Virtual Arad sustine petitia "Ajunge! Nu mai acceptam sa fim batjocoriti!", va invitam sa o semnati.

Luni, 23 martie 2009

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania - Filiala Arad a pus bazele proiectului „Instrumente de parteneriat pentru acces pe piata UE“, proiect ce urmeaza a fi lansat la inceputul lunii aprilie si este organizat in cadrul „Networking pentru dezvoltare economica durabila” finantat din fonduri Phare CBC 2006 Romania - Ungaria. Proiectul urmareste dezvoltarea de parteneriate de afaceri, avantajele in vederea cresterii eficientei si a competitivitatii in sectorul IMM-urilor. Unul dintre obiectivele proiectului este cel de a facilita accesul la finantare pentru companii si de a gasi solutii pentru a depasi momentul crizei actuale. „Cu aceasta ocazie dorim sa vedem si sprijinul autoritatilor locale. Anul trecut, inainte de instalarea propriu-zisa a crizei financiare am avut rezultate bune in domeniul colaborarii transfrontaliere, avand in vedere ca multe firme din Ungaria au desfasurat lucrari de mare anvergura la noi si, de asemenea, forta de munca din Arad isi desfasura activitatea pe teritoriu maghiar. Dorim participarea a cat mai multor intreprinzatori. Partenerii nostri din Ungaria ne vor tine la curent cu ceea ce se intampla acolo in sectorul intreprinderilor si mai ales, ce solutii se intreprind pe fondul crizei“, a declarat Mihaela Breaz, manager de proiect CNIPMMR Arad. De asemenea, reprezentantii CNIPMMR, alaturi de alte patronate din tara sustin eliminarea unor taxe si impozite, pe fondul deficitului financiar si acordarea de finantare pentru sectorul IMM-urilor. „Deocamdata, chiar daca s-a promis scaderea numarului de taxe care, in prezent depasesc numarul de 400, nu s-a facut nimic in aceasta privinta, ba mai mult acestea au crescut. Patronatele au adresat 36 de propuneri in acest sens, guvernarii. Ma pot da exemplu pe mine, incercand sa subliniez greutatile intreprinzatorilor. Firma care factureaza azi, incaseaza bani abia dupa doua luni insa TVA-ul trebuie platit. Am facturi de incasat inca de anul trecut insa obligatiile bugetare mi le-am platit la zi. Guvernul a promis finantare de peste un miliard de euro pentru IMM-uri, finantare de care este mare nevoie in conditiile actuale. Sper ca sectorul IMM-urilor sa primeasca sprijin pentru ca acest sector leaga lantul economic si face ca toate celelate sectoare sa fie puse in miscare“, Mircea Purcaru, presedintele PC Arad. Sandra Stoler - Glasul Aradului

O banda de mers a podului Micalaca-Subcetate va fi inchisa din cauza unor lucrari la rosturi. Traficul se va desfasura cu greutate de astazi in zona podului rutier Micalaca-Subcetate. Motivul il reprezinta lucrarile de inlocuire a rosturilor de dilatare de tip „piaptan” cu rosturi de tip T-Matte 160, capabile sa preia deformari de +80 de milimetri, reabilitarea carosabilului si a trotuarelor aflate in zona invecinata celor doua rosturi de dilatatie, dupa cum spune Corina Draghici, purtatoarea de cuvant a Primariei. „Pe durata santierului se vor impune restrictii de circulatie pe pod. Incepand de luni, 23 martie, se inchide directia de mers dinspre Subcetate spre Micalaca, traficul urmand sa se desfasoare in ambele sensuri pe banda opusa”, a adaugat Draghici. Rosturi cu probleme Pe acest pod se continua lucrarile de modernizare incepute inca de anul trecut, cand benzile de circulatie au fost asfaltate si vechile rosturi de dilatatie, au fost inlocuite cu altele noi, de acelasi tip „piaptan”. Administratia locala a ales acum sa foloseasca un alt tip de rosturi fiindca cele vechi se degradau foarte repede. Degradat de camioane Podul Micalaca-Subcetate este singurul pasaj peste Mures unde este permis si traficul camioanelor, astfel ca unul dintre motivele principale pentru degradarea soselei este tonajul prea mare al masinilor care trec pe aici. A. G. - Jurnal aradean

