Federatia Regionala a Intreprinderilor Mici si Mijlocii Regiunea Vest impreuna cu Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania - Filiala Arad au prezentat propunerile de solutii anti-criza financiara, propuneri emise si in cadrul Conferintei Nationale „Prioritati si masuri concrete anti-criza”, organizata de Alianta Confederatiilor Patronale din Romania. Subiectele discutate au avut ca scop gasirea unor masuri concrete pe domenii economice majore, menite sa amelioreze impactul crizei financiare si sa confere stabilitate economiei. Astfel, la nivel de Arad, principalele aspecte punctate au fost cele legate de sprijinirea activitatii intreprinderilor si protejarea productiei autohtone, stimularea si atragerea investitiilor si eliminarea comisioanelor functionarilor din acele institutii care au prevazut prin legi speciale stimulente acordate amenzilor aplicate agentilor economici. „Toate masurile emise de Guvern pana in prezent au ramas la stadiul de promisiuni. De exemplu, Codul Fiscal, lege fundamentala a activitatilor economice a fost vesnic modificat si nu este firesc ca aceste modificari sa se faca prin ordonante de urgenta si nu prin legi. Cei care le fac, gasesc intodeauna nise, pentru a face fata. In urma modificarii Codului Fiscal prin dese ordonante de urgenta, agentul economic si-a facut anumite calcule ca sa fie eficient ca ulterior sa apara alte modificari. Agentul economic s-a conformat si la acestea facandu-si alte calcule si toate acestea nu au facut decat sa il debusoleze repetat. De aceea, sustin ca este nevoie de o legislatie coerenta si stabila“, a declarat Mircea Purcaru, presedintele Federatiei Regionale a IMM-urilor Regiunea Vest. O alta problema abordata de reprezentantii CNIPMMR a fost propunerea acestora de introducere a cotei de 0,5% PIB pentru IMM-uri, masura destinata finantarilor. Un alt aspect subliniat a fost cel legat de taxele pe care un intreprinzator trebuie sa le achite, in contextul de criza economica. „In prezent s-a constatat existenta a 470 de impozite, pe care un intreprinzator trebuie sa le achite, in ideea in care oricum deficitul financiar creeaza si asa suficiente probleme. Astfel, s-a incercat sa se aduca Guvernului o radiografie a activitatilor economice si cateva masuri care ar fi in folosul economiei“, a adaugat Mircea Purcaru. Unul dintre punctele „arzatoare“ a fost propunerea de reducere semnificativa si in regim de urgenta a parafiscalitatii, in contextul in care sunt peste 500 de taxe nefiscale, fara taxele nefiscale, stabilite de autoritatile publice locale, prin reducerea la jumatate a numarului actual de agentii si alte organisme finantate din bani publici. Sandra Stoler - Glasul Aradului

Aproximativ 50 de familii care locuiesc pe o insula la marginea municipiului au ramas izolate, dupa ce podul de pontoane care leaga insula de oras s-a rupt din cauza sloiurilor mari de gheata de pe Mures. Insularii au inceput sa adune podul pentru a nu fi deteriorat si mai mult, dar reparatiile vor dura destul de mult pentru ca se cauta o macara de mare tonaj. Temerile celor 50 de familii care locuiesc permanent in zona Trei Insule, in padurea de la marginea Aradului, s-au adeverit. Dupa ce in urma cu doua saptamani pompierii s-au chinuit ore in sir pentru a sparge podurile mari de gheata de pe Mures, inevitabilul s-a produs. Podul de pontoane s-a rupt si o bucata din pod a ramas suspendata in gol, la cativa metri. Este pentru prima data in ultimii opt ani cand se intampla asa ceva. Cei care sunt obligati sa ajunga totusi in oras si care se incumeta au o solutie veche de zeci de ani. Un teleferic vechi de peste 45 de ani, care are toate cablurile ruginite si un grad mare de nesiguranta. Cealalta cale de acces, pentru care oamenii ar trebui sa ocoleasca peste 25 de km, nu este practicabila. Fiind un drum prin camp noroiul este atat de mare incat oamenii si masinile mici se impotmolesc. Locuitorii de pe insula au inceput sa adune podul pentru ca le e teama ca sloiurile mari de gheata care vin pe Mures il vor lua cu totul. Au nevoie insa de o macara mare pentru a putea incepe reparatiile, iar asta va dura cel putin cateva zile. Locuitorii insulei se plang ca desi platesc taxe si impozite, primaria din Arad nu se intereseaza niciodata de ei, dar autoritatile locale spun ca podul este proprietate privata, a asociatiei de pe insula, iar in acest caz nu poate face nimic. Insularii nu au cerut deocamdata ajutorul pompierilor, sustinand ca se vor putea descurca si singuri. Alex Negru - Evenimentul Zilei

