|
|
Virtual
Arad sustine petitia
"Ajunge! Nu mai acceptam sa fim batjocoriti!",
va invitam sa o semnati.
Luni,
23 februarie 2009
|
|
- Pierderile
de caldura de pana la 50% necesita reabilitarea termica
de urgenta
|
|
In
contextul derularii programului de reabilitare termica
a apartamentelor din Arad, CLM va adopta „Programul
local privind cresterea performantei energetice la
blocurile de locuinte pentru anul 2009”.
Finantarea inventarierii blocurilor de locuinte si
a elaborarii documentatiei de proiectare - raportul
de audit energetic, certificatul de performanta energetica
cu evidentierea consumului specific anual pentru incalzire,
documentatia de avizare a lucrarilor de interventie
si proiectul tehnic si detaliile de executie vor fi
asigurate anul acesta din Bugetului General al Municipiului
Arad.
Se va lua aceasta masura din cauza pierderilor energetice
mari, de pana la 40%-50%, fapt care reclama reabilitarea
termica de urgenta a cladirilor - blocuri de locuinte.
Vor avea loc: izolarea termica a peretilor exteriori,
inlocuirea ferestrelor si a usilor exterioare existente,
inclusiv a tamplariei aferente accesului in blocul
de locuinte, cu tamplarie performanta energetic; termo-hidroizolarea
terasei/termoizolarea planseului peste ultimul nivel
in cazul existentei sarpantei; izolarea termica a
planseului peste subsol, in cazul in care prin proiectarea
blocului sunt prevazute apartamente la parter.
Toate acestea au drept scop cresterea performantei
energetice a blocurilor de locuinte, respectiv reducerea
consumului de energie pentru incalzirea blocurilor
de locuinte, fapt care are ca efect reducerea costurilor
de intretinere cu incalzirea, in conditiile asigurarii
si mentinerii climatului termic interior.
Primele apartamente vor fi alese in functie de lista
de prioritati pe etape de interventie pentru finantarea
cheltuielilor privind reabilitarea termica a cladirilor
si solicitarile Asociatiilor de proprietari privind
inscrierea in programul local privind cresterea performantei
energetice a blocurilor de locuinte.
Proiectul are o anexa unde sunt mentionate asociatiile
de proprietari inscrise in „Programul local
privind cresterea performantei energetice la blocurile
de locuinte, pentru anul 2009”.
Dana
Mirea - Observator
|
|
- „Prioritatea
Consiliului Judetean este infrastructura”
|
|
Discutie
cu Nicolae Iotcu, presedintele Consiliului Judetean
Arad
-
Bugetul general se apropie de finalizare (n.r. interviul
a fost realizat inainte de adoptarea bugetului). Din
cate se aude, Aradul nu sta prea bine in ceea ce priveste
alocarea de fonduri. Ce date concrete aveti in privinta
repartizarii sumelor pe judete?
- Aradul sta mult mai bine decat anul trecut la repartizarea
banilor. Startul in bugetul actual este mai bun si
ca finalul anului trecut si, cu atat mai mult, ca
si inceputul anului trecut. Exista sume in plus la
drumuri si, de asemenea, sunt si alte sume care vor
ajunge la comunitatile locale. Vor fi sigur repartizate
dupa formula, astfel ca nu va exista nici un dubiu
in ceea ce priveste impartirea sumelor alocate comunitatilor
locale.
- Mai concret…
- Date concrete o sa avem imediat ce se finalizeaza
bugetul, deoarece exista o formula de repartizare,
pe care o aplica Directia Generala a Finantelor Publice.
Cat priveste repartitia banilor din cotele care ne
revin noua, acestia vor fi alocati numai pe proiecte,
atat pentru moderniza-rea drumurilor comunale, cat
si pentru modernizarea strazilor din interiorul localitatilor.
Totodata, va exista un sprijin si pentru unele dintre
caminele culturale din judet si vom continua, sigur,
sprijinul si pentru culte. Oricum ne bazam foarte
mult in acest an pe faptul ca realizarea bugetului
din acest an aduce o noutate. Si anume, Ministerul
Dezvoltarii accepta foarte multe proiecte la finantare,
inclusiv pe drumuri judetene - lucru care pana acum
nu s-a intamplat - cat si pentru constructia de noi
sali de sport, continuarea lucrarilor la cele care
au fost incepute deja, constructia de sali noi de
sport si pentru construirea si reabilitarea unor asezaminte
culturale. Aceste proiecte pot atinge sume importante,
iar noi ca si Consiliu Judetean vom indemna primarii
sa produca aceste proiecte si sa le depuna. Pot sa
spun ca, in momentul de fata, exista deja proiecte
depuse de primarii mai harnici din judetul Arad.