Primariile din judet risca amenzi daca pana in 16 iulie nu inchid gropiile de gunoi neecologice de pe raza comunelor aradene. Cum sperietoarea unor amenzi aplicate Romaniei de Uniunea Europeana a avut efect asupra altor judete, in ceea ce privesc comunele aradene, pana in prezent doar patru localitati au renuntat la vechile gropi de gunoi, in detrimentul celor ecologice. Potrivit Ministerului Mediului, Romania risca sa plateasca o amenda de 200.000 de euro pe zi. „Este o asumare a Romaniei la standardele europene. Pana in 16 iulie, anul curent, toate depozitele de deseuri si gropile de gunoi neecologice din sate si comune ar trebui desfintate. In ceea ce privesc orasele, au fost negociate termene pentru fiecare judet in parte. Astfel, Aradul, intre 2012 si 2017 este nevoit sa-si inchida gropile de gunoi de pe raza municipiului. In ceea ce privesc comunele aradene, doar patru dintre acestea au desfintat vechile gropi. In prezent facem controale la toate primariile din judet pentru campania de curatenie de Pasti, motiv pentru care le vom reaminti de termenul pana la care vor trebui sa le inchida” - ne-a spus Attila Szekelz, comisar sef in cadrul Garzii de Mediu Arad. Cat despre noile gropi ecologice care ar urma sa le ia locul celor vechi, deseurile vor trebui separate pe categorii, pana la sfarsitul anului primariile fiind nevoite sa acopere resturile cu pamant si sa planteze iarba, tufisuri sau arbori locul respectiv. Cum destinatia deseurilor selectionate ramane o necunoscuta, in Arad existand doar un singur depozit care ofera servicii ecologice, se asteapta ca pe viitor sa se construiasca diferite statii de sortare care sa rezolve problema deseurilor. Adrian Todor - Glasul Aradului

O zi din viata unui medic stomatolog poate ca nu pare extrem de palpitanta, insa necesita destul de multa concentrare. Nu-i putin lucru sa faci „curat” in gura omului, mai ales daca e vorba de pacientii din Romania, care au fobia medicului de orice fel si care se prezinta in fata omului in halat alb abia atunci cand il convinge durerea. Dragos Bogdan este un tanar medic stomatolog, care se ocupa impreuna cu sotia sa, Crina, de cabinetul personal. „Suntem si bucatari-sefi si cei care spala vasele aici. Facem de toate, nu avem nici asistenta, nu e rentabil din punct de vedere financiar”, ne marturiseste Dragos. De ceva timp lucreaza doar 5 zile pe saptamana, insa inainte munceau si sambata. Vin la cabinet cu o ora inainte de sosirea primului pacient pentru a pregati cabinetul: spala instrumentarul, il pun la sterilizat cu abur si presiune, pentru ca, aflam cu aceasta ocazie, sterilizarea cu aer cald distruge instrumentarul, asa ca au abandonat-o aproape in intregime. „Venim si sambata si duminica, desi nu avem program de lucru. Sambata fac curatenia mare, peste tot, nu doar aspirat si ordine, pe care le fac de fapt in fiecare seara. In cabinet, bai, in curte. Fiind o casa... iti ofera tot timpul ceva de lucru”. Seara pleaca intotdeauna cu o ora dupa ultimul pacient. Din aceleasi motive, de curatenie, altfel ar fi mai multe de facut dimineata. „Lucram mai mult dupa-amiaza, pentru ca asa prefera clientii, care de obicei merg la lucru. Intervalul 16-20 este cel mai solicitat. Dimineata ne mai rezolvam si noi problemele prin oras. La banca, la contabil, un ordin de plata... alte probleme care tin de viata personala. Hartogaraie destul de multa, dar in parte am evitat-o pentru ca nu lucram cu Casa de Asigurari. Ar fi impus o tura semnificativa de hartogaraie in plus. Dosarul este destul de stufos pentru a incheia un contract cu Casa de Asigurari. Am renuntat la idee”. Dragos si