|
|
Miercuri,
20 mai 2009 |
|
- Lucrarile
la reabilitarea blocurilor de locuinte vor incepe
cel tarziu anul viitor
|
|
Doar
52 de asociatii de locatari din municipiu au depus
solicitari la Primaria Arad pentru reabilitarea termica
a blocurilor.
Potrivit purtatorului de cuvant al Primariei Arad,
Corina Draghici, documentarea licitatiei pentru proiectare
se afla in lucru, urmand ca licitatia efectiva sa
se desfasoare in perioada imediat urmatoare. „In
prima faza au depus documentatii pentru a beneficia
de aceste lucrari 58 de asociatii de locatari, insa
sase au renuntat, amanand pe anul viitor, pentru ca
nu au detinut fondurile necesare, avand in vedere
ca si asociatiile trebuie sa achite 20 la suta din
investitie”, ne-a declarat Corina Draghici.
Primaria Arad a alocat bani pentru etapa de proiectare.
„Primaria a alocat 320.000 lei (3,2 miliarde
de lei vechi n.n.) pentru proiectarea lucrarilor,
fondurile pentru aceasta etapa, potrivit Ordonantei,
fiind acordate exclusiv de primarie. Estimam ca aceasta
suma va fi suficienta pentru etapa de proiectare,
dar vom vedea exact la cat se va ridica abia dupa
castigarea licitatiei. Dupa atribuirea licitatiei
pentru proiectare va mai urma inca o licitatie pentru
a fi desemnata societatea ce se va ocupa de executia
lucrarilor”, ne-a spus Corina Draghici.
Purtatorul de cuvant al primariei ne-a mai informat
ca lucrarile de reabilitare efective vor demara cel
tarziu la inceputul anului viitor, insa ar putea debuta
chiar din aceasta toamna, in cazul in care procedurile
pana la desfasurarea lucrarilor se vor derula in grafic.
Programul de reabilitare termica a blocurilor reprezinta
o componenta importanta in cadrul programului investitional
al guvernului, iar schema de finantare prevede ca
sumele necesare implementarii acestuia sa provina
in proportie de 50 la suta de la bugetul de stat,
30 la suta de la primarii si 20 la suta de la beneficiari.
Nadia
Bodran - Glasul Aradului
|
|
- Zero
la parcari subterane
|
|
Primaria
nu are inca solutii concrete pentru parcari subterane
sau etajate.
Nu vom avea in graba parcari subterane, capitol de
investitii la care orase precum Timisoara sau Oradea
ne vor lua fata. Primaria Arad sustine ca are in plan
realizarea unor astfel de parcari, dar ca, deocamdata,
totul e la nivel de proiect.
Viceprimarul Aradului, Geanina Pistru, a recunoscut
ieri ca Primaria nu are inca solutii clare la capitolul
cresterea numarului de parcari in oras, prin parcari
etajate sau subterane, dar a tinut sa precizeze ca
la toate lucrarile realizate de Municipalitate s-a
tinut cont de parcari. „Sunt discutii pentru
o parcare subterana realizata de Primarie in parteneriat
public-privat, dar nici una dintre aceste discutii
nu este intr-o faza destul de avansata pentru a putea
da detalii”.
Raman
50
In momentul de fata, 100 de locuri de parcare, din
si asa putinele de pe centrul orasului, sunt inutilizabile,
datorita lucrarilor de asfaltare executate in zona
mediana a Bulevardului Revolutiei. Jumatate dintre
acestea ar urma, totusi, sa fie redate aradenilor
de saptamana viitoare, conform promisiunilor Primariei.
Totusi, problema parcarilor de pe centru ramane una
extrem de grea si pentru soferi, si, dupa cum se vede,
si pentru Municipalitate.
A.