- Spuneati ca Guvernul Tariceanu nu aloca fonduri
pentru judetul Arad. Totusi, nici noul Guvern nu este
mai darnic cu Aradul. Nu credeti ca judetul nostru
ar trebui sa primeasca mai mult avand in vedere ca
este printre primii contribuabili la buget ?
- E o mare diferenta intre locul 41 de anul trecut
si locul 15 pe care ne situam in acest an. Repet,
s-a aplicat si la acest buget o formula, iar in ceea
ce priveste repartitia sumelor pe locuitor noi suntem
mult mai in fata. Sigur, sunt judete care vor primi
mai mult decat noi, dar au o populatie mai mare si
o intindere mai mare. Fata de ceea ce ne-a lasat Guvernul
Tariceanu anul trecut, anul acesta putem spune ca
Aradul a facut un salt semnificativ in ceea ce priveste
alocarea de fonduri.
- Guvernul a anuntat ca va pune accent pe fondurile
europene, avand in vedere criza economica. Ce proiecte
pregateste CJA pentru a atrage fonduri din alte surse
decat cele bugetare ?
- Sunt doua categorii de fonduri. Unele pe care
le atrage Consiliul Judetean si unele care sunt atrase
de comunitatile locale. In ceea ce priveste Consiliul
Judetean, noi, in momentul de fata, suntem in faza
de licitatie. Licitam primii bani europeni. Si anume,
tronsonul de drum Judetean Julita-Madrigesti. Speram
ca aceasta procedura sa se incheie cat de curand.
Urmeaza apoi sa ne ocupam de masterplanul pentru apa
si canalizare. Aici investitia se va ridica la 139,5
milioane de euro. Speram ca sfarsitul acestui an ne
va prinde cu acest proiect chiar in faza de achizitie.
Mai exista de asemenea si programul de gestionare
a deseurilor. Acest proiect a fost aprobat de Ministerul
Mediului. Urmeaza sa efectuam studiul de fezabilitate
si apoi sa urmam procedurile. Si pe „Drumul
vinului” ne aflam intr-o stare avansata
in ceea ce privesc procedurile, in sensul ca proiectul
tehnic este finalizat. Mai urmeaza sa parcurgem etapa
urmatoare. Si „Drumul vinului”
este tot un proiect de infrastructura. Pana acum,
am vorbit despre proiectele pe care le gestioneaza
Consiliul Judetean. In ceea ce priveste comunitatile
locale, suntem in faza in care noi asiguram consultanta
si indemnam primarii sa depuna pe Masura 3.2.2., proiecte
de infrastructura care inseamna asfaltare de drumuri
investitii in asezaminte culturale alimentari de apa
si canalizare. Aici este o singura problema pot sa
spun. Din informatiile mele, si va rog sa ma credeti
ca sunt foarte precise, judetul Arad este pe ultimul
loc in ceea ce inseamna numarul de proiecte depuse.
Chiar in aceste zile am avut o discutie cu Directiile
implicate in gestionarea acestor proiecte, pentru
ca nu noi Consiliul Judetean le gestionam si le-am
atras atentia si le-am cerut sa depuna eforturi pentru
a scoate Aradul de pe acest loc. Aici este o vina
a acestor institutii, carora eu le-am atras atentia
si cu ani in urma, inainte de a fi presedinte de Consiliu
Judetean, ca de ei depinde daca vor aduce aceste fonduri.
Si aici nominalizez Directia Agricola, Consultanta
Agricola. Aici trebuie facut un efort si eu o sa incerc
sa ma implic in acest lucru pentru ca este pacat ca,
din suma de bani europeni care este destinata Romaniei,
Aradul sa foloseasca foarte putin pentru modernizarea
satului Romanesc. Si acest lucru nu depinde de mine,
depinde foarte mult de aceste institutii, pentru ca
ele promoveaza aceste proiecte, verifica si pot sa
ajute primarii in a-si elabora proiecte corecte.
