Ştirile Zilei

Între 17 şi 21 decembrie 1989 (dimineaţa), când s-a declanşat revoluţia în Arad, a existat o perioadă de pregă­tire psihologică a arădenilor, perioadă în care locuitorii oraşului au aflat despre crimele îngrozitoare comise de forţele de represiune în Timişoara. În tot acest timp, fără ca populaţia Aradului să bănuiască ceva, pe plan local la ni­velul structurilor de conducere politică, dar şi militare şi coercitive ale statului s-au făcut planuri şi pregătiri intense pentru a preîntâmpina o solidarizare a arădenilor cu Timişoara. Primele semne: închiderea graniţelor Despre mecanismele puterii de atunci, a modului în care s-a acţionat la nivelul conducerii politice a judeţului Arad, poate cel mai în măsură să ne vor­bească este publicistul Emil Şimăndan, autor a nenumărate anchete şi cărţi scrise în legătură cu evenimentele din 1989 petrecute la Arad. „După şedinţa CPEx, din 17 decembrie, la ordinul lui Nicolae Ceauşescu au fost închise graniţele, majoritatea turiştilor fiind returnaţi de la graniţă. Aradul, judeţ cu trei puncte importan­te de trecere a frontierei (Nădlac, Turnu, Vărşand) şi una feroviară (Curtici) cunoştea foarte bine consecinţele acestei măsuri luate de Ceauşescu. Grănicerii şi poliţia rutieră au fost primii care au fost alarmaţi, în 16 decembrie, la ora 23.00, moment în care la Inspectoratul judeţean MI s-a primit «Situaţia 2», adică intrarea efectivelor în alertă. Tot în 17 decembrie au fost alertate şi Gărzile Patriotice din Arad, care primesc misiunea să organizeze (şi execute), sub comanda col. Liviu Stranski, care era şeful G.P., paza sediului Comitetelor judeţean şi municipal de partid, în vreme ce două detaşamente de militari din UM 01380 Cetate Arad, la ordinul Ministrului M.Ap.N., Constantin Milea, au mărşăluit spre Timişoara“, ne spune Emil Şimăndan. Aşadar, Aradul a intrat într-o stare de alarmă generală, la toate nivelele de structură politică, precum şi în planul forţelor de represiune, în vederea înăbuşirii unor eventualele manifestaţii anticeauşiste. Începând din 18 decembrie până în dimineaţa de 22 decembrie sunt trimişi, rând pe rând, de către Elena Ceauşescu trei mari demnitari politici la Arad - Cornel Pacoste, membru CPEx, Ilie Matei, proaspăt secretar C.C. cu propaganda şi Radu Constantin secretar C.C. pe probleme MI, de securitate şi miliţie - la care se adaugă, în 20 decembrie, generalul lt. Ilie Ceauşescu, adjunct al M.Ap.N. şi şeful Consiliului Politic al Armatei, fratele lui Nicolae Ceauşescu. Motivul venirii acestor înalţi demnitari de partid la Arad Cei trei au fost trimişi din teama conducerii superioare de partid de la Bucureşti ca manifestaţiile împotriva regimului Ceauşescu să nu se extindă şi în municipiul Arad. „Primii doi demnitari amintiţi au cerut urgent primei secretare Elena Pugna să convoace întregul activ de partid din sediu şi din municipiu, respectiv secretarii de partid şi directorii de întreprinderi de pe raza oraşului, pe care i-au instruit să organizeze mi­tinguri de condamnare a «huliganilor», «iredentiştilor» şi «fasciştilor» din Timişoara, care destabilizează ţara. Între timp, gen. lt. Ilie Ceaşescu, care a sosit la Arad cu un avion militar împreună cu mr. Eugen Bădălan, şeful Statului Major al Diviziei din Oradea, a fost aşteptat la Aeroport de prima secretară Elena Pugna şi de comandanţii Unităţilor Militare din judeţ. S-au deplasat în UM 01380 din Cetate, unde acesta a susţinut o expunere în care a trasat poziţia oficială privind acţiunile de la Timişoara, că ungurii au pătruns în ţară (minciuni gogonate, grănicerii şi poliţia rutieră din judeţul Arad cunoşteau cu exactitate situaţia de la frontieră, că nu am fost invadaţi de nici o armată străină), că la Timişoa­ra cadavre de militari plutesc pe Bega, că mişună «agenturile» străine şi a prezentat un document de la o ambasadă din care rezultă că ungurii vor să cucerească Ardealul. Fireşte, asemenea expuneri nu puteau fi crezute nici măcar de cei mai zeloşi