|
|
Joi,
22 octombrie 2009 |
|
- Doar
7% dintre arădenii chestionaţi consideră că nu există
corupţie în cadrul administraţiilor publice locale
din judeţul Arad
|
|
Federaţia
Organizaţiilor Neguvernamentale Arad, alături de Lector
univ. dr. Regis Roman, a realizat o analiză bazată
pe probleme de administraţie, prin aplicarea unui
chestionar la un eşantion reprezentativ de 1250 de
subiecţi din municipiul Arad, 3 oraşe din judeţul
Arad şi aşezări rurale reprezentative. „Studiul
propus de noi este unul constatativ şi a fost realizat
pentru descoperirea modalităţilor în care este percepută
administraţia locală şi a problemelor privind transparenţa
proceselor decizionale locale în această zonă a ţării”,
ne explică Regis Roman.
În cadrul studiului s-a urmărit relevarea unor structuri
de evaluare a problemelor administrative locale din
judeţul Arad. Prima întrebare din chestionar a vizat
gradul de mulţumire faţă de modalitatea în care Primăria
din localitatea de reşedinţă îşi desfăşoară activitatea.
Majoritatea celor intervievaţi: 60,2% nu sunt mulţumiţi
de activitatea desfăşurată în primării, ceea ce denotă
o funcţionare improprie a instituţiilor locale reprezentative
ale statului. La întrebarea a doua „Aţi auzit
de legea 52 din 2003 privind transparenţa decizională
în administraţia publică?”, cei mai mulţi subiecţi
recunosc faptul că nu au auzit de lege, 68,8%, ceea
ce constituie o atitudine prea puţin civică arătând
în mod flagrant o lipsa de informare, dar şi de interes
faţă de problemele administrative locale. Întrebarea
a treia a urmărit să descopere dacă la nivelul comunicării
instituţionale, Primăria de care aparţin subiecţii
este transparentă în relaţiile cu cetăţenii. Din răspunsurile
acordate se observă că interesul administraţiilor
locale în privinţa comunicării cu cetăţenii este relativ
mic, de vreme ce numai 12,5% afirmă că este transparentă
în mare măsură, pe când un procent de 52,6% consideră
că Primăria, ca instituţie, este transparentă în mică
măsură sau deloc în relaţiile cu cetăţenii. Este necesară
dezvoltarea comunicării instituţionale şi îmbunătăţirea
segmentului de relaţii cu publicul.
Întrebarea a patra a avut scopul să evalueze în ce
măsură se consideră că hotărârile Consiliului Local
al Primăriei de unde aparţin sunt în acord cu interesele
şi aşteptările cetăţenilor. Majoritatea subiecţilor
consideră că hotărârile CL sunt într-o oarecare măsură,
37,5%, sau într-o mică măsură, 33,9%, în acord cu
interesele şi aşteptările lor. Pe de altă parte sunt
interesante procentele semnificative de subiecţi care
consideră că hotărârile CL nu îi privesc 8,0% sau
nu ştiu, nu răspund 5,5%, iar numai 15,1% dintre cetăţeni
consideră că hotărârile CL sunt în mare măsură în
acord cu interesele cetăţenilor.
Întrebarea cu numărul cinci a urmărit să descopere
dacă se consideră că Primăria de care aparţin trebuie
să îşi consulte cetăţenii în legătură cu deciziile
pe care le ia. Aici, se observă un procent îngrijorător
care consideră că Primăria nu trebuie să îşi consulte
cetăţenii în legătură cu deciziile pe care le ia 27,3%,
procent care este apropiat de cel obţinut prin întrebarea
care viza hotărârile consiliului local ce sunt în
acord în mică măsură cu interesele cetăţenilor 33,9%
ceea ce arată indiferenţa autorităţilor locale faţă
de nevoile cetăţenilor dar şi gradul mic de participare
activă al cetăţenilor la treburile administraţiilor
locale. Întrebarea a şasea constituie o completare
a întrebării anterioare şi se adresează celor care
au răspuns „DA”: „Dacă „Da” cum ar trebui
să consulte cetăţenii în legătură cu deciziile pe
care le ia?” Cei mai mulţi dintre subiecţi 64%
aleg variantele active şi interactive de consultare
a lor: fie prin dezbateri publice, fie prin crearea
consiliilor consultative în detrimentul mijloacelor
de comunicare unidirecţională: prin publicaţii scrise
sau prin informări stradale (16,8% şi 17,8%).