- Dar de ce credeti ca nu s-au depus proiecte,
nu exista destui specialisti care sa se ocupe de elaborarea
lor?
- Da, este o lipsa de specialisti in mediul rural,
dar nu specialistii produc aceste proiecte. Fiecare
primarie isi angajeaza o firma de consultanta, care
se ocupa de proiecte. Eu cred ca promovarea masurilor
PNADR (Programului National pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala, n.r.) in interiorul judetului si
convingerea primarilor ca trebuie sa faca aceste proiecte
a lipsit. Este ca atunci cand apare pe piata un produs
nou si nu-l promovezi. Normal ca nu se vinde. Acelasi
lucru trebuiau sa faca si aceste institutii care traiesc
din bani publici si al caror rol era si cel de a se
ocupa ca Aradul sa aiba cat mai multe proiecte depuse.
Eu sunt convins ca in perioada urmatoare, printr-un
efort sustinut, atat de Consiliul Judetean, cat si
de institutiile carora le-am cerut sa se implice mai
mult, vom recupera din decalajul fata de alte judete.
- Vorbeati despre proiectele cu finantare europeana,
despre care tot auzim de multa vreme. Cand vor incepe
efectiv lucrarile la acestea?
- Primul proiect la care sunt convins ca lucrarile
vor incepe in aceasta primavara, care intr-o mica
masura, depinde si de faptul daca licitatiile se termina
fara contestatii si fara celelalte lucruri care se
intampla de obicei la o licitatie, cred ca luna mai
ne va gasi in plina lucrare in ceea ce priveste modernizarea
tronsonului de drum Julita-Madrigesti. Aceasta este
estimarea noastra conform unor grafice. Eu sper ca
lucrurile sa se si intample asa si sa nu intampinam
alte probleme din cauza unor lucruri legate de procedurile
de achizitie. Cat priveste partea cealalta a banilor
pe care ii vom investi pe drumurile judetene din fondurile
noastre, imediat dupa ce avem aprobat bugetul o sa
intram in faza de licitatie cu o parte din drumuri,
urmand ca apoi, in cursul anului, sa cautam noi strategii
de care avem nevoie in momentul de fata la Consiliul
Judetean, sa incepem modernizarea si reabilitarea
unor tronsoane importante de drum din judetul Arad.
Pe cele doua categorii de finantare, atat pe finantare
din bugetul Consiliului Judetean, cat si pe finantare
din bugetul Ministerului Dezvoltarii.
- In judetul Arad exista cateva zone deficitare
la capitolul investitii. De exemplu Valea Muresului,
zona Gurahont. Are CJA o strategie pentru atragerea
unor companii in zona si crearea unor locuri de munca?
- Consiliul Judetean face eforturi de a convinge
investitori sa mearga in aceste zone. La toate intalnirile
pe care le-am avut cu diferite grupuri de investitori
de afara, i-am indemnat sa investeasca in aceste zone,
pentru ca intr-adevar exista un decalaj intre cele
doua parti ale judetului. Exista o parte mai dezvoltata
si o parte mai putin dezvoltata in ceea ce priveste
volumul de investitii. Ceea ce putem face noi, Consiliul
Judetean, in primul rand este sa incercam, prin tot
ce inseamna programe de finantare, sa gasim solutii
pentru a imbunatati infrastructura in aceasta zona.
- Ce alte investitii importante pregatiti pentru
acest an?
- Este vorba de inca cateva obiective importante
pe care mi le-am propus. Pana la jumatatea anului
trebuie sa finalizam podul de la Bocsig peste Cris,
sa terminam lucrarea inceputa pe drumul Seleus-Ineu
si, totodata, sa reusim sa alocam banii pentru proiectare
la podul dinspre Secusigiu inspre Pecica. Pe langa
acestea ne vom ocupa de drumurile pe care le-am promis:
Horia-Vladimirescu, care imediat dupa aprobarea bugetului
va fi trimis in licitatie, Seitin-Nadlac, pentru care
urmeaza sa incepem sa facem proiectul tehnic, avand
deja efectuat studiul de fezabilitate pentru modernizarea
acestui drum. Tisa Noua-Cruceni este un alt drum pe
care urmeaza sa-l modernizam. De asemenea, o sa intervenim
intre Siria si Pancota, pe un tronson de drum care,
in momentul de fata, este intr-o stare mai degradata,
dar o sa si incepem modernizarea drumului care leaga
Bocsigul cu limita de judet Bihor. Mai precis Beliu-Craiva.