Crina si-au deschis cabinetul cu patru ani in urma. In ceea ce priveste hartogaria... facturile sunt scrise de mana, asa ca se folosesc denumiri mai generale ale tratamentelor, cu valoare mai mare, ca sa nu fie nevoie ca timpul sa si-l petreaca in mare parte cu pixul in mana. Mai sunt si fisele de tratament ale pacientilor. Dupa fiecare pacient trebuie inregistrat... ce i s-a facut. Este un amanunt important, pentru ca peste un an-doi, cand pacientul revine, stomatologul sa stie cum a intervenit data trecuta. Este o evidenta a tratamentelor efectuate. La cabinet vin in medie 5-6 pacienti pe zi, cel mult 10, ceea ce necesita 8-9 ore de lucru. Din strainatate vin foarte putini. In timpul verii sunt cam 5-6 pacienti straini. Multi merg la dentist cand nu mai rezista Aflam astfel ca romanii, cei mai multi dintre ei, vin cu probleme grave sau agravate, neglijate mult timp. „45% dintre ei vin cand nu mai rezista. Copiii vin in numar mare, insa din pacate la varstele mici poti coopera doar cu unii copii. Cu unii mai bine chiar decat cu un adult, pe altii ii lasi sa plece cum au venit”. Cazuri grave, care sa puna in pericol viata pacientului nu prea sunt in cabinetul de medicina dentara. „Le eviti cat poti... caz grav poate exista ca rezultat al neglijentei pacientului, o infectie pornita de la un dinte, care evolueaza spre flegmon si pericliteaza sanatatea generala.... asta ar putea fi un caz grav. Evitam insa cazurile grave. Cand vine pacientul discutam, facem un examen clinic, o anamneza, sa stii cu ce ai de-a face, daca s-ar putea ajunge la lucruri grave”. Se pare ca foarte multe persoane au diferite alergii, de aceea toti pacientii sunt intrebati despre asta. „Ne ferim sa intram in conflict cu alergenul respectiv. Alergia apare de obicei la anestezie, de fapt de la conservantii din substante. Il intrebi daca i s-a mai facut anestezie, cum a reactionat. Daca nu a mai fost la noi completeaza o fisa in care declara daca sufera de vreo boala, epilepsii, alergii. Este un formular pe care completandu-l declara ca e de acord cu planul de tratament pentru patologia cu care se prezinta”. Instrumentele uzuale pe care le foloseste un medic stomatolog sunt componentele trusei de consultatie, formata din patru piese: oglinda, sonda, pensa si spatula dentara, iar uneori si sonda paradontala. „Boala paradontala este o afectiune de care ne temem foarte mult si care niciodata nu poate fi tratata cu „restitutio ad integrum”. Vindecata in acest caz inseamna ca ramane in acelasi stadiu, nu mai evolueaza. Paradontologia este cea care deocamdata nu si-a facut temele in proportie de 100%”. Frezele sunt si ele folosite, de toate felurile, cu marimi diferite, standardizate dupa normele ISO. Aflam ca in Arad sunt putini comercianti de instrumente pentru cabinete... ii poti numara pe degetele unei maini. Criza financiara nu a stricat „clientela” cabinetului Nu se pot plange de lipsa pacientilor, ba dimpotriva. Sezon mai prost poate fi preajma sarbatorilor, dar niciodata nu raman fara pacienti. Vara sunt chiar si 10 pacienti intr-o zi, iar o zi slaba inseamna cam 3 pacienti. Vara este in general mai mult de lucru, in timp ce sezon mort poate fi la inceputul de an, adica in luna ianuarie. „Cu toata criza insa, am avut mult de lucru chiar si in luna ianuarie anul asta. Pe pacientii mei nu i-a retinut criza financiara sa vina la cabinet”. Nu toti pacientii sunt „ascultatori”, mai sunt si pacientii cu pretentii, foarte dificili. „Am refuzat sa-i tratez, pentru ca doreau un plan de tratament dupa capul lor. Este nevoie ca ceea ce-si doreste pacientul sa fie in concordanta cu aspectul medical, nu sa se indrepte doar spre comercial”. Tratamentele de cosmetica dentara cer multa rabdare In ceea ce priveste tratamentele