şi «dogmatici» activişti de partid şi ofiţeri“, povesteşte reporterul de investigaţie, Emil Şimăndan. Adevărul, abia peste 30 de ani Ce s-a întâmplat ulterior la nivelul structurilor de conducere de partid şi a forţelor de represiune de dinainte de Revoluţie, pentru aflarea „porţiei” de adevăr pe care o putem cunoaşte astăzi - mai trebuie să treacă încă 30 de ani, conform Legii Arhivelor, ca să pu­tem afla întregul adevăr. „Am apelat la cele şapte volume masive (fiecare de peste 800 de pagini) întitulate «Procesul de la Timişoara», unde sunt publicate şi declaraţiile inculpaţilor Cornel Pacoste, Ilie Matei şi Radu Constantin, plus cele ale fos­tei prim-secretare Elena Pugna şi col (r) Neculae Diaconescu, ultimii doi în calitate de martori, la acel proces. Coroborând informaţiile culese din volumele consacrate Procesului cu cele existente pe plan local, în special pe linie de partid (s-a deschis în acest an accesul la arhivele centrale şi locale ale fostelor structuri comuniste, de partid) cel mai interesant document pe plan local le­gat modul în care «s-au pregătit» structurile politice comuniste şi forţele de represiune din subordine, este «Planul Unic de Cooperare pen­tru restabilirea Ordinii Publice grav tulburate în municipiul şi judeţul Arad»”, ne dezvăluie Şimăndan. Când a fost întocmit acest plan şi ce cuprindea el? Pentru aplicarea lui a manifestat un interes deosebit secretarul cu propaganda al C.C. al P.C.R., Ilie Matei, care, după terminarea şedinţei de instruire a activului de partid şi directorilor de întreprinderi în legătură cu condamnarea Timişorii, a cerut (de fapt a ordonat) să se instituie imediat „Centrul unic de comandă la Comitetul Judeţean de Partid”. „Pot să vă relatez foarte multe lucruri în legătură cu acest Plan Unic de Cooperare, respectiv de represi­une a manifestanţilor, dar nu a sosit încă momentul cel mai potrivit pentru asemenea relatări, pentru asemenea evidenţe. Pot să vă spun însă că Planul Unic de Cooperare este datat: «20 decembrie 1989». În acest Comandament judeţean - din care făceau parte prima secretară Elena Pugna, secretarul cu probleme organizatorice Nicolae Angheloiu, comandantul Garnizoanei Militare din Arad, mr. Dumitru Marcu, şeful Inspectoratului judeţean M.I, col. Grigore Sălceanu, şeful Miliţiei judeţene Arad, col. Mihail Cioflică, şi şeful de Stat Major al Gărzilor Patriotice, col. Liviu Stranski - a intrat şi secretarul C.C. al P.C.R. Ilie Matei şi celălalt secretar al C.C. al P.C.R., Radu Constantin, care, cum am precizat deja, răspundea de Ministerul de Interne, de miliţie şi securitate. Evident, s-a format şi o grupă operativă de Stat Major, la Inspectoratul judeţean M.I., la care nu doresc să mă refer din anumite motive, poate bănuite. Cu atât mai mult cu cât unii dintre ei au ajuns persoane importante în Arad, iar alţii chiar au primit la un moment dat şi Certificat de revoluţionar! Fireşte, într-un alt context, am putea dezvolta mai pe larg acest subiect legat de (i)moralitatea noastră postdecembristă!“, ne relatează dezgustat publicistul Emil Şimăndan. Sângele manifestanţilor trebuia spălat de pompieri Prima fisură care s-a produs în cadrul acestui comitet de înăbuşire a Revoluţiei, s-a petrecut în noaptea de 21/22 decembrie, când în piaţa din faţa fostului Comitet judeţean de partid au mai rămas foarte puţini manifestanţi, după unele estimări circa 80 de persoane. „Atunci, secretarul C.C. al P.C.R., Ilie Matei a dat ordinul tembel ca manifestanţii să fie lichidaţi cu împunsături de baionetă, ca apoi piaţa să fie spălată de sânge de către formaţia de pompieri care staţiona în spatele Consiliului. Prima împotrivire a venit (conform declaraţiilor existente în volumele deja menţionate privind «Procesul de la Timişoara») din partea primei-secretare Elena Pugna, care i-a replicat demnitarului trimis la Arad de către Elena Ceauşescu: «Tovarăşe Ilie Ma­tei, nu doresc vărsare de sânge în oraşul pe care-l conduc!» Evident, Ilie Matei