Următoarea întrebare a urmărit perceperea gradului
de autoevaluare a modalităţilor de implicare în problemele
administrative locale, unde, un procent majoritar
de 75,6% din subiecţii supuşi chestionării consideră
că nu se implică suficient în problemele administrative
locale.
Altă întrebare are în vedere gradul de cunoaştere
de către cetăţeni a unei modalităţi de intervenţie
în luarea deciziilor la nivel local (în proiecte de
hotărâri ale Consiliului Local). Ponderea cea mai
mare a cetăţenilor nu cunoaşte nici măcar o modalitate
de intervenţie în luarea deciziilor la nivel local
(58,6%).
A noua întrebare a urmărit să descopere dacă cetăţenii
au participat la o dezbatere publică sau au fost consultaţi
vreodată de către Primăria de care aparţin în legătură
cu un proiect de hotărâre ce urmează a fi luată de
către Consiliul Local. Răspunsurile arată că peste
77,7% din cetăţeni nu au fost consultaţi niciodată
în legătură cu un proiect de hotărâre ce urmează a
fi luată de către Consiliul Local, procent explicabil
şi prin faptul că deciziile sunt luate fără a ţine
seama în mod nemijlocit de punerea în dezbatere publică
a problemei respective.
Întrebarea nr 10 a urmărit sesizarea nivelului ascuns,
indirect, de percepere a corupţiei, de vreme ce subiecţii
au fost intervievaţi dacă, în general, consideră că
s-au promovat în cadrul Primăriei hotărâri de Consiliu
Local care au favorizat pe cineva în dauna comunităţii.
Majoritatea intervievaţilor consideră că nivelul ascuns,
indirect de corupţie, este mare de vreme ce doar 10,2%
din subiecţi consideră că nu s-au promovat în cadrul
Primăriei hotărâri care să favorizeze pe cineva, însă
cei mai mulţi consideră că rar sau deseori s-au promovat
hotărâri favorizante: 34,4% şi 39,2%, şi 16,3% nu
ştiu sau nu răspund.
Penultima întrebare a urmărit să se sesizeze în mod
direct perceperea nivelului de corupţie în cadrul
administraţiei publice locale. Numai 7,0% consideră
că nu există corupţie în cadrul administraţiilor publice
din judeţul Arad, în rest, 35,6% şi 45,0% consideră
că există corupţie la nivel mic sau că există corupţie
generalizată, procente ce corespund celor de la întrebarea
anterioară, nefiind statistic semnificativ diferite,
ci reflectând opinia cetăţenilor în legătură cu nivelul
de corupţie din cadrul administraţiilor publice locale
din judeţul Arad.
Ultima întrebare a urmărit domeniile de interes în
legătură cu care se consideră că cetăţenii ar trebui
să fie consultaţi de către Primărie.
Un procent mare, de 36,4%, din subiecţii intervievaţi
vor să fie consultaţi în legătură cu adoptarea bugetului
Primăriei de care aparţin, de construcţii şi urbanism
21,3% şi de apă, canalizare şi utilităţi 23,9%, iar
un procent de aproximativ 7,2% consideră că trebuie
să fie consultaţi în legătură cu toate problemele.
S.
R. - Observator
|
|
|
Din
bugetele CLM şi CJA au fost achiziţionate 17 vehicule
care vor circula în municipiu şi judeţ.
Parcul
auto al Companiei de Transport Public Arad s-a îmbogăţit
cu mai multe microbuze şi midibuze noi ce vor circula
în scurt timp pe diverse rute atât în municipiu, cât
şi în judeţ. Este vorba de 17 vehicule cu design modern
şi bune performanţe tehnice, achiziţionate prin licitaţie
atât din fonduri ale Consiliului Local (aproape 1,6
milioane de lei pentru zece microbuze) cât şi ale
Consiliului Judeţean (circa un milion de lei pentru
şapte vehicule).
Aceste microbuze se vor regăsi pe traseele cu încărcare
redusă de călători, dat fiind capacitatea mică de
transport (28, respectiv 34 de locuri, pe scaune şi
în picioare - cele urbane; 17, 20, 29 de locuri -
cele din judeţ).
„Cele zece microbuze utilizate în reţeaua din
municipiu vor funcţiona în regim de linie rapidă,
şi vor circula pe trasee în diferite cartiere arădene
precum Bujac, Gai, Grădişte, Micălaca, Aradul Nou,
pentru accesarea reţelei de transport cu tramvaiele”,
spune directorul tehic al CTP, Petru Cuvineanu.