de cosmetica dentara, sunt solicitate destul de des. Pacientele sunt cele care cer aplicarea pietricelelor. Chiar si o doamna de 43 de ani s-a prezentat la Dragos si Crina pentru aplicarea unui astfel de tatuaj dentar. Se apeleaza de asemenea la dentist pentru albirea dintilor, adica tot un tratament de cosmetica dentara. „Crina face asa ceva, eu nu.... cere multa rabdare. Cred ca e un moft pentru ca poti trai foarte bine cu culoarea naturala a dintilor tai. Tratamentul e anost, foarte plictisitor, poate dura si doua ore o sedinta cu patru aplicari”. „Daca ma pupa cineva pe obraz, moare” Unora dintre noi ni se pare o meserie destul de... murdara, cea de medic stomatolog. Iti petreci ziua trebaluind prin guri de toate felurile. Fie ca este vorba despre plombarea dintilor sau de extractii, nu este greu de imaginat ca stomatologul are de-a face cu o imagine destul de dezagreabila, insa el este constient si de ceea ce nu se vede: „O carie este un fel de New York al bacteriilor. Sunt milioane de germeni microbieni: aerobi, anaerobi... de toate felurile. Virusi nu prea sunt. Bacteria este cea care duce la leziunea carioasa. Instrumentarul cu care lucram functioneaza pe baza de aer... turbina actioneaza pe baza de aer comprimat. Aerul ajunge in gura, iar impreuna cu jetul de apa iese afara. Mediul in care lucram e foarte viciat. De aceea sterilizam aerul cu lampa cu ultravi-olete. Din acelasi motiv n-am pus nici aer conditionat in sala de tratament, pentru ca aduna in sistem germeni. Daca-i mai dai si germeni de calitate... sa stai in mediul ala te imbolnavesti suta la suta. Ne protejam cu masca si ochelari. Eu imi folosesc ochelarii de vedere ca si ochelari de protectie. Ii spal dupa fiecare pacient. Ca si masina cand mergi prin ploaie, cand vezi ce e pe marginea parbrizului, te gandesti ca acelasi lucru trebuie sa fie si pe faruri, asa ca te pui si speli farul. Cand vad ce am pe ochelari, ma gandesc ca acelasi lucru trebuie sa fie pe fata, in zona neprotejata, unde nu am masca, si pe par, pentru ca nu lucrez cu boneta. Daca ma pupa cineva pe obraz, moare”, ne spune mai in gluma, mai in serios Dragos. In ceea ce priveste atmosfera de lucru, pentru a combate cat de cat zumzetul obsesiv al frezei, in cabinet functioneaza tot timpul un radio, sau se asculta CD-uri cu muzica instrumentala, de relaxare. Dana Mirea - Observator

Ideea programarii la Filarmonica a unei seri de muzica irlandeza a fost cat se poate de buna, soldandu-se cu o reusita deplina. Robert Houlihan, lansat in lumea muzicala de reusita la concursul pentru tinerii dirijori de la Besancon si de cea de la o competitie internationala de acelasi gen organizata de Televiziunea Maghiara, pasind apoi pe scene prestigioase in Europa, America, Africa de Sud, a fost oaspetele aradenilor pentru a doua oara. Dirijorul si-a asumat si rolul de prezentator, reusind sa animeze atmosfera, trezind interesul publicului pentru o muzica ce oricum ar fi avut succes, datorita tot maiestriei sale, dar si a calitatii muzicii promovate. Prezentarea insa, a venit sa realizeze o deschidere mai larga, mai limpede, mai rapida asupra unui fenomen muzical cat se poate de interesant si atragator cum este muzica irlandeza. In mare, a fost abordata creatia unor compozitori incepand cu generatia lui Enescu (G.F.Larchet, Fr.May), pana la contemporani foarte tineri (Ed Bennett, n.1975). “Suita de arii irlandeze” a lui Frederick May, produs al anilor 50 ai veacului al XX-lea, a incantat prin discursul plastic, partial solistic (clarinet, oboi, flaut, vioara), pana la sprinteneala scanteietoare a melodiilor de joc etalate de orchestra. Mai apoi, frumusetea prelucrarii “Invartitei lui Mac Ananty” a lui John Larchet, compozitor, profesor, formator de scoala