a plusat, a transmis ordinul mai departe către mr. Eugen Bădălan, ordin pe care însă mr. Neculai Diaconescu, şeful Statului Major al Şcolii de Ofiţeri în Rezervă din Radna-Lipova, într-o adevărată «complicitate» cu col. Grigore Sălceanu, şeful Inspectoratului Judeţean MI, şi la chemarea-apel adresată armatei de actorul Valentin Voicilă, nu l-a executat, salvând astfel Aradul de la un măcel incomensurabil“, dezvăluie Emil Şimăndan. Asemenea momente de nesupunere faţă de ordinele criminale ale se­cretarului C.C. al P.C.R. Ilie Matei au mai existat însă. În special, col. (r) Florian Moş, şeful Grupei ANTITERO, a refuzat să execute ordinele nesăbuite pe care le dădea acest secretar al C.C. al P.C.R. La 20 de ani de la Revoluţie am ajuns să avem o privire ceva mai clară, mai profundă şi detaşată faţă de evenimentele trăite, deşi au rămas încă o serie de întrebări neelucidate, între care şi aceea privind enigma legată de „terorişti”. „În ceea ce priveşte Planul Unic de Cooperare - care avea 88 de obiective de intervenţie rapidă în toate marile întreprinderi din municipiul Arad, precum şi în principale instituţii sociale, culturale, de învăţământ, ori în bazele sportive ale oraşului, dar şi în primăriile şi unităţile economice din judeţ, în casele de cultură şi căminele culturale ale judeţului, în cele două staţiuni balneoclimaterice Moneasa şi Lipova, în toate campingurile de pe Valea Mureşului şi Valea Crişului Alb, obiec­tive la care trebuiau să intervină uni­tăţile militare din Arad, Ineu şi din Lipova, plus Subunităţile de Miliţie şi Securitate, Pompierii, Apărarea Civilă şi Gărzile Patriotice - aşadar, putem afirma cu certitudine că acel Plan Unic a eşuat, iar cei pes­te 80.000 de manifestanţi de până la fuga lui Nicolae Ceauşescu, şi apoi întregul oraş, au câştigat bătălia pentru democraţie şi libertate, arădenii, împreună cu timişorenii, cu bu­cureştenii, cu celelalte mari oraşe ale ţării, au contribuit din plin la eliminarea de pe scena puterii a temutului dictator“, încheie Emil Şimăndan. Prima zi a revoluţiei arădene Chemarea timişorenilor „Azi în Timişoara, mâine în toată ţara!“ s-a înfăptuit în municipiul Arad în dimineaţa zilei de 21 decembrie, la ora 7.40, când un grup de muncitori de la cea mai tânără unitate economică arădeană, de la Întreprinderea de Orologerie Industrială, în urma unei întreruperi de curent au încetat lucrul şi au ieşit în mod organizat în stradă ca să manifesteze împotriva regimului Ceauşescu. Liderul lor, muncitorul Dănilă Onofrei, a dat tonul la „Deşteaptă-te Române!“ şi au ieşit în stradă. În drumul lor spre Piaţa din faţa Comitetului Judeţean de Partid, i-au luat şi pe ceilalţi muncitori de la Întreprinderea textilă UTA, de la Vagoane, Combinatul de Prelucrare a Lemnului sau pe simpli trecători de pe stradă. În momentul în care coloana cu manifestanţi, lungă de circa 200 de metri, s-a apropiat de Piaţa centrală a oraşului, a fost somată de un baraj al armatei cu focuri de armă îndreptate spre cer. Oamenii nu s-au înfricat însă şi au înaintat până în faţa soldaţilor, unde au început să îşi exprime în mod paşnic dorinţa lor de eliberare. În acea zi s-a constituit ad-hoc primul Comitet local al Frontului Democratic Român din Arad, din care făceau parte revoluţionarii: Crişan Mircea, Voicilă Valentin, Onofrei Dănilă, Dima Traian, Gurilă Constantin, Chiş Claudiu, Popa Maria, Groşan Titus, Ţâşcă Gheorghe, Nemeş Găvrilă, Pencea Ramona, Bordea Corina, Timar Traian, Gancea Alexandru şi Onofraş Vasile. Aşa a început Revoluţia Română din 1989 în cel de-al doilea oraş liber al ţării, Arad. Adrian Cotuna - Glasul Aradului

