In urma programului de restructurare, CET-ul se va imparti in doua societati distincte. Motivul principal potrivit conducerii CET este obtinerea unor fonduri europene, in ideea modernizarii unitatii de termoficare. „Pana acum, nu am putut accesa fonduri pe mediu, deoarece societatea, pe langa CLM, mai are si alti actionari. Iar unul dintre criteriile de acordare a fondurilor se refera chiar la acest lucru: societatea trebuie sa apartina in totalitate, consiliului local”, a declarat Cornel Secianschi, directorul CET. In aceste conditii, CET Hidrocarburi va trece sub tutela totala a administratiei, iar actionarii vor ramane cu CET Lignit. „In ceea ce priveste CET Lignit, se va incerca o asociere, o colaborare sau chiar o privatizare a noii societati”, adauga Secianschi. Dupa ce va trece in subordinea municipalitatii, CET Hidrocarburi va accesa aproximativ 20 de milioane de euro, bani cu care unitatea va fi modernizata si va fi adusa la normele Uniunii Europene. Exista deja un contract incheiat cu o firma care se va ocupa de etapele de divizare a celor doua societati. Deoarece trebuie respectate anumite cerinte legale, impartirea CET-ului va fi gata pe la inceputul lunii septembrie. Concurenta benefica Potrivit managerului CET, daca ambele societati vor fi modernizate, se va crea o concurenta pe piata aradeana in ceea ce priveste distribuirea agentului termic. „Acest lucru nu poate fi decat benefic pentru cetatean. Societatea care va reusi sa produca cel mai ieftin caldura si care va vinde gigacaloria la cel mai mic pret se va impune printre consumatori. Din acest proiect de divizare a CET-ului, nu va avea de castigat decat cetateanul, acesta fiind beneficiarul principal al agentului termic”, mai spune directorul CET. Societatea care va ramane actionarilor a trezit deja interesul mai multor firme care vor sa o achizitioneze. „Au existat mai multe societati interesate de preluarea CET Lignit, insa, dintre acestea, s-a facut un triaj si au ramas in cursa trei firme. In functie de ofertele acestora, vom decide cine va fi castigatorul”, a declarat Bruno Biringer, membru in Adunarea Generala a Actionarilor CET. Surse din cadrul CET-ului spun ca principalul candidat pentru CET Lingit este E-on Gaz. In atare conditii, nu mai ramane de vazut decat cum va face fata CET-ul Consiliului Local la concurenta cu CET-ul privatilor de la E-on Gaz sau altor actionari. Functioneaza pana in 2013 Cu toate problemele de mediu pe care le are, CET Lignit va functiona legal pana in 2013. Acesta este termenul primit, dupa negocieri, de la institutiile de mediu. Dupa aceasta data, daca centrala nu va fi modernizata, va intra in ilegalitate. A. G. - Jurnal Aradean

Directorul A.N.I.F. de la Arad, Traian Vlaicu, ne-a declarat ieri ca in conformitate cu Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protectia si utilizarea durabila a apelor de frontiera, s-a incheiat „Contractul pentru prestarea serviciilor specifice de imbunatatiri funciare”. Contractul a fost parafat la sfarsitul lunii trecute, documentul fiind valabil pana la sfarsitul anului in curs. Conform acestuia, vom exporta in continuare apa catre vecinii nostrii, apa care va fi folosita pentru irigarea a 6000 de hectare de teren, anual. Prestatorul A.N.I.F. - RA se obliga sa asigure in anul 2009 prin prestarea serviciilor specifice de imbunatatiri funciare transferul unui volum de 1.700.000 de metri cub de apa bruta conform modalitatilor inscrise in contract si cu programarea solicitata de beneficiar, in asa fel incat debitul de apa comandat sa nu depaseasca capacitatea sistemului de transport al apei, respectiv 700 de litri pe secunda. La cererea beneficiarului, prestatorul se obliga la prestarea prin servicii specifice de imbunatatiri funciare, la asigurarea cantitatii de apa bruta ceruta peste cei 1.700.000 mc de apa bruta, conform contractului incheiat de beneficiar cu Administratia Nationala Apele Romane. Prestatiile pentru serviciile de pompare si transfer a apei specifice de imbunatatiri funciare de catre A.N.I.F. este de 25.96 de euro pentru 1000 de metri cubi de apa pentru un volum de apa de pana la 1.700.000 mc, de 25.11 euro pentru 1000 mc de apa pentru un volum cuprins intre 1.700.000 si 1.900.000 mc de apa si de 24.26 euro pentru 1000 mc de apa pentru un volum de apa de peste 1.900.000 mc. Beneficiarul trebuie sa plateasca 44.132 de euro, chiar in cazul in care volumul solicitat este mai mic decat cel prevazut in contract (din motive generate de beneficiar). Dana Mirea - Observator