B. - Jurnal aradean
|
|
- Petrecerea
aniversara a varstnicilor din Vlaicu s-a tinut la
Cantina Municipala
|
|
Asa
cum se intampla de fiecare data in familia Centrului
de Zi din Vlaicu si anul acesta membrii care frecventeaza
centrul au avut bucuria de a serba implinirea a 9
ani de existenta. Festivitatea a adus bucurie in sufletele
varstnicilor, care au venit in numar foarte mare la
Cantina Municipala. Toti cei prezenti s-au aratat
multumiti de petrecerea organizata special pentru
ei si si-au exprimat dorinta de a mai participa si
la alte evenimente de acest gen.
Consiliul Local al Municipiului Arad impreuna cu Directia
de Dezvoltare si Asistenta Comunitara si Serviciul
protectie persoane adulte a sustinut Centrul de Zi
pentru persoanele varstnice Aurel Vlaicu in organizarea
unei petreceri date in cinstea a 9 ani de existenta
a centrului.
Petrecerea a fost gazduita de Cantina Municipala,
unde peste 130 de membri ai centrului au fost prezenti.
De asemenea, la eveniment au participat si oficialitatile.
Au fost prezenti din partea primariei viceprimarul
Levente Bognar , directoarea Directiei de Dezvoltare
si Asistenta Comunitara Etelca Nogy si seful Serviciului
Protectia Persoanelor Adulte Cristian Cojocaru.
In deschidere varstnicii au participat la cea de-a
VIII-A editie a concursului „Cine ce stie”,
unde toate persoanele varstnice care frecventeaza
centrul au avut ocazia sa le arate colegilor ce stiu
sa faca mai bine si ce calitati ascunse detin.
Probele concursului au constat in interpretarea diferitelor
melodii populare, romante, cantece in limba maghiara
si cantonete.
Au participat 12 persoane, care la sfarsit au fost
premiate: au primit cadouri surpriza si li s-au inmanat
diplome.
„Astazi sarbatorim cea de-a noua aniversare
a inaugurarii centrului nostru din Calea Aurel Vlaicu,
un eveniment pe care colegele mele l-au pregatit de
mai multa vreme si se deruleaza acum. Este un moment
important si speram sa fie si un an aniversar al zecelea.
Toate se desfasoara sub aspectul austeritatii, insa
noi oferim aceleasi servicii, la aceleasi standarde
si calitate”, ne-a declarat Cristian Cojocaru,
sef Serviciu Protectia Persoanelor Adulte.
Dupa mai bine de o luna de repetitii, cei mai fideli
membrii ai Centrului de Zi Aurel Vlaicu au reusit
sa impresioneze publicul, dar si juriul alcatuit din
5 persoane, care nu a putut sa-i noteze pe concurenti
decat cu nota 10. La sfarsitul competitiei, toti participantii
au obtinut locul I.
Petrecerea a continuat cu dansuri, muzica, mancare
si voie-buna. Distractia a durat timp de mai bine
de cateva ore, in care varstnicii s-au simtit bine,
au povestit, au dansat si si-au amintit de zilele
tineretii.
Nicoleta
Bosnigeanu - Observator
|
|
- Amintirile
unui pelerin la Manastirea Feredeu
|
|
Nu
mai exista nici un secret ca Aradul ascunde un adevarat
patrimoniu atat istoric cat si spiritual.
O „raita” prin judet are sa dezvaluie
vizitatorului povesti vechi despre locuri si asezari
cu o rezonanta istorica deosebita, locuri si lacasuri
de pelerinaj unde anual vin mii de turisti pelerini.
Pentru ca oamenii de prin aceste parti au avut intotdeauna
frica de Dumnezeu, nu e de mirare ca bisericile si
manastirile au insemnat de-a lungul istoriei puncte
de reper, si nu in ultimul rand un sprijin pentru
oamenii acestor locuri, care au gasit aici puterea
pentru a rezista cotropitorilor care s-au perindat
de-a lungul timpului pe meleaguri aradene. In trecut,
centre de rezistenta pentru credinta, urmand perioada
celor 50 de ani de comunism, cand spiritul crestin
a dainuit si datorita faptului ca oamenii au avut
unde sa se retraga si sa se roage, in locuri incarcate
de istorie. Astazi, aceste lacasuri au puterea de
a aduna sute, chiar mii de oameni, de sarbatori.
