refugiaţilor din Basarabia şi nord-vestul Transilvaniei; 1956 - ecouri ale Revoluţiei anticomuniste din Ungaria, lupta oraşului cu marile inundaţii (1932, 1970, 1974). Executivul va anunţa câştigătorul concursului pe 31 decembrie, premiul oferit de celui mai bun scenariu fiind de 50.000 lei. Fiecare scenarist poate înscrie la concurs cel mult 3 scenarii, toate originale (nu se admit adaptări ale unor opere literare, scenarii sau opere cinematografice preexistente). Primăria nu are de gând să accepte scenarii care nu se încadrează în tema concursului. Evaluare Evaluarea scenariilor se face prin acordarea de note de la 1 la 10 pentru fiecare criteriu prevăzut în fişa de notare. Criteriile de evaluare sunt: subiectul; construcţia dramaturgică; dialogul; originalitatea tratării temei; potenţialul de interes şi impactul asupra publicului; fezabilitatea proiectului cinematografic. A. B. - Jurnal Arădean

Între două telefoane, primarul Cristian Branc încearcă să ne răspundă concis la întrebări Discuţia cu tânărul primar al comunei Seleuş, Cristian Branc, a demarat firesc şi direct, domnia sa fiind unul dintre oamenii care te privesc în faţă atunci când îţi vorbesc iar răspunsurile la întrebări au venit direct şi spontan. Adică, fără momentele de... cugetare adâncă ori momente de „foială“ pe care le mai vedem - trebuie să recunoaştem - la mulţi alţi oameni politici de pe la noi dar şi de aiurea. Asta se datorează poate şi faptului că, atunci când a candidat la funcţia de prim-gospodar al comunei sale a pornit pe ideea de a face mai mult decât predecesorii săi pentru concetăţenii, pentru comună, pentru toate satele comunei Seleuş. A trecut aproape un an şi jumătate de când a fost ales în fruntea administraţiei seleuşene şi i-am cerut să ne spună, printre altele, sub ce auspicii a debutat primul său mandat de primar. - Ce aţi considerat dvs. că era cel mai important pentru comună la momentul când aţi câştigat alege­rile, domnule primar? - Fiind oarecum la curent cu situaţia financiară a comunei precum şi cu oportunităţile pe care România le are după intrarea în Uniunea Europeană, am făcut toate eforturile şi toate demer­surile pentru a întocmi cât mai multe proiecte pentru accesare de fonduri euro­pene, deoarece mi-am dat seama că aceasta este o cale extrem de importantă de a aduce cât mai muţi bani nerambursabili în comună precum şi de a rezolva multe din proiectele pe care mi le-am propus atunci când m-am hotărât să candidez. Este vorba de a creea condiţii cât mai apropiate de lumea din Vest, aici, la noi acasă, în Seleuş. Aşa se face că am depus o serie de proiecte care să cuprindă toate problemele care au fost mereu amânate cum ar fi recondiţionarea drumurilor, reabilitarea şcolilor, a bazei sportive şi altele. - La aceste proiecte trebuie să vie şi Primăria cu un anumit fond; cum v-aţi propus să rezolvaţi problema aceasta care nu e de loc simplă, la care se mai adaugă şi altele? - Este adevărat, cofinanţarea trebuie să vie şi din partea administraţiei locale, dar ea poate fi şi de... 2%, adică o sumă totuşi rezonabilă. Însă problema de care ne-am lovit a fost alta: atunci când, după îndelungi eforturi şi destul de mari cheltuieli am reuşit să ni se accepte un proiect cu fonduri nerambursabile din partea UE, noi, ca Primărie trebuia să dăm statului TVA-ul în avans! Ceea ce mie mi s-a părut bizar: adică banii veneau prin intermediul statului de la UE şi noi trebuia să dăm... statului valoarea TVA-ului! Nu era mai simplu să o reţină direct? Mereu aceeaşi multă birocraţie şi prelungire inutilă a unor etape în rezolvarea unui demers simplu. - Despre ce proiecte vorbim, domnule primar? - Păi, despre cel puţin patru proiecte, aşa la o primă enumerare: proiectul pentru recondiţionarea Bazei sportive „Victoria Seleuş“ care este eligibil dar pentru care deocamdată nu s-a început finanţarea. Aici vom face, pe scurt spus, condiţii