Ieri a avut loc etapa finala a studiului efectuat de specialistii BERD in vederea acordarii unui imprumut de 20 de milioane de euro pentru modernizarea Centralei Electrice de Termoficare Arad. Au fost asadar prezentate concluziile in prezenta conducerii CET, dar si a catorva consilieri municipali, membri in Adunarea Generala a Actionarilor a societatii. Imprumutul va fi rambursat in 10 ani, Centrala beneficiind de 3 ani de gratie in care nu va trebui sa plateasca nimic, iar in 2011 va avea cea mai mare rata, de 1,2 milioane de euro, dupa care valoarea va descreste. Investitia va fi realizata in termen de doi ani, dupa care, asa cum ne declara directorul general Cornel Secianschi, pretul gigacaloriei ar trebui sa scada. Cea mai mare parte din suma, 15 milioane de euro, va merge la noua turbina pe gaz, care va prelua functiile CET-ului pe lignit, urmand ca in acest timp sa se gaseasca solutii si pentru revigorarea acestei Centrale. CET-ul pe lignit nu se va inchide totusi, pentru ca va urma o a doua etapa, de asociere cu un investitor privat, pentru ca Aradul sa beneficieze in continuare de doua surse de energie. CET-ul se afla astazi intr-o situatie foarte delicata si pentru ca trebuie sa indeplineasca cateva conditii esentiale: pana la sfarsitul anului 2009 trebuie sa reduca emisiile de noxe, pana la 31 decembrie 2010 trebuie sa reduca emisiile de gaz, iar pana la 1 decembrie 2013 trebuie realizata o desulfurare. S-a observat ca vanzarea la productia electrica este mai profitabila decat cea de productie termica, insa a scazut foarte mult cererea. Secianschi spune ca Centrala a obtinut in acest an un pret foarte bun pentru energia electrica, apropiat de cel de piata. Din pacate, deocamdata CET-ul nu poate livra direct populatiei electricitate, pentru ca nu are infrastructura necesara si nici personal, insa aradenii ar plati mult mai putin pentru acest serviciu, pentru ca nu ar exista intermediari. In ceea ce priveste reducerea de personal, aceasta va avea loc incepand cu 27 ianuarie si va afecta 100 de angajati. Este vorba despre 100 de persoane care nu vor mai lucra la CET, printre acestia numarandu-se cei care au solicitat acest lucru, cei care vor sa se pensioneze si cei care au probleme disciplinare. Dupa realizarea investitiilor propuse, va avea loc un al doilea val de disponibilizari. Timp de 5 ani de zile, peste 900 de persoane au lucrat la in cadrul societatii. Cele 20 de milioane de euro nu reprezinta decat o solutie pe termen scurt, care va permite supravietuirea CET-ului. In momentul de fata exista pierderi de caldura in retea de 34%, iar consumul de apa este foarte mare. Pe termen lung vor trebui reabilitate sau inlocuite toate echipamentele si utilajele, incluzand si CET lignit. Reprezentantul Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare a spus ieri ca de la inceputul studiului au avut loc cateva schimbari neprevazute de care va trebui sa se tina seama, pentru ca in conditiile acestei crize economice, banca trebuie sa isi ia masuri suplimentare de protectie. Nu a mentionat insa despre ce masuri va fi vorba, iar contractul nu a fost inca semnat. Pe termen lung, CET-ul va trebui sa tina seama si de combustibilii regenerabili care trebuie introdusi in sistemul de productie. Combustibilii regenerabili includ resturile vegetale, arderea gunoaielor alternativa la productia cu biogaz din resturi organice, energia geotermala si solara. S-ar putea sa se renunte totusi la alimentarea cu