Schitul
cu nume de izvor
„Calugaria nu e o cale pentru toti, si nici
macar una pentru multi. Traiectoria ei are o stralucire
supralumeasca: e calea „regala”, exceptia
exemplara, „orizontul” spre care tinzi.
Ea e expresia normei, intr-o lume in care norma e
minoritara”, spunea Andrei Plesu in lucrarea
„Viata Monahala - in texte alese”.
In acest sens am ales sa ma opresc asupra uneia dintre
principalele lacase de cult din judet: manastirea
Feredeu, punctul de reper al credinciosilor din zona
Siriei si nu numai.
La o prima privire, drumul pe care pelerinul trebuie
sa-l parcurga pana la schit pare anevoios, dar odata
ajuns sus, o alta lume pare sa se deschida ochilor,
o lume in care timpul parca sta pe loc.
Cat priveste schitul, istoria sa cuprinde cateva secole.
Existenta acestui asezamant monahal la Feredeu este
mentionat pentru prima data in urma cu mai bine de
215 ani, cand in imediata apropiere a locului unde
a fost inaltata manastirea, se afla un schit cu un
paraclis langa un izvor cu apa, facatoare de minuni.
Desi nu exista date care sa ateste un anume moment
cert in istorie pentru aparitia vechiului schit si
a bisericii de la Feredeu, legenda spune ca ele dateaza
de la 1787. Traditia locala, insa, merge mai departe
in negura timpului si sustine ca schitul a fost ctitorit
inca de pe vremea turcilor care, in 1693, dupa eliberarea
Siriei, au ajuns in retragerea lor la Feredeu unde
au dat foc schitului si i-au ucis pe calugarii de
aici. Izvorul de la Feredeu este insa, o fantana sfanta,
cu apa vindecatoare, sortit sa-i tamaduiasca pe credinciosii
care vin sa-si gaseasca alinarea prin rugaciune.
Legenda spune ca un pustnic care, la 1693, i-a somat
pe turci cu crucea si a fost decapitat de acestia
ar fi cel care i-a spus schitului Feredeu. Cu toate
acestea, exista variante cum ca numele de Feredeu
provine din limba turca si maghiara (feredeu - baie,
statiune balneara). Nici numele pustnicului nu este
cunoscut cu siguranta. Literele grecesti gravate pe
o piatra de la fundamentul capelei dau de inteles
ca ar fi putut sa il cheme Filimon, Filotei sau Teofil.
La
Feredeu, minunile au semn dumnezeiesc
Izvorul sfant cu apa tamaduitoare a vindecat de-a
lungul vremii pelerinii veniti sa se roage la Feredeu.
La 1870, un neamt de religie romano-catolica din Santana
a venit cu fetita la izvor, iar apa sfanta a vindecat
copila de orbirea cu care se nascuse. Ca ofranda pentru
minunea traita, tatal a ridicat crucea de langa izvor.
Minunea s-a produs din nou in 1932, cand un credincios
din Apateu care avea mana paralizata a urcat la izvor
sa se vindece. Pentru ca nu avea credinta neintinata,
bolnavul a reusit abia la cel de-al treilea indemn
al preotului sa intinda mana bolnava pentru a lua
Sfanta Cruce si minunea s-a produs. Floare Popovici,
o fetita din Covasant si-a recapatat si ea vederea
la Feredeu in anul 1934. In acelasi an, in ziua a
doua a Pogorarii Sfantului Duh, Ana Sibel din Paulis
a putut vedea din nou lumina zilei dupa ce s-a rugat
si si-a spalat fata cu apa tamaduitoare.
De doua ori pe an, sosesc aici pelerini din toate
colturile lumii, pentru a lua apa de la izvorul facator
de minuni.