In aceasta zona, pe diferite tronsoane de drum, o
sa incepem interventia inca din acest an, urmand ca,
in anii urmatori, sa reabilitam tot acest tronson.
Mai exista inca un proiect care a fost depus de catre
Regiunea Vest. Este vorba de un drum interjudetean,
care leaga trei judete: Caras-Severin, Timis si Arad.
Mai precis, acest drum va lega Lipova de Caras.
- Stim ca lucrati la bugetul pe anul acesta. Care
sunt prioritatile ?
- Prioritatea noastra este infrastructura. Si
specificul bugetului in primul rand da posibilitatea
sa se investeasca in infrastructura.
- PD-L are presedinte CJA, primar de municipiu,
majoritati absolute in ambele consilii si, cat de
curand, se va instala si prefectul. Nu credeti ca
exista riscul ca lucrurile sa scape de sub control,
in sensul ca se vor putea adopta proiecte si pe langa
lege, fara ca nimeni sa le conteste?
- Nu. Acest pericol nu exista. Este un lucru
firesc ca, atunci cand ai castigat alegerile, sa conduci.
Cat despre lucruri care se intampla in schimb cand
exista o autoritate care lucreaza impotriva administratiei,
ele s-au putut vedea in acesti ani in care domnul
fost prefect Popescu a actionat impotriva administratiei
publice locale, atacand in contencios mai multe hotarari
pe care nu avea de ce sa le atace.
- Noul guvern pune foarte apasat problema descentralizarii
reale. Avand in vedere si afirmatia presedintelui
statului, care doreste o noua impartire administrativ-
teritoriala, sunteti pregatit pentru o asemenea schimbare
?
- Descentralizarea este necesara in Romania.
Este un deziderat pe care noi l-am avut si in mandatul
trecut. Doar ca, atunci, in 2007, aceasta procedura
s-a stopat, urmand ca acest guvern efectiv sa puna
in practica descentralizarea, care, pentru administratiile
publice locale si judetene, inseamna mai multa responsabilitate,
dar, in acelasi timp, vor apropia decizia de cetatean,
pentru ca, asa cum bine stiti se intampla lucruri
care nu sunt firesti in momentul de fata. Pentru un
aviz pe care poti sa il primesti foarte bine in judetul
Arad, trebuie sa te duci pana la Bucuresti. Sunt lucruri
care eu cred ca ar trebui asezate la nivelul judetului,
la nivelul oraselor, la nivelul comunelor.
Nadia
Bodran - Glasul Aradului
|
|
- Peste
40 de oameni fara locuinta sunt refugiati la Adapostul
de noapte de pe strada Decebal
|
|
La
Adapostul de noapte de pe strada Decebal sunt inscrisi
in prezent un numar de aproximativ 40 de oameni, predominand
barbatii.
Capacitatea maxima a centrului este de 50 de locuri,
insa pe timpul iernii, sunt si perioade in care solicitarile
sunt mai mari, atunci oamenii fiind nevoiti sa doarma
in paturi improvizate. „Nu putem sa-i lasam
sub cerul liber, iar la noi poate veni oricine”,
spune Dorina Szeplaki, asistent social.
Categoriile care beneficiaza de serviciile centrului
sunt cu preponderenta oamenii care isi pierd locuintele
din diferite motive : au ramas fara casa in urma divortului
sau prin acumularea unor imprumuturi mari, nu au reusit
sa le mai achite.
„Cei mai multi sunt oameni care au avut
in trecut o locuinta. Vin si oameni ai strazii, dar
nu reusesc sa se acomodeze si renunta. Aici fiecare
om are o poveste de viata destul de tragica”,
mai spune Dorina Szeplaki.
La centru oamenii beneficiaza de masa, asistenta medicala
primara, consiliere sociala si psihologica. De asemenea,
primesc medicamente gratuite, haine si sunt ajutati
de angajati la intocmirea actelor, in special la intocmirea
dosarului pentru venitul minim garantat, precum si
la intocmirea dosarului pentru pensionare sau pentru
internare la caminul de ingrijire si asistenta.
Aici, oamenii primesc sprijinul si sfaturile de care
au nevoie in rezolvarea tuturor problemelor pe care
le au.