Trebuie menţionat că unul din aceste zece microbuze
are acces pentru persoanele cu dizabilităţi (înclinare
laterală plus rampă uşă spate) şi că un bilet va costa
tot 1,5 lei (ca pe celelalte mijloace de transport
în comun). În ceea ce priveşte microbuzele ce vor
circula în judeţ, precizăm traseele: Mailat - Arad,
Lipova - Săvârşin, Lipova - Cladova, Lupeşti - Săvârşin,
Peregu Mare - Pecica, Şepreuş - Arad. Luna viitoare
va avea loc o nouă licitaţie pentru cumpărarea altor
patru microbuze ce vor circula pe alte trasee din
judeţ.
G.
K. - Jurnal Arădean
|
|
- S-a
inaugurat Studioul Arad FM
|
|
Inaugurarea
sediului studioului local al Societăţii Române de
Radiodifuziune a avut, ieri, loc în prezenţa mai
multor personalităţi arădene.
Studioul amenajat la Sala Sporturilor din Arad, de
către Radio Timişoara, permite înregistrarea sau transmiterea
în direct a unor emisiuni, dar şi a competiţiilor
sportive desfăşurate în aceeaşi clădire. De asemenea,
acelaşi studio va fi folosit şi pentru programe înregistrate
sau transmise pentru celelalte posturi Radio România,
inclusiv Radio România Actualităţi.
Tot, ieri de la ora 11.00 a avut loc prima transmisie
în direct pe 630 kHz la care au participat şi o parte
dintre invitaţi printre care şi Adrian Ţolea, vicepreşedintele
Consiliului Judeţean Arad şi Maria Ţoghină, preşedinte
Radio România. În timpul emisiunii, arădenii au putut
intra în direct pentru a-şi exprima părerea. „Odată
cu startul emisiei FM în zonă, din acelaşi studio
vor fi transmise şi programele locale Arad FM, pentru
început între orele 8.00-10.00 şi 13.00-16.00, simultan
cu cele ale Timişoara FM (programul local transmis
la Timişoara pe 105,9 MHz). Aria de acoperire a acestui
emiţător se preconizează a fi însă mai mare, având
în vedere că emisia se va face de la Şiria, deci de
la o altitudine mult mai mare”, a afirmat Mihai
Anghel, redactor şef Radio Timişoara.
Amintim că primul semn al prezenţei Arad FM în oraşul
nostru a avut loc în vară, când s-a organizat concertul
grupului german „The Intersphere”
Adrian
Cotuna - Glasul Aradului
|
|
- (Ne)Şansa
fertilizării in vitro
|
|
Mulţi
dintre arădenii care vor, dar nu pot să aibă copii,
se adresează unei clinici din Szeged.
În România nu există, încă, un cadru legal care să
permită fertilizarea in vitro (FIV). Dar sunt câteva
centre în ţară, unde cuplurilor cu probleme de sterilitate
li se oferă şansa de a avea copii prin metoda FIV.
Aceste centre funcţionează pe baza unei acreditări
temporare acordate de Agenţia Naţională de Transplant.
Cel mai apropiat de Arad, centrul de la Clinica Bega
din Timişoara (unde, anual, 500 de bebeluşi erau concepuţi
în afara uterului matern) a fost închis în primăvara
acestui an din cauza nerespectării circuitelor interne
şi încălcării normelor de purificare a aerului.
La
Szeged!
Din acest motiv, dar nu numai, cuplurile
arădene cu probleme de sterilitate sunt nevoite să
treacă graniţa, în Ungaria, pentru a urma tratamente
de fertilizare. Institutul Kaali din Szeged este recunoscut,
din acest punct de vedere, pentru serviciile sale.
O bună parte dintre ginecologii arădeni le recomandă
pacientelor lor să se adreseze clinicii maghiare.
Aceasta este preferată şi pentru costurile mai mici
şi condiţiile de spitalizare net superioare celor
de la noi din ţară. În plus, aici cuplurile pot negocia
cu clinica posibilitatea recuperării costurilor (sau
măcar a unei părţi din totalul costurilor), în cazul
în care tratamentul de fertilizare nu reuşeşte.
Costul unei proceduri de fertilizare in vitro variază
în jurul sumei de 1.500 de euro. Banii vin exclusiv
din buzunarul beneficiarilor români. Aceştia nu pot
obţine de la Casa de Asigurări de Sănătate nici măcar
o parte din finanţarea tratamentului întrucât fertilizarea
in vitro nu se află pe lista de servicii ce ar putea
fi decontate pe baza formularelor europene.
În acest context, ar fi de amintit că unguroaicele
beneficiază de cinci încercări gratuite de fertilizare
in vitro, finanţarea acestora fiind suportată integral
din fondul de asigurări de sănătate din Ungaria.