lignit, in favoarea gazului, insa acest lucru nu s-a stabilit inca. Turbina pe gaz si reabilitarea cazanului sunt deocamdata prioritare. Va fi realizata o descentralizare pentru Aradul Nou, prin aducerea aici a doua cazane mici, pentru stoparea pierderilor. Analiza financiara a determinat faptul ca gigacaloria ar trebui sa se situeze undeva la 357 de lei, pentru a putea fi acoperite costurile. In momentul de fata pretul de productie a gigacaloriei la Arad este de 287 de lei. Proiectul pus in discutie se pare ca nu va imbunatati semnificativ situatia de mediu, dar va avea totusi o influenta pozitiva. Dana Mirea - Observator

Patru vagoane din Innsbruck au fost descarcate astazi la depoul de tramvaie de la UTA. Circulatie blocata, ore intregi de munca, zeci de angajati si o serie de utilaje de tonaj greu. Aceasta a fost astazi de dimineata si pana dupa-masa imaginea din vecinatatea depoului de tramvaie de la UTA, acolo unde CTP a demarat operatiunea de descarcare si punere pe linii a patru vagoane second-hand aduse din Innsbruck (Austria), care au stat un timp in gara din Bujac. Tramvaiele cu pricina (nu dintre cele mai noi) vor intra pe liniile aradene in curand, in conditiile in care mijloacele de transport au toate reviziile tehnice la zi. In ultimele luni, compania a mai adus la Arad, tot din Austria, alte cateva tramvaie second-hand, afacerea fiind etichetata de mai marii CTP drept una buna, dat fiind faptul ca societatea nu isi permite sa cumpere tramvaie noi (pretul acestora fiind de la 2 milioane de euro in sus), iar un vagon adus de la austrieci costa cu tot cu transport (partea cea mai costisitoare a facturii) undeva pe la 26.000 euro. Operatiunea derulata ieri la UTA a fost una dintre cele mai complexe si a durat mai bine sase ore. Strada Cocorilor inspre Aprodul Purice si Abatorului a fost blocata de la ora 8.30 pana aproape de ora 16.00, pentru a putea fi descarcate tramvaiele. Calatorilor le-a fost asigurat transportul cu tramvaiele pana la statia UTA, in timp ce de la UTA la Capitan Ignat au avut la dispozitie autobuze. Vor tramvaie noi CTP ar putea achizitiona si pe viitor tramvaie second-hand din parcurile auto de la companiile de transport din tarile invecinate, afacerea fiind una profitabila pentru toate partile implicate. Totusi, CTP si Primaria Arad vor sa innoiasca cu adevarat parcul de tramvaie prin achizitionarea pentru inceput a doua tramvaie moderne. Numarul acestora ar putea ajunge pana la 10, in 2015, conform planului de masuri pentru modernizarea CTP. A. B. - Jurnal Aradean

Asa cum am mai spus, criza finaciara ii sperie nu doar pe intreprinzatorii privati, ci si pe directorii institutiilor culturale. Se pare ca acestia nu vor beneficia de bugetele scontate si ca li se va recomanda o reducere a bugetului pe 2009 cu 15 - 20 de procente fata de anul trecut. Primul cu care am stat de vorba pe aceasta tema a fost Ovidiu Balint, directorul Casei de Cultura a Municipiului Arad. Domnia sa ne-a declarat ca nu doreste ca restrictionarea bugetului sa afecteze activitatile culturale din program „inca nu stim ce fel de reduceri vom face. Vom incerca sa reducem cheltuielile legate de activitatile noastre, dar nu stim inca in ce fel. Inca mai lucram la aceasta rectificare. Nu dorim ca aceasta criza sa afecteze programul nostru cultural si nu vom renunta la actiunile noastre”. O situatie similara am intalnit si la Biblioteca Judeteana A.D. Xenopol. Florin Didilescu, directorul institutiei a primit cu pesimism vestea reducerii bugetului. Domnia sa ne-a declarat ca va incerca sa recalculeze bugetul in asa fel incat sa nu afecteze veniturile personalului „stiut fiind faptul ca bibliotecarii lucreaza pe salarii mici”. Angajatii bibliotecilor sunt protejati de legea bibliotecarilor si beneficiaza de niste sporuri, cum ar fi cel pentru conditii vatamatoare sau periculoase, spor acordat datorita ciupercilor care se dezvolta in cartile vechi. Florin Didilescu ne-a asigurat ca nu se va putea renunta la aceste sporuri, pe