In cazul in care persoana care solicita serviciile
centrului nu beneficiza de acte, trebuie sa depuna
o cerere pe propria raspundere ca acestea au fost
pierdute si poate fi primita la centru.
„Oamenii pot sta si peste zi aici, dar in
mare majoritate cei care sunt inscrisi la noi muncesc,
asa ca vin la centru seara. Cei care stau si pe perioada
zilei au diferite activitati: citesc presa, joaca
rummy, carti, se uita la televizor”, declara
Dorina Szeplaki.
La Adapostul de noapte vin atat persoanele tinere,
cat si cele mai in varsta, in prezent la centru varsta
minima fiind de 20 de ani, iar varsta maxima este
de 76 de ani. In special, tinerii muncesc, iar pensionarii
sunt cei care isi petrec majoritatea timpului aici.
Persoanele din centru provin din diferite medii sociale:
sunt care au 8 clase, liceul sau chiar facultatea
terminata. „Avem un caz, care a fost la
noi in trecut, a reusit sa-si rezolve problemele,
dar intre timp problemele au revenit si s-a intors
la noi”, spune asistentul social al centrului.
Personalul se implica in problemele pe care oamenii
le au, iar atunci cand e cazul ii ajuta sa-si gaseasca
un loc de munca. „Cautam prin ziare, la
mica publicitate, ne interesam la Fortele de Munca
si incercam sa-i ajutam cum putem”, spune
Dorina.
Comparativ cu alti ani numarul persoanelor care vin
la Adapostul de noapte a ramas constant, singura exceptie
in care acesta creste fiind perioada de iarna.
„Am avut cazuri in care am avut familii
cu copii care au venit la noi. Momentan nu mai avem
astfel de cazuri, dar cei pe care i-am avut au primit
locuinte sociale. Anul trecut am avut trei cazuri,
iar acum doi ani am avut familii care au primit locuinte
de la ANL”, a incheiat Dorina Szeplaki,
asistent social.
Nicoleta
Bosnigeanu - Observator
|
|
- Aradul
muzical - Concertul premiantilor
|
|
Asa
cum li s-a promis la Concursul aradean “Beethoven
2007”, Filarmonica i-a programat pe doi
dintre premiantii de atunci: Lu Yi Chin (premiul al
II-lea si Premiul publicului) cu Concertul nr. 1 in
mi minor pentru pian si orchestra op.11 al lui Frederic
Chopin si pe Rebeca Omorodia (Premiul I) cu Concertul
nr.1 in si bemol minor pentru pian si orchestra op.23
de Pitr Ilici Ceaikovski.
Inseram obisnuitul nostru moment istoric, pentru a
face cunoscuta prima auditie aradeana a concertului
chopinian, anume, in 12 martie 1914, solist fiind
Rosenthal Mor, iar in privinta primei executii a celui
semnat Ceaikovski, nu cunoastem data (care oricum
a fost anterioara anului 1916, anul publicarii primei
monografii a Filarmonicii), in schimb este consemnata
acolo ca solista a acestui atragator concert, Mignon
Marschalko.
Lu Yi Chih, cu studii in Taiwan si perfectionari la
Viena si Berlin, Romania fiind a saptea tara in care
concerteaza, avand un palmares bogat in premii si
distinctii, a sustinut partea solistica a Concertului
nr 1 pentru pian si orchestra de Chopin, avand drept
acompaniatoare orchestra aradeana dirijata de Dorin
Frandes.
Prima prezentare in public a acestui concert in septembrie
1830 de catre tanarul autor, a fost ultima sa manifestare
varsoviana, inainte de a-si parasi tara aflata sub
jug strain, luand drumul Vienei si apoi a Parisului.
Interpretii saptamanii trecute, pianistul taiwanez
si orchestra lui Dorin Frandes, au imprimat discursului
partii initiale energii, o expresivitate atragatoare,
imbinand virtuozitatea cu atmosfera poetica, caracteristica
muzicii chopiniene, apoi cea visatoare a partii mediane
(parte dedicata unei cantarete de care era indragostit
tanarul compozitor si pianist la cei 20 de ani ai
sai), si in sfarsit, ritm antrenant si pregnanta temei
refren din Final.
Craioveanca Rebeca Omorodia, cu studii in orasul natal,
apoi la Universitatea de Muzica din Bucuresti (prof.