europene de a face sport: pistă de atletism, recondiţionare teren, vestiare cu utilităţi etc. Finanţarea va fi de peste 520.000 ron. Un alt proiect este cel pe cunoscuta Măsură 3.2.2, în valoare de 2,5 milioane euro care este de asemenea eligibil, care cuprinde asfaltare străzi Seleuş, reabilitare - reconstruire anumite obiective locale precum Căminul Cultural Moroda, drum DC 23 (al Iermatei), modalitatea de învăţământ „After school“ la Căminul Cultural Seleuş. Atunci ar mai fi proiectul cu Ministerul Mediului pentru amenajarea unui parc în centrul civic care are şanse reale de fi eligibil, fiind deja în verificări şi al patrulea proiect este pe Măsura 3,4 prin care se vor construi grupuri sociale moderne la Şcoala Generală cu clasele I-VIII Seleuş, proiect în valoare de circa 732 000 roni, depus joi la Timişoara. - Chiar dacă acum e criză, chiar dacă totul merge mai lent, cred că aveţi şi proiecte de viitor. Care ar fi cele mai deosebite? - Fireşte că avem planuri de viitor, nu putem să ne lăsăm doborâţi de situaţia actuală, nici nu se pune problema. Eu sunt un om optimist din fire, deci planurile de viitor fac parte din felul meu de a fi. Ei, bine, chiar săptămâna trecută am început o serie de demersuri ca împreună cu mai mulţi primari din zonă, cu care ne înţelegem deosebit, fiind chiar prieteni - indiferent de culoarea politică, să ne constituim într-o Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară. Dar lucrurile fiind abia la început vă invit să vorbim altă dată despre asta. Apoi trebuie să subliniez că am ţinut cont de faptul că în Seleuş este mult tineret, în comparaţie cu alte zone. Şi va fi şi pe mai departe deoarece intenţionăm să le creem condiţii deosebite atât de viaţă cât şi de petrecere a timpului liber. Bunăoară avem în planul imediat amenajarea unui teren de sport mai deosebit, care va fi multiuncţional şi va fi acoperit cu nisip de plajă! Lângă ele va fi construită o piscină, adică un bazin de dimensiuni apropiate celor din ştranduri. Aici se vor putea practica o serie de sporturi care sunt la modă acum. Suntem în discuţii atât pentru planurile tehnice cât şi pentru atragerea de sponsori deorece amenajarea va fi deosebită. - Aş dori să-mi spuneţi câteva cuvinte şi despre felul cum intenţionaţi să creaţi şi noi locuri de muncă, pentru că nu tot tineretul va fi dispus să facă numai agricultură, indiferent despre ce domeniu vorbim? - Iniţiativa prezentată mai sus va creea şi un anumit număr de locuri de muncă. Apoi, dacă tot aţi adus vorba de agricultură, trebuie să ştiţi că suntem în tratative avansate cu o firmă din Arad care intenţionează ca încă de la începutul anului viitor să construiască o fabrică de prelucrare a legumelor, ştiut fiind faptul că seleuşenii sunt vestiţi în cultivarea acestora. Pe lângă faptul că această unitate va absorbi un mare volum de forţă de muncă locală va absorbi şi o mare parte a produselor legumicole locale, ceea ce de mult se doreşte în zonă. - În încheiere, deşi am dorit să nu discutăm politică, aş dori să vă întreb despre îngrijorările unui primar din vestul ţării! - Aici ar fi multe de spus, poate într-o discuţie ulterioară le voi sistematiza şi vom face încă un articol. Dar aşa pe scurt, vreau să accentuez că atât eu cât şi mulţi alţi primari - pot spune fără să greşesc- suntem extrem de îngrijoraţi de actuala situaţie ce s-a creat la Guvern. Apoi sunt îngrijorat de felul cum se va desfăşura munca noastră în condiţiile în care angajaţii de la pri­mărie şi nu numai ei, vor avea acele zile fără plată. Trebuie să ţinem cont de un lucru: este sfârşit de an şi atât bugetarii cât şi ceilalţi salariaţi au de făcut faţă unor probleme curente deosebite: au copii la şcoli, au rate la bănci iar la serviciu volumul de muncă este deosebit. Trebuie să recunoşteţi că, şi numai aceste câteva exemple, scunt motive serioase de îngrijiorare. Florica Bunaciu - Glasul Aradului