Primari din judeţ, firme de construcţii şi firme care se ocupă de deszăpezire, sancţionaţi. Zăpada face primele „victime” după şoferii care au avut ghinionul de a ieşi în decor din cauza drumurilor greu practicabile. Este vorba despre două primării din judeţ, unde nu s-a instituit permanenţă la Comandamentul pentru situaţii de urgenţă, firme de construcţii care nu au închis şantierele, aşa cum indică prevederile legale, şi câteva firme care se ocupă de deszăpezire, pentru intervenţii necorespunzătoare. Sancţiunile au fost fie formă de amenzi, fie doar avertismente. Primarii răspund Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Cristian Drăgan, împreună cu subprefectul Radu Stoian au făcut ieri dimineaţa, începând cu ora 5, un control inopinat în judeţ, pentru a verifica modul în care intervin utilajele de deszăpezire şi modul în care primarii gestionează situaţia. „Am găsit situaţii în care acţiunea a fost deficitară. Este vorba despre Buteni şi Zărand, unde nu s-a instituit permanenţa la comitetele de situaţii de urgenţă. Urmează să luăm note explicative”, ne-a declarat Radu Stoian. Întrebat dacă primarii riscă amenzi, subprefectul a subliniat: „Categoric!”. Poliţia a dat amenzi Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii poliţiei arădene, firma care execută lucrări de reabilitare pe Arad-Oradea a fost sacţionată cu amenzi pentru neînchiderea şantierelor potrivit prevederilor legale şi pentru semnalizare defectuoasă a lucrărilor. Două firme care execută lucrări de deszăpezire s-au ales cu avertismente. „S-au dat patru amenzi operatorilor de pe Drumul Naţional 79 pentru că nu a respectat condiţiile prevăzute de avizul de lucru şi două avertismente s-au dat pentru modul mai puţin fericit de intervenţie în municipiul Arad şi în judeţ”, a declarat Adrian Lile, şeful Poliţiei Rutiere Arad. S. B. - Jurnal Arădean

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad a prezentat bilanţul pentru anul 2009, activitatea acesteia îndreptându-se, în special, spre o implicare activă în relaţia cu administraţia locală şi cu instituţiile deconcentrate. Astfel, pe parcursul anului s-a intensificat activitatea de contactare şi dezvoltare a relaţiei cu Consulatele Generale ale Republicii Serbiei, Germaniei, Italiei de la Timişoara, cât şi cu Consulii Onorifici ai Franţei, Austriei, Olandei şi Ungariei de la Timişoara. Aceste demersuri au vizat recunoaşterea CCIA Arad ca şi reprezentant al mediului de afaceri judeţean şi implicit al membrilor CCIA. Camera a continuat şi activitatea de europenizare, prin dezvoltarea de contacte noi şi adâncirea celor existente cu camerele de comerţ. „Activitatea CCIA Arad s-a orientat spre trasarea de noi direcţii strategice de dezvoltare a instituţiei, spre extinderea activităţii instituţionale a Camerei spre întreg mediul de afaceri al judeţului Arad”, ne explică Nicolae Băcanu, preşedintele CCIA Arad. O a doua activitate majoră a vizat preocuparea faţă de măsurile de prevenire şi atenuare a crizei economice-financiare-sociale în judeţul Arad, firmele fiind destul de afectate în acest sens. O altă direcţie de intervenţie s-a îndreptat spre accesarea finanţărilor nerambursabile ale Comisiei Europene şi guvernamentale, atât pentru instituţie, ca şi reprezentant al mediului economic, cât şi pentru mediul de afaceri arădean. S. R. - Observator

Banii strânşi cu ocazia Balului de Cristal au fost donaţi Spitalului Municipal. Seara donaţiilor la Filarmonica din Arad. Totul a fost posibil ca urmare a organizării Balului de Cristal, cel mai prestigios eveniment caritabil al anului gândit de Primăria Arad. Criza a lovit însă şi în generozitatea organizatorilor şi invitaţilor, deşi Primăria a încercat să ţină stindardul sus. Nu toţi cei 200 de invitaţi şi-au făcut aparţia la bal iar sala, deşi s-a dorit a fi la fel de elegantă ca în trecut, luând drept model Balul de Anul Nou din Viena, nu s-a mai ridicat neapărat la eleganţa de altădată. Totuşi, sumele de bani s-au adunat iar secţia ORL pentru copii a Spitalului Municipal va fi amenajată din banii strânşi ieri seara la bal. Evenimentul şi-a propus colectarea de fonduri menite să crească şansele de recuperare a copiilor care suferă de boli grave ale aparatului auditiv. Beneficiarul evenimentului, Secţia ORL a Spitalului Municipal Arad, singura unitate medicală de specialitate din judeţ, avea nevoie de un laborator dotat cu aparatură modernă pentru depistarea precoce a afecţiunilor aparatului auditiv. 