Dana Borsan), acum studenta la Birmigam - Anglia,
cu manifestari solistice in tara si strainatate, si-a
asumat rolul de solista in cea mai reprezentativa
lucrare a lui Piotr Ilici Ceaikovski, Concertul nr.1
in si bemol minor pentru pian si orchestra.
Solista si orchestra dirijata de Dr. Frandes au creionat
cu naturalete atmosfera martiala a introducerii, vioiciunea
si caracterul romantic a partii I, duiosia, gratia
si veselia din Andantino, ca si seninatatea si antrenul
dansului cazacesc, cu caracterul sau viguros din finalul
Allegro con fuoco, imbinat cu un lirism gingas, cu
veselia dusa pana la exuberanta frenetica.
Aradenii au aplaudat cu caldura prestatia tinerilor
solisti si a orchestrei, care impreuna au dat manifestarii,
in fapt un concert de concerte, un caracter evenimential.
Primul scop al consemnarilor noastre, pe care le savarsim
de multi ani incoace (pe care le putem denumi cronici
sau oricum altfel), este acela de a atrage atentia
asupra manifestarilor muzicale de nivel cultural,
sa zicem, si sa contribuim la popularea cat mai intensa
a salilor Filarmonicii sau a altor locuri unde unde
se intampla asemenea mici minuni in acest vechi oras
cultural care este Aradul. Am pus intentionat alaturi
chipul a doi dintre cei mai tineri si statornici auditori,
fratii Simonca.
Hugo
Hauptmann - Virtual Arad
***
Programul din 26 februarie va cuprinde:
Nicolae Branzeu - Arii din opera comica “Dragostea
triumfa”
Leopold Mozart - Concertul pentru trompeta in Re major
Ludwig van Beethoven - Simfonia a IV-a in Si bemol
major op. 60
Dirijor: Cristian George Neagu
Solisti: Nicoleta Brola si Corneliu Dragoi
|
|
- Momente
de suflet si de istorie la Gurahont
|
|
In
fata a zeci de preoti si profesori din zona Halmagiului
si Gurahontului, parintele dr. Pavel Vesa si-a lansat
cele zece volume de cercetare in domeniul istoriei
ecleziastice, fiind omagiat la scena deschisa de catre
fostii sai profesori si colegi de la liceul hontean.
Plecati
din Arad cam pe la ora pranzului, cand fiecare dintre
noi si-a mai epuizat cate putin din obligatiile cotidiene,
pe un drum viscolit ca-n poeziile lui Cosbuc, ne-am
inhamat la drumul Gurahontului: prof. dr. Simona Stiger,
inspectorul de istorie al ISJ Arad, dr. Peter Hugel,
directorul Complexului Muzeal Arad - totodata si indraznetul
sofer al expeditiei si care, arheolog de-o viata,
a stiut in chip admirabil sa ocoleasca sapaturile
iernii - parintele dr. Pavel Vesa, doi tineri cercetatori
intr-ale muzeisticii si subsemnatul.
Vreme de doua ceasuri, pana ce am ajuns la Gurahont,
parintele Vesa s-a dovedit a fi o veritabila enciclopedie
ambulanta. De pe la Horia, a inceput sa vorbeasca
despre cetatea Siriei si despre starea primei biserici
din Galsa, la Pancota despre han si despre arhitectura,
la Barsa ne arata o casa veche de trei sute de ani,
iar de la moara barseana incolo, parca era acasa.
Fiecare cimitir, orice troita, dealuri golase, despre
care stia ca fusesera odinioara catune, fantani si
carturari ce locuisera pe acele meleaguri, preoti
vii sau trecuti la Domnul, despre toti si despre toate
ne povestea cate ceva.
Ei bine, m-am dumirit despre ceea ce-l determinase
pe parintele dr. Pavel Vesa sa fie asa de comunicativ
tot drumul Hontului, abia cand am ajuns la frumosul
liceu din localitate si cand am constatat ca-l napadisera
emotiile. Aici il asteptau fosti colegi de liceu,
fostul diriginte, prof. Ioan Giura, fostul director,
prof. Groza Spiridon, mai multi preoti din imprejurimi
si vreo treizeci de profesori de istorie, care tocmai
desfasurau o activitate metodica. Una peste alta,
o sala arhiplina, in care abia mai avura loc si cativa
elevi de liceu, veniti sa-l vada pe unul dintre inaintasii
lor, care astazi, plecat de la poalele Muntilor Codru
Moma si chiar din internatul liceului, a ajuns sa
bata puternic la portile excelentei in ceea ce priveste
cercetarea istoriografica si ecleziastica.