care angajatii le primesc in virtutea unei legi si ca foarte probabil se va incerca reducerea cheltuielilor cu utilitatile. „Nu dorim ca achizitia de carte sa fie afectata de aceasta recalculare” a mai adaugat Florin Didilescu. Pesimism si la Teatrul Clasic Ioan Slavici Arad. Laurian Oniga, directorul institutiei este ingrijorat pentru derularea parteneriatelor stabilite cu teatre din alte tari. „Avem in derulare mai multe proiecte si sunt foarte ingrijorat pentru felul in care le vom putea duce la capat” a declarat Laurian Oniga. „O reducere a bugetului cu 15 procente ne va afecta mult mai mult pe parcursul anului. Noi avem nevoie de recuzita, in conditiile crizei materialele se vor scumpi si reducerea, mica la prima vedere, ne va permite sa derulam mai putine proiecte”. In legatura cu cheltuielile legate de salarizare, domnia sa a adaugat „nu ma gandesc la masuri de reducere a salariilor. Avem in teatru oameni care lucreaza de ani de zile in aceasta institutie, pe salariile pe care le stim, oameni specializati pe posturile pe care le ocupa si nu doresc sa fie afectati de recalcularea bugetului”. De mentionat ca bugetul Teatrului Clasic "Ioan Slavici" Arad, un teatru care a repurtat succese notabile in ultima perioada - patru nominalizari la premiile UNITER in 2007, premiu UNITER in 2008, a beneficiat in anul ce tocmai s-a incheiat de un buget mai mic decat institutii similare din tara, precum Teatrul German de Stat sau Teatrul Maghiar de Stat "Csiky Gergely" din Timisoara. Rodica Talmaciu, directoarea Filarmonicii de Stat Arad incearca sa abordeze intr-un mod mult mai optimist recalcularea bugetului pe anul in curs - „Era normal, intr-un fel, ca situatia crizei financiare sa impuna astfel de masuri pentru o anumita perioada de timp”. Si la aceasta institutie sunt vizate cheltuielile legate de utilitati. „Nu doresc ca recalcularea bugetului sa afecteze personalul si nici programul deja stabilit, asa nu doresc o reducere a cheltuielilor legate de promovarea programului institutiei” adaugat Rodica Talmaciu. Am contactat-o si pe Corina Draghici, responsabila cu relatiile publice din cadrul Primariei Arad, pentru a ne confirma recalcularea bugetelor pe 2009 ale institutiilor culturale. Corina Draghici ne-a declarat urmatoarele: „Conform ordonantei de urgenta 223 din 30 decembrie 2008 ordonatorilor de credite, asa cum este Primaria Arad, li se recomanda o reducere a cheltuielilor pentru bunuri si servicii cu cel putin 15 procente si o reducere a cheltuielilor pentru achizitionarea de bunuri materiale - aparatura birotica, masini si echipamente etc - cu cel putin 50 de procente. Bineinteles ca aceste reduceri vor afecta si institutiile de cultura finatate de institutia noastra”. Din pacate, ordonanta de urgenta 223 ingreuneaza punerea in aplicare a legii 353 pe 2007 lege care se refera la functionarea institutiilor de spectacol si ale carei norme de aplicare au fost stabilite de curand. Aceasta lege incurajeaza retribuirea diferentiata, in functie de valoare, a artistilor. Conform acestei legi, artistii cu merite confirmate vor putea sa primeasca salarii de pana la 4.500 lei, insa reducerea cheltuielilor ar putea face imposibila aplicarea acestei prevederi. De asemenea, ar trebui respectata si in privinta institutiilor culturale evaluarea diferentiata. Reducerea cheltuielilor ar trebui aplicata, cel putin in opinia unora, in functie de impactul pe care institutia il are in viata publica si in functie de rezultatele obtinute. Intrebata despre felul in care vor fi aplicate prevederile ordonantei 223, Corina Draghici ne-a facut urmatoarea declaratie: „sigur ca reducerea de buget va fi facuta diferentiat, pentru fiecare institutie in parte”. Ramane de vazut daca va fi asa sau daca, din lipsa unor criterii de evaluare rezonabile si acceptate de toate institutiile, aplicarea ordonantei de urgenta 223 va fi amanata un an, dupa modelul legii 353, adica pana la preconizata iesire a Romaniei din criza. Cristina Lazurca - Glasul Aradului