200.000, tot anul “Suma de bani pe care o adunăm în acest an va fi destinată tot Spitalului Municipal, mai precis amenajării unei secţii speciale pentru copii cu afecţiuni ORL. Împreună cu câteva asociaţii de caritate, care în fiecare an participă la acest eveniment, avem peste 200.000 de lei, sumă cu care se vor rezolva şi alte probleme sociale”, a declarat primarul Gheorghe Falcă. Directorul Spitalului Municipal Arad, Teodora Olaru, a precizat la rându-i: "Cu aceşti bani, vom finaliza ceea ce am început în anul 2002 şi vom continua modernizarea Spitalului Municipal. Se vor amenaja saloane pentru copiii de la secţia ORL pentru că, până acum, ei erau trataţi în acelaşi loc cu adulţii. Va fi un compartiment care nu exista până acum în Arad şi pe care îl doream de mult timp”. Cel mai bun la vals Dincolo de donaţii, Balul de Cristal a avut parte şi de un altfel de evenimente: din rândul invitaţilor a fost aleasă perechea de cristal (viceprimarul Gianina Pistru şi actorul Zoltan Lovas), dar şi cei mai bun dansatori de vals (primarul Gheorghe Falcă şi directorul Teodora Olaru). Cea mai elegantă dintre invitate s-a dovedit a fi soţia edilului, care în plus a respectat întru-totul tema balului: alb şi negru. Chiar şi aranjamentele florale, venite ca de fiecare dată de la Nădlac, au fost în alb şi negru (aproximativ 5.000 de fire de garoafe albe şi orhidee şi flori de lotus negre). Muzică şi mâncare Pentru că e criză, meniul oferit invitaţilor nu s-a dorit a fi unul spectaculos. Totuşi, participanţii au fost trataţi cu o gustare rece (tartine cu foie gras de canard şi fromage), o gustare caldă (foie gras în foietaj cu sos de vin), un file de ton roşu cu Sushi Nori şi sos Café de Paris (sos de ierburi aromate), iar la desert s-a servit cremă Ganache. Invitaţii au plătit fiecare 500 lei pentru bilet. Tot pe fondul crizei, atmosfera a fost întreţinută doar de corul şi orchestra Filarmonicii de Stat din Arad şi de baletul Operei din Timişoara. A. B. - Jurnal Arădean

Urmând tradiţia demarată din anul în care a preluat castelul de la Săvârşin, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, Casa Regală a împărţit daruri nevoiaşilor din comuna Săvârşin şi satele aparţinătoare. Ieri, 20 decembrie 2009, au fost împărţite primele daruri familiilor cu probleme din localitatea Căprioara, până la Crăciun urmând ca şi celelalte localităţi să fie vizitate de reprezentanţii Casei Regale, în total un număr de 450 de astfel de pachete urmând să fie împărţite colindătorilor şi familiilor necăjite. Pentru locuitorii localităţii Căprioara, ziua de duminică, 20 decembrie a fost una cu totul specială. Au fost vizitaţi de însuşi Majestatea Sa, Regele Mihai, care în ciuda senectuţii a condus personal autoturismul şi a coborât la fiecare familie alături de fiica sa, Principesa Margareta, pentru a oferi darurile. Ca în fiecare an, au fost primiţi cu o deosebită simpatie. Cu ochii în lacrimi, căpriorenii vizitaţi de alteţele sale, au rememorat clipe din trecut când Regele Mihai le vizita peşterile din localitate şi le-au spus necazurile ce le au pe suflet. Impresionată de durerea ce răbufnea din vorbele oamenilor, Principesa Margareta a hotărât ca cei mai sărmani dintre sărmani să beneficieze şi de lemne pentru încălzire. „Suntem atât de fericiţi că Majestatea Sa, Regele Mihai, ne-a călcat pragul acum în preajma Sfintelor Sărbători. Am pe perete poza sa pusă ca o icoană şi atunci când mă rog la Dumnezeu o fac şi pentru el, ca să aibă putere şi sănătate. Nu puteam avea parte de un cadou mai frumos de Crăciun decât vizita sa. Îmi amintesc când era tânăr şi venea la noi, la Căprioara. Şi atunci, la fel ca şi acum, a ajutat mulţi oameni necăjiţi. Dumnezeu să-i dea putere şi să­nătate, şi să aibă sărbători fericite“, a declarat o venerabilă căprioreană. Nicolae B. - Glasul Aradului