Trec peste discursurile de inceput, dupa cum imi permit
sa trec si peste imaginea absolut excelenta de care
am vazut ca se bucura inspectoarea de istorie, dr.
Simona Stiger, in randul profesorilor din judet. Ma
opresc mai mult asupra zecilor de preoti si profesori
de istorie prezenti la aceasta manifestare, care nu
numai ca l-au apreciat la scena deschisa pe „preotul
carturar” - ca sa folosesc aici titlul
unuia dintre cele zece volume puse pe masa si daruite
bibliotecii liceului de catre parintele Vesa - dar
si-au manifestat din plin disponibilitatea de a colabora
la marile proiecte stiintifice judetene ce le-au fost
propuse cu aceasta ocazie.
Excelent organizator si cu o minte de invidiat, profesorul
Teodor Paiusan a facut oficiile de gazda. Cand a venit
vorba despre monografiile de localitate, a fost mai
scurt decat se putea: „O am la liceu, o scanez
si v-o trimit zilele urmatoare”. Vizibil emotionat,
fostul director al liceului din Gurahont si fostul
senator al Aradului in Parlamentul Romaniei, prof.
Groza Spiridon, a vorbit despre scoala care se facea
aici si despre elevul internist Pavel Vesa. La fel
prof. Ioan Giura, care-i fusese diriginte, sau ceilalti
colegi din acea vreme. Si nu ma refer aici la cuvintele
elogioase, deoarece cercetatorul dr. Pavel Vesa nu
mai are nevoie de asa ceva, ci despre acele cuvinte
rostite din adancul sufletului, care vadesc o complicitate
spirituala si un sublim atasament fata de acea imensa
valoare pe care o reprezinta Cartea. Cartea de invatatura,
pe care Pavel Vesa a parcurs-o cu dragoste, pricepere
si cu daruire, Cartea de cumintenie, care l-a imbracat
in sutana slujirii intru cele sfinte si Cartea vietii,
care l-a condus la inaltimile spirituale si la fericirea
familiala. Si le-am vazut pe toate acestea joi, la
Gurahont, cu peste cincizeci de martori in jurul meu.
Le-am vazut in cuvintele rostite de cei prezenti,
in privirile fiului si ale sotiei lui Pavel Vesa,
dar - iertata-mi fie curiozitatea jurnalistica - mai
ales in lacrima strivita pentru o clipa in coltul
ochilor de catre mama parintelui carturar.
Revenind la problemele abordate la Gurahont, marturisesc
ca am constatat o adevarata emulatie pentru studiul
istoriei locale in aceasta zona. Nici nu se putea
altfel, deoarece zona insasi este o parte vie a istoriei
noastre nationale. Profesorii au fost de-a dreptul
entuziasmati cand au aflat despre proiectul Centrului
Cultural Judetean privitor la monografiile de localitate
si vor face parte, cu siguranta, din colectivele locale
de elaborare a acestora. Preotii locului au depasit
toate asteptarile. Parintele Gurahontului, Dorel Mot,
strange de mai multa vreme date monografice. Parintele
Almasului, Ioan Dascau, vine in aceasta saptamana
sa ne aduca peste 200 de pagini gata elaborate, iar
in miezul verii spera sa-l aiba oaspete in parohie
pe insusi presedintele Romaniei, Traian Basescu. Tutu
Petcut, preotul din Iacobini, ne-a dat deja un CD
cu imagini despre un muzeu al satului, facut de catre
preoteasa in curtea scolii elementare, dar nu oricum,
ci intr-o minunata casa de lemn, specifica locului,
care cu straduinta si cu dragoste a fost recladita
si amenajata chiar langa lacasul de invatatura. Si
am mentionat doar cateva dintre realizarile acestor
oameni minunati din Tara Halmagiului, pentru care
pastrarea identitatii nationale a fost un deziderat
prin care au uimit Europa secolelor trecute. Asa ceva
nu se pierde, iar ziua de joi petrecuta la Gurahont
o marturiseste pe deplin.
Doru
Sinaci - Glasul Aradului
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Jurnal aradean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia de Vest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Ziarul
Glasul Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|