In tot acest timp, oamenii legii au desfasurat nu mai putin de 439 de activitati de comunitate si 135 cu asociatiile de proprietari, in toate cartierele din oras. Numai in primele luni ale acestui an, politistii de proximitate aradeni au rezolvat 174 sesizari si reclamatii venite din partea populatiei, au intocmit 39 de informari adresate institutiilor cu atributii in deservirea cetatenilor, iar 6660 cetateni au fost primiti si consiliati in punctele de consiliere. In tot acest timp, oamenii legii au desfasurat nu mai putin de 439 de activitati de comunitate si 135 cu asociatiile de proprietari, in toate cartierele din oras. Politistii de proximitate au insistat pe cazurile de furturi din locuinte cu un mod de a operare mai aparte, aradenii fiind atentionati cu privire la faptul ca diferiti infractori pot sa fure din locuinte, dupa ce se prezinta ca fiind reprezentanti ai unor institutii prestatoare de servicii (Distrigaz, Renel, Arterm, etc). De asemenea, s-a atras atentia cetatenilor si cu privire la inselaciunile cu cartele pre-pay, cele prin care oamenii sunt anuntati ca au castigat diferite premii, daca incarca o anumita cartela telefonica sau cont, cu valori destul de consistente. Totul este de fapt o mare teapa. „Politistii de proximitate din cadrul Politiei municipiului Arad au continuat sa desfasoare activitati pe linia prevenirii actelor antisociale, astfel incat au intensificat activitatile de popularizare a masurilor antiinfractionale in randul populatiei, cu precadere cu ocazia sedintelor asociatiilor de proprietari”, a declarat inspector principal Camelia Tuduce, purtator de cuvant in cadrul IPJ Arad. Anca Barbura - Glasul Aradului

Putin sunt cei care stiu ca in Sanicolaul Mic, cartier din marginea Aradului, exista un muzeu cum nu mai este altul in tara. Este vorba despre un muzeu al cofetariei, care reprezinta dovada faptului ca la Arad a existat una dintre cele mai puternice bresle ale cofetarilor din intreaga tara. Mai exact vorbim despre ustensile folosite in cea mai dulce arta, toate din perioada interbelica. Muzeul a fost infiintat de Ioan Gui - discipol al maestrilor de necontestat in domeniu, din dragostea pentru pasiunea vietii sale si din respect pentru cei care l-au introdus in tainele cofetariei, de la care a invatat sau a furat meseria. Ioan Gui a venit in Arad in anul 1953. Baiat simplu de la tara, a venit sa invete carte alegand domeniul metalurgiei. Din cauza unei raceli puternice a fost nevoit sa isi abandoneze aspiratiile initiale si sa renunte la industria grea. Asa s-a intamplat ca a ajuns in domeniul cofetariei. La inceput a fost ucenicul marilor maestri precum Konizdofler, Drifi, Suciu, Malca, Klementz, Rimniceanu, Melici, Ditu, la cooperativa Unirea, despre care spune ca „au fost mai severi cu noi, dar spre binele nostru. M-am facut remarcat prin faptul ca, spre deosebire de colegii mei, care mai aveau si alte activitati si se grabeau sa plece, eu ramaneam mai mereu in laborator cu ei, pentru a-i ajuta si asa am ajuns sa ma considere ca si pe copilul lor.” S-a indragostit pe loc de... dulceata meseriei, si dandu-si seama ca acest domeniu implica arta, cativa ani mai tarziu Ioan Gui s-a inscris la Scoala Populara de Arta sectia - sculptura, unde de asemenea s-a facut remarcat prin talentul sau. Artist complex, cel mai mult se mandreste cu un tablou facut numai si numai din ingrediente dulci. Este vorba de „Tarancuta cu fuiorul”, pictata pe o panza din dragan cu culori alimentare, opera inramata intr-o rama de ciocolata. Mai departe lucrurile au mers ca unse si in 1972 a devenit presedintele filialei aradene a Asociatiei Bucatarilor si Cofetarilor din Romania. Tot pe atunci i-a venit in minte si ideea de a infiinta muzeul. De fapt totul a plecat de la o carte - Sussekunst - pe care a obtinut-o de la un evreu.”In 1959 evreii au inceput sa plece in Israel, iar intr-o zi unul dintre ei a venit la mine sa ma intrebe daca nu ma intereseaza o carte de cofetarie. Mi-a cerut 500 de lei pe ea. Era mult, pentru ca eu castigam 400 de lei pe luna, bani din care ma intretineam, insa omul nu a fost dispus sa negocieze”. Din dragoste pentru cofetarie Ioan a facut un efort considerabil, a cumparat cartea care avea sa reprezinte doar inceputul unei impresionante colectii. In prezent in biblioteca barbatului se gasesc peste 500 de volume de cofetarie si de bucatarie, dintre care aprox. 