nationala, nu putea sa nu smulga aplauzele melomanilor aradeni. Si americanul Leroy Anderson a fost inspirat de sonoritatile muzicii irlandeze, care in “The Irish Washerwoman” (Spalatoreasa irlandeza), suita comandata de o asociatie irlandeza din Boston, tot la mijlocul veacului trecut, a imprimat o atmosfera de buna dispozitie, antren, energie dansanta, pe care orchestra dirijata de Robert Houlihan a transmis-o aradenilor, auditori ce s-au dovedit a fi deosebit de receptivi la acest gen de muzica. Din perioada medie, aradenilor le-a fost facuta cunoscuta “Fantezia Gaelach” (Fantezia irlandeza) creata de prolificul si orchestratorul de exceptie care a fost Achribald James Potter (1918-1980), piesa a carei bogatie timbrala (solo-uri de harpa, flaut, corn englez, clarinet) a dat aripi mesajului sonor ce a incantat publicul. Desi intr-un limbaj indraznet de ultima ora, frapant, vizand chiar duritatea, “Bad Disco” a lui Ed Bennett, care vrea sa redea atmosfera unui local de noapte cu toate mijloacele posibile, intre care un rol deosebit il au cele percutioniste, aradenii au “percutat”, aplaudand-o. Eroul principal al manifestarii, indraznim noi sa zicem, a fost cimpoierul Neillidgh Mulligan, care a acaparat totalmente publicul prin minunata sa prestatie si, bine-nteles, prin inedit, caci multi dintre noi am vazut si auzit pentru prima oara un cimpoi irlandez, capabil de a intona si acorduri (la un moment dat am zarit la solist doua instrumente!). Artistul, creator si interpret totodata, a cucerit de la bun inceput cu “Arii si Dansuri pentru cimpoi irlandez” piese solo in aranjament propriu, ca si cu cele “Doua piese pentru cimpoi irlanez si orchestra”, de asemenea creatie proprie. Daca ziceam mai sus ca Neillidgh Mulligan i-a cucerit pe aradeni, acestia la randul lor l-au cam pironit si l-au rechemat mereu pe scaunul lui de solist cu interminabilele lor aplauze. Recent am adus noi vorba de rostul consemnarii manifestarilor muzicale aradene. Vinerea trecuta, dupa audierea concertului Orchestrei Radio, prezentatoarea scotea in evidenta rolul deosebit al proaspatului Festival de chitara initiat de ei (la a IV-a editie bienala) aflat in curs. Chiar daca exista un festival specific anual la Sinaia, Bucurestiul promoveaza chitara acompaniata de orchestra, ziceau ei. Eu imi aminteam ca Filarmonica aradeana face asa ceva mai demultisor. Ma gandeam cu un pic de malitie ca bucurestenii sunt cei mai cei dintre toti si in toate, totdeauna primii, chiar daca soseasc ultimii. Asa au facut si cu datarea constituirii corului “Madrigal” al lui Marin Constantin, raportat la corul lui Pop Dorin de la Cluj, denumit mai tarziu “Cappela Transilvanica”, existent deja in anii 50, despre care se aminteste extrem de rar. Daca va veti intreba ce rost au ultimele randuri, va vom dezvalui faptul ca vrem sa va indemnam sa ascultati miercurea, vinerea la orele 19 pe Radio zis Cultural concertele formatiunilor Radio si sambata la 19 sau alteori 20 seara de opera, care sunt intre putinele emisiuni muzicale bune pe care le mai emite postul respectiv aflat in continua cadere din punct de vedere al ilustratiei muzicale. Tot ca imbold pentru prezenta in salile de concert mai dam o imagine cu una dintre cele mai mici auditoare din Arad, care creste alaturi cu frumosul sonor. Hugo Hauptmann - Virtual Arad *** Ultimele programe ale lunii curente la Filarmonica: Luni, 23 martie 2009 h 19 Recital cameral in Sala Mica ce va cuprinde Lucrari de George Enescu si Bela Bartok Georgiana Maria - vioara si Sorin Dogariu - pian Joi, 26 martie 2009 h 19 Concertul Orchestrei de camera, cuprinzand: Antonio Vivaldi - Anotimpurile P.I.Ceaikovski - Serenada pentru orchestrade coarde in Do major op. 48 Dirijor - Radu Popa, solist - Gabriel Croitoru