Perspective
Ministerul Sănătăţii din România are de gând
ca, de anul viitor, să deruleze un program naţional
de susţinere a cuplurilor cu probleme de sterilitate.
Dar programul nu va avea decât 250 de beneficiari
la nivelul întregii ţări. Din bugetul de aproximativ
2.000 de euro alocat fiecărui cuplu, ar urma să fie
susţinută doar o singură procedură de fertilizare
in vitro. În cazul în care este nevoie ca aceasta
să fie repetată, următoarele costuri financiare vor
fi suportate de cupluri.
Până când programul va deveni funcţional, poate că
se va reuşi şi adoptarea unei legi care să stabilească
clar reglementările privind fertilizarea in vitro.
Deocamdată avem doar un proiect de lege a reproducerii
umane asistate şi embriologiei, proiect aflat în dezbatere
publică.
Absenţa legislaţiei a fost principala cauză a eşecului
înregistrat, în urmă cu aproximativ cinci ani, de
Spitalul Matern din Arad, în încercarea de a crea
un centru de fertilizare in vitro. Maternitatea arădeană
a rămas, însă, cu un compartiment pentru tratamentul
sterilităţii (incapacitatea femeii de a rămâne gravidă)
şi infertilităţii (incapacitatea femeii de a păstra
sarcina).
În prezent, Spitalul Genesys din Arad se află în tratative
tocmai cu Institutul Kaali din Szeged în vederea creării
unui compartiment de fertilizare in vitro în cadrul
clinicii private arădene. Până la apariţia legislaţiei,
aici se va putea beneficia doar de serviciile premergătoare
fertilizării in vitro (consultaţii, analize etc.).
Se pare că paciente vor fi suficiente, dacă ţinem
cont de faptul că pe lista unui medic ginecolog arădean
care colaborează cu Clinica Kaali, se află permanent
în evidenţă zece femei cu fertilizare in vitro.
Primii
copii concepuţi in vitro
Metoda fertilizării in vitro s-a extins rapid
în ultimii 20 de ani, după ce s-a născut primul copil
conceput în afara corpului uman (1978, Anglia). În
ţara noastră, naşterea primului copil conceput in
vitro s-a întâmplat în 1996, la Clinica Bega din Timişoara
- primul centru de fertilizare in vitro din România.
Sute de arădence s-au adresat, de-a lungul timpului,
acestui centru, iar în urmă cu 11 ani, s-a născut
şi primul copil (o fetiţă) din Arad conceput in vitro,
la Timişoara.
Când
se recurge la FIV?
Cauzele care duc la sterilitate sunt în proporţie
de 47% masculine (spermatozoizi leneşi sau cu malformaţii)
şi 53% feminine (patologie la nivelul canalului cervical,
al trompelor sau al cavităţii uterine, probleme cu
ovulaţia sau alte cauze). Potrivit statisticii, 10%
din cupluri nu pot avea copii fără ajutorul specialiştilor.
Şansele ca fertilizarea in vitro să reuşească din
prima încercare sunt de 35% la femeile cu vârsta mai
mică de 36 de ani şi de 10% la cele de peste 39 de
ani.
D.
D. - Jurnal Arădean
|
|
- Pepiniera
plopilor energetici, o investiţie tot mai benefică
|
|
Preocupat
printre altele de creşterea numărului locurilor de
muncă din zonă, primul edil din comuna Bata, Ion Micurescu
a fost şi este mereu interesat să atragă investitori
care să fie interesaţi de potenţialul deosebit pe
care îl oferă comuna.
În această idee, în primăvara acestui an s-a negociat
cu o firmă din Germania, interesată de a face o pepinieră
de culturi energetic. Este vorba de un hibrid aparte
de plop care necesită condiţii deosebite de cultură,
apa fiind primordială.
100
de hectare redate… producţiei
Firma a luat, astfel, în arendă o suprafaţă de 100
ha de teren, suprafaţă care nu era cultivată de ani
buni. Pe acest teren în scurt timp investitorii nemţi
au pus bazele pepinierei de plopi energetici, terenul
fiind curăţat rapid de toată vegetaţia sălbatică şi
pregătit pentru plantarea celor trei milioane de puieţi!