Cu
ochii atintiti spre cer
E multa liniste pe deal. E sfarsitul lui martie si
desi vremea pare schimbatoare, duminicile sunt ale
pelerinilor care urca pana la manastire, semn ca acolo
sunt mai aproape de Dumnezeu. Calugarii imbie la rugaciune
pe toti care calca pragul schitului. Cativa pelerini
fac rondul manastirii in cautarea semnelor divine.
Daca le-au gasit sau daca nu, am ales sa vorbim cu
unul dintre ei. „Nu exista cuvinte care
sa exprime frumusetea acestui loc. Un mic rai aici,
in inima muntilor din care odata venit, nu-ti mai
vine sa te intorci. O liturghie sau o oarecare slujba
este cu adevarat speciala, ca sa nu mai vorbesc de
calugari, care sunt intr-adevar oameni ai lui Dumnezeu.
Am vizitat multe manastiri din Arad, dar aceasta,
poate si pentru faptul ca e in mijlocul salbaticiei,
parca e mai aproape de cel de sus”, spune
Marian Onetiu.
Cat priveste legendele care circula in jurul manastirii,
batranii satului isi amintesc cum, in 1937, in a doua
zi de Rusalii, o furtuna mistuitoare s-a pogorat asupra
tinutului. Dupa ce s-a linistit potopul, oamenii au
aflat ca niste turisti care fusesera la Feredeu au
fost trasniti in timp ce coborau dealul. Stefan Marton
si Dumitru Smith au profanat biserica distrugand icoanele
si tragand clopotele in batjocura si si-au primit
pedeapsa din ceruri. Pentru a aduce aminte si altora
care s-ar incumeta sa ia in deradere schitul, a fost
ridicat monumentul trasnitilor de la halta zece Livada.
Adrian
Todor - Glasul Aradului
|
|
- Pilu
se dezmorteste, dar fara apa potabila nu se poate
face nimic!
|
|
Localitate
de granita, Pilu,
o comuna dealtfel generoasa in spatiu si potential
agroturistic - e una dintre localitatile putin calcate
de presa. Intepenirea intr-un anonimat nemeritat,
„merit” al fostei administratii
locale poate fi unul dintre motive. Noul primar alaturi
de consiliul local are datoria si poate misca lucrurile
inspre bine, de castigat avand, evident, comuna si
cetatenii, chiar daca problemele cu care se confrunta
sunt uneori extrem de dificile.
Primarul „rural” -cum spune o
vorba - trebuie sa aiba multe calitati in vremurile
de azi, dar, sigur, tenacitatea si fermitatea sunt
cerinte de baza. E greu sa iesi la suprafata cand
ai gasit o primarie pustie si plina de datorii, asa
cum si-a luat locul pe scaunul de primar Dan Lucian
Dragan. „E dificil, dar stiu ca trebuie
sa incepem sa ne miscam. Am incercat sa stabilim prioritatile
comunei, in masura in care ne permite bugetul. Ne
intereseaza reabilitarea strazilor, iar pe masura
3.2.2 am elaborat un proiect amplu care cuprinde apa
si canalizare, asfaltare strazi, reabilitare camin
cultural in Pilu, totul fiind in faza de depunere
a avizelor. Caminul cultural din Varsand este in curs
de finalizare; s-au pus usi si geamuri de termopan,
s-au construit un grup sanitar si o bucatarie, moderne.
Scoala generala (clasele 1-4) din Pilu face parte
dintr-un proiect finalizat 50 la suta - finantarea
tinand de ISJ - interesandu-ne incalzirea centrala
si instalatia electrica deja inlocuita. Mai avem nevoie
de fonduri pentru realizarea unui grup social modern.
La scoala gimnaziala au fost schimbate geamurile si
s-a facut izolarea termica, asteptandu-se banii pentru
continurea lucrarilor. Gradinita se afla intr-o stare
buna, mai construim una noua in Pilu, iar cea de la
Varsand este renovata. Iluminatul economic este pus
la punct, chiar daca nu pe fiecare stalp. Activitatea
medicala este asigurata corespunzator (cabinetul medical
a fost vandut medicului de familie), iar la Varsand
avem - pe langa dispensar si farmacie”.