50 doar din perioada interbelica. Printre operele in domeniu pe care a indragit sa le adune se numara carti valoroase, cum ar fi prima carte din domeniu aparuta in Romania, in 1920, scrisa de Emil Frederic, insa si carti si retetare mai vechi aduse de afara. De la carti la ustensile de cofetarie nu a fost decat un pas. Ajuns seful complexului de cofetarie a avut de a face cu elevii scolilor comerciale si liceelor economice care veneau sa faca practica. Era mahnit pentru ca cei care la randul lor urmau sa imbratiseze arta cofetariei nu aveau la dispozitie ustensilele necesare pentru a exersa. A rezolvat si acesta problema incepand sa cumpere uneltele si ustensilele necesare, unele chiar de la maestrii sai care, simpatizandu-l, i-au mai si facut cadou unele dintre ele. Toate cele adunate in mai bine de 30 de ani Ioan Gui le-a inghesuit in doar doua camere din locuinta sa, care in urma cu doi ani au devenit cunoscute ca Muzeul Cofetariei, ori Muzeul Bomboanelor. Acum se ocupa doar de prajiturile pentru sarbatori si de torturile celor patru nepotei, lasand restul in grija sotiei sale, care i-a fost alaturi si i-a acceptat pasiunea. In rest are grija de gradina sa, un colt de poveste in care se gasesc nu mai putin de o mie de trandafiri - o alta pasiune a lui. Este nostalgic, pentru ca astazi cofetaria nu mai reprezinta ceea ce a fost odata si spune ca „noi am dus arta cofetariei mai departe. Dupa noi se face in continuare cofetarie, dar nu se mai ridica la acelasi nivel...” Exponate... dulci Sute de forme de ciocolata, bomboane, utilaje, ustensile isi au locul lor special in camarutele lui Gui, in sufletul lui si in istoria cofetariei. Cantare speciale, matrite executate in asa fel in cat ciocolata sa nu se lipeasca, masina de batut mii de albusuri si galbenusuri in paralel, masini de macinat nuca, macul, chiar si o masina de taiat ambalajul pentru fondante - sunt doar cateva dintre exponate. De asemenea peretii sunt impanziti de fotografii, marturii ale unor vremuri apuse, pe care Ioan este hotarat sa nu le lase uitarii. Continua sa isi imbogateasca colectiile si de multe ori se intampla ca detinatorii unor piese similare celor adunate de el sa il contacteze pentru a-i vinde sau darui obiecte care au apartinut celor dragi, care au imbratisat aceeasi pasiune ca si el. Multi turisti se prezinta la casa lui Ioan Gui atat din tara cat si din strainatate. Nu este greu sa il gasesti, ajunge sa intri in prima cofetarie si sa intrebi de el si vei iesi de acolo cu impresia ca deja il cunosti. Trandafirii... o alta pasiune a lui Ioan Gui Pe langa cofetarie, Ioan Gui indrageste foarte mult trandafirii si pentru ca nu le-a putut dedica un muzeu, le-a creat un loc special in gradina sa. De-a lungul anilor numarul trandafirilor plantati a crescut si astazi „colectia” cuprinde in jur de 1000 de exemplare. Totul a pornit in urma cu cateva zeci de ani, Ioan Gui ramanand impresionat de trandafirii din una dintre gradinile de pe malul Mureselului. Nu a stat mult pe ganduri si cautand gradinarul care se ingrijea de flori a cerut sfaturi pentru a realiza si el o asemenea gradina. Acum impreuna cu sotia sa se mandresc cu superba gradina si spun ca pentru ei florile nu reprezinta o afacere multumindu-se doar sa le ingrijeasca si sa se bucure de ele. A. M. C. - Observator

In comuna Chisindia functioneaza una dintre carierele de piatra de pe raza Judetului Arad. De aici se aprovizioneaza mule dintre firmele ce au de efectuat lucrari de reparatii a drumurilor pentru Arad si alte judete invecinate. Aceasta apartine composesoratului local, dar a fost data in concesiune unei societati comerciale - si asigura piatra necesara pietruirii drumurilor de pe raza comunei. Piatra este concasata pe diferite sorturi cum ar fi criblura si praful. Totodata, cariera de piatra asigura un venit suplimentar la bugetul local, unii dintre localnici - lucrand aici. „Este important faptul ca aceasta cariera de piatra functioneaza in comuna noastra. Stiu ca de aici se aprovizioneaza firme ce executa lucrari de reparatii ori de asfaltare a drumurilor - si nu ma refer doar la cele din judetul nostru, ci si pentru judetele limitrofe” - spune primarul Ionel Pasca. In ceea ce priveste membrii composesoratului din Chisindia, ce a dat in concesiune cariera, acestia se declara multumiti de faptul ca la sfarsitul anului primesc dividende (sub forma de prima) din partea companiei. „Nu este vorba despre bani foarte multi, dar in perioada sarbatorilor de iarna aceste sume ne prind bine. Oricum, decat sa nu primim nimic, mai bine este asa. Putin, dar noi suntem multumiti” - spune unul dintre membrii composesoratului local. Voicu Sida - Glasul Aradului