Acest plop modificat are o mare valoare calorică,
similar lemnului de esenţă tare dar cu o creştere
mult mai rapidă. După doi ani aceştia vor fi folosiţi
ca butaşi pentru a fi plantaţi în alte locuri, pe
alte parcele pregătite în acelaşi mod. După cinci
ani de creştere, se recoltează, se toacă, se brichetează,
constituind combustibil (biomasă) pentru centralele
termice de producere atât a energiei electrice cât
şi termice. Nemţii au precizat că se preconizează
constituirea cel puţin a trei cicluri de câte cinci
ani de producţie a acestui tip de arbore modificat,
a cărui lemn are o valoare calorică mult superioară
soiului iniţial.
Noi
locuri de muncă şi… deschidere
Constituirea acestei plantaţii, pe lângă avantajele
evidente: locurile de muncă iniţiale create în zonă;
reintroducerea în circuitul activ a unui teren care
era neutilizat - pe el vieţuind tot felul de animale,
cum ar fi mistreţii, care produceau deseori stricăciuni
pe terenurile însămânţate din vecinătate - a dus şi
la creşterea ulterioară a numărului locurilor de
muncă. Dacă la început au fost câţiva, ulterior s-a
ajuns la un număr de 20 de lucrători angajaţi. De
asemenea acestă premieră a dus şi la ieşirea din anonimatul
actual al numelui localităţii, Bata fiind acum un
nume cunoscut unor posibil alţi investitori în acest
domeniu, al energiilor alternative!
După cum ne relata încântat primarul din Bata, după
apariţia articolului în cotidianul nostru au început
să sune telefoanele, multă lume fiind interesată
de această iniţiativă salutară, şi de posibilitatea
ca şi în alte zone să poată fi aplicată.
Investitorii
vor face un drum pietruit
Deoarece plopii energetic sunt o cultură deosebită,
tot deosebite sunt şi tratamentele ce trebuie să li
se aplice. În această idee o serie de utilaje ar trebui
să intre în interiorul culturii, dar imediat ce cade
o ploaie mai serioasă acest lucru nu mai este posibil.
Aşa că firma germană a hotărât că e nevoie să construiască
măcar un drum pietruit pentru a avea acces la respectiva
cultură în orice moment, indiferent de vremea de afară.
Aşa că a trecut la treabă şi deja a făcut toate formele
şi a obţinut toate aprobările iar în cel mai scurt
timp vechiul drum de ţară care face legătura între
drumul comunal Bata-Bătuţa şi malul Mureşului, în
direcţia Bulci va fi pietruit. Drumul va putea fi
utilizat şi de localnici, fireşte. Pe drumul în cauză
se vor depune câteva zeci de tone bune de piatră de
la cariera din vecinătate.
Se
va face şi împrejmuire
Pentru a fi protejată de stricăciunile animalelor
din zonă, în special al iepurilor, firma germană a
hotărât să împrejmuiască cultura cu un gard protector.
Şi acestă lucrare se va face în perioada imediat următoare,
în cel mai scurt timp posibil, după obieceiul nemţesc.
Nemţii
au planuri mari
Încurajaţi se pare de succesul obţinut la Bata, după
cum ne relata primarul comunei Ion Micurescu, investitorii
germani vor să-şi extindă afacerea. În această idee,
din discuţiile primarului cu dânşii a reieşit că în
următoarea perioadă vor să mai ia în arendă o suprafaţă
mult mai mare de pământ care să fie în apropierea
unui curs de apă, atât în judeţul Arad - adică mai
ales în judeţul Arad - cât şi în judeţele limitrofe
Aradului. Cifra până la care sunt dispuşi să se extindă
investitorii nemţi este una deosebită, este de circa…
30.000 de hectare. Ţinându-se cont de noile tendinţe
mondiale de a se folosi drept combustibili şi alte
surse alternative - de preferinţă bio, cultivarea
acestui plop energenic la noi ar putea fi şansa unei
părţi a agriculturii româneşti de a scăpa de suprafeţele
ajunse pârloagă din lipsa finaţărilor şi a unora dintre
posesorii acestor suprafeţe - mai ales a acelora foarte
în vârstă - de a scăpa de sărăcie prin arendarea terenului.
Asta cu atât mai mult cu cât firma germană se gândeşte
la un contract de arendare pe o perioadă de 15 ani,
încheiat fără intermediar, direct cu proprietarii
pământului respectiv.
Florica
Bunaciu - Glasul Aradului
|
|
|
|
Căutare
în arhiva Virtual Arad
Colectivul de redacţie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Truţiu
Florin.
O parte din ştirile Virtual
Arad News au fost preluate şi din următoarele surse:
Agenţia
Mediafax,
Ziarul Jurnal arădean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Ediţia de Vest), România
Liberă, Astra Aradeană,
Ziarul
Glasul Aradului,
TV
Arad, Info
TV.
|
|