„Gatim
cu apa cumparata de la magazin!”
Dupa acest prim tur pe agenda de lucru, primarul Dragan
spune ca „avem destul de multe probleme si vrem
sa le rezolvam pe toate, cat mai repede. Nu in toate
cazurile, insa, se poate face acest lucru. De pilda,
comuna are in proprietate 40 de hectare aflate acum
in posesia ADS - trecute ca ”luciu de apa”
- dar in realitate este... pasune. Nu am reusit nici
acum sa intram pe drept in posesia terenului pentru
ca cei de la ADS nu vor sa-l dea!” Cea mai grava
problema a comunei Pilu este... lipsa apei potabile!
Va vine sa credeti sau nu, in Pilu nu exista apa potabila.
Oamenii cumpara apa de baut si pentru gatit de la
magazin, iar pentru menaj folosesc apa de la robinet
sau din fantana. „Pentru scoli cumparam
apa plata” - spune primarul.
Mergem la fata locului, la statia de epurare din Varsand,
o cladire mica, bine intretinuta, unde ar trebui sa
functioneze optim aparatura ce asigura epurarea apei.
„Din pacate, cei care au facut instalatiile
nu au realizat ca exista niste defectiuni in functionare,
iar rezultatul este ca, in urma analizei apei in laborator,
aceasta nu intra in categoria de apa potabila, fiind
periculoasa pentru consumul populatiei. Exista un
proces pe rol legat de acest fapt, deja de doi ani
- dar pana se vor elucida juridic treburile, noi suferim
enorm! - spune primarul Dragan. Consiliul
judetean ne-a promis ca va cumpara o statie mobila
de epurare, dar pana acum nu s-a intreprins nimic”.
Proiecte
demarate
Totusi, treburile au iesit din lunga amortire. Noua
administratie locala e hotarata sa stearga praful
inertiei care a cuprins localitatea. „Suntem
pusi pe munca si vrem ca in a cest an sa se vada ceva
in urma noastra. Am de gand sa cumpar pentru primarie,
in afara celor doua cositoare, un buldoexcavator (tractorul
este singurul utilaj, deocamdata); facem ridicari
topo, amenajam un spatiu verde in fata caminului cultural
si am plantat deja 500 de pomi ornamentali, tei si
salcami. De asemenea, avem in plan acordarea de terenuri
pentru tineri (la marginea localitatii) in functie
de cerinte, iar noi sa le asiguram calea de acces
si instalatiile electrice; construirea unui sediu
nou al primariei, in timp ce aceasta cladire va indeplini
un rol social. S-a inceput un proiect pentru realizarea
incalzirii centrale la scoala generala (clasele 5-8)
din Pilu, doua proiecte pentru ridicari topo, construirea
a doua capele, dar totul tine de bani, iar noi nu-i
avem. Privitor la reabilitarea bisericilor, am dat
un miliard de lei pentru refacerea tavanului si a
picturii interioare la biserica ortodoxa din Pilu,
iar la cea din Varsand s-a refacut instalatia electrica.
Ne-am gandit sa deschidem un cont in care fiecare
cetatean sa contribuie, cu cat poate, la reabilitarea
lacaselor de cult. S-au refacut statiile de autobuz,
am facut un club sportiv, iar terenul de fotbal va
avea si vestiar. Gropile de gunoi sunt inchise, comuna
Pilu fiind cuprinsa in programul comun de colectare
a deseurilor alaturi de Socodor si Graniceri.”
Sunt multe de facut, vointa si echipa de munca, sunt
- astfel ca Pilu incepe sa prinda viata din nou. Ramane
de interesat ce se poate face pentru ca locuitorii
comunei sa aiba apa potabila. Nu este posibil ca o
intreaga comunitate sa fie lipsita de apa din cauza
unei instalatii defecte si a unui proces prelungit.
Felicia
R. Gheorghe - Observator
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Jurnal aradean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia de Vest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Ziarul
Glasul Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|