|
|
Joi,
25 iunie 2009 |
|
- Arădenii
îşi iau case cu bani din Ungaria
|
|
Băncile
maghiare şi-au deschis porţile şi pentru români
Dacă până nu de mult arădenii care nu aveau suficient
de mulţi bani pentru a-şi lua o casă în România îşi
cumpărau proprietăţi în Ungaria, acum au început să
ia şi bani din băncile maghiare pentru a-şi cumpăra
case. De la începutul lunii, nu mai puţin de 18 bănci
ungureşti acordă împrumuturi străinilor în condiţii
deosebit de avantajoase. Dacă băncile din România
te îngroapă în dobânzi şi alte costuri ascunse ale
creditelor, bancherii maghiari, în căutare de clienţi,
sunt mult mai generoşi. Pentru credite în euro sau
franci elveţieni practică dobânzi cuprinse între 3,5
şi 5,8%, iar gradul de îndatorare maxim admis este
de până la 90%. Astfel, cu un venit de doar 800 de
lei îşi poţi lua un credit de 20.000 de euro, iar
la rambursare, rata lunară nu depăşeşte 80 de euro.
În România cu un venit de 800 de lei nu poţi nică
măcar să visezi să iei un credit mai mare de 10.000
de euro, dobânzile trec lejer de 17-18%, iar rata
lunară poate depăşi 300 de euro.
În Ungaria, creditul se aprobă în cel mult o lună,
iar birocraţia este mult redusă. Solicitantul trebuie
însă să nu fi luat un alt împrumut de la o bancă din
Europa, să prezinte fişa fiscală pe ultimul an şi
o adeverinţă de salariu pe ultima lună.
Pentru mulţi arădeni dornici să-şi ia o locuinţă,
băncile ungureşti reprezintă acum ultima speranţă.
„De ani de zile am tot bătut pe la uşile instituţiilor
de credit din Arad, dar nu mi s-a acordat un împrumut
suficient pentru a-mi cumpăra măcar o garsonieră.
La cei 900 de lei pe care-i câştig, nimeni nu mi-a
oferit mai mult de 10.000 de euro. Or, vă daţi seama
că nu pot să fac nimic cu banii aceştia. Acum am reuşit
să iau 20.000 de euro şi cu cât m-au mai ajutat părinţii,
am reuşit să îmi iau şi eu o locuinţă”, povesteşte
o arădeancă.
Gură
de oxigen pentru imobiliare
Pe lângă beneficiarii creditului, politica de extindere
a creditărilor a dat un serios impuls şi agenţiilor
imobiliare din Arad. Marius Sălăjan este un expert
imobiliar care intermediază cumpărarea de locuinţe
în Ungaria. Acesta susţine că pentru a obţine un credit
de la o bancă din ţara vecină, trebuie să-ţi cumperi
un imobil acolo sau să ai o rudă până în gradul trei
care să lucreze în Ungaria şi să fie dispusă să-ţi
garanteze împrumutul. „În urmă cu trei ani am
fost printre primii agenţi imobiliari din ţară care
şi-au ajutat clienţii să identifice oportunităţi în
Ungaria. Foarte mulţi arădeni au putut astfel să-şi
vândă apartamentele din municipiu cu sume cuprinse
între 45.000 şi 65.000 de euro şi cu 20.000 de euro
să-şi ia case bune în Bătania. În acest context am
început să iau contact cu piaţa imobiliară din Ungaria,
pentru ca apoi să aflu că băncile maghiare oferă credite
şi străinilor. Până în momentul de faţă agenţia pe
care o reprezint are peste 300 de clienţi din toată
ţara, dornici să-şi ia o casă în Ungaria. Dintre aceştia,
200 sunt arădeni. De oferta băncilor maghiare s-au
arătat interesate persoane din municipiu, din Felnac,
Sântana, Chişineu-Criş şi Pecica”, ne-a declarat
Sălăjan.
Lucian
Serban - Glasul Aradului
|
|
- Taxă
de iarnă pentru ştrand
|
|
Primăria
susţine că amendamentul a trecut de aleşi la momentul
votului întregului regulament de funcţionare.
Vom plăti pe ştrand şi iarna. Suma propusă
de Primărie şi, se pare, votată de consilierii locali,
vorbeşte de perceperea unei taxe, ce-i drept mult
mai mici, de intrare în zona de agrement destinată
spaţiilor comeciale (zona I - cea a bazinelor - va
rămâne închisă pe timpul iernii) în perioada 15 octombrie
- 30 aprilie. Suma, plătită de arădenii care vor dori
să se plimbe şi să petreacă la barurile şi restaurantele
din incinta Ştrandului Neptun, chiar şi iarna, este
de 0,5 lei, faţă de 2,5 lei cât se percepe în sezonul
estival. Reprezentanţii Primăriei susţin că au introdus
această taxă pentru ca zona să prindă viaţă şi după
închiderea sezonului şi pentru a putea asigura sumele
necesare întreţinerii, curăţeniei şi plăţii utilităţilor
în partea destinată spaţiilor comerciale. Cei care
vor dori să îşi petreacă timpul la căsuţe ar urma
să nu plătească taxa de intrare.
Amendament
votat
Despre taxarea intrării pe ştrand pe timpul
iernii nu s-a vorbit la momentul votului „Regulamentului
de organizare şi funcţionare a Serviciului public
Administrare zone de agrement”. Deşi în acea
perioadă ştrandul a fost pe buzele tuturor, iar în
proiectul iniţial pus pe masa aleşilor nu se regăseşte
acestă taxă, primarul Gheorghe Falcă susţine că prevederea
este în hotărârea finală, fiind introdusă prin intermediul
unui amendament acceptat de aleşi.
La momentul dezbaterii în plen a hotărârii, aleşii
au votat, ce-i drept, pe bandă rulantă o serie de
amendamente citite de viceprimarul Geanina Pistru,
amendamente legate de tarife, împărţirea ştrandului
sau facilităţi. La acel moment, niciunul dintre consilieri
nu a deschis subiectul taxării intrării la ştrand
pe timpul iernii iar comercianţii, care au reînviat
la momentul discuţiilor pe acest subiect, nu au făcut
nici ei nici o precizare cu privire la o taxă pentru
iarnă.
Orar
de funcţionare
În proiectul de hotărâre iniţial, supus cu
amendamente votului aleşilor, se regăseşte precizarea
că zona II- zona comercială şi cea a căsuţelor - este
deschisă publicului şi iarna. În hotărâre se face
precizarea faptului că „programul de funcţionare a
zonei de agrement Ştrandul Neptun pentru perioada
01.01 - 30.04 şi 15.10 - 31.12” este, pentru zona
II, între orele 10.00-22.00.
A.
B. - Jurnal arădean
|
|
- Avantaje
şi dezavantaje în pieţe şi la supermarket
|
|
De
când marile magazine au fost deschise, pieţele au
început să piardă clienţi, atraşi de produsele pe
care le găsim pe rafturile supermarketurilor, frumos
aranjate şi foarte aspectuoase.
Cu toate acestea, cel mai mare inconvenient al magazinelor
de acest tip este locaţia, de regulă la ieşirea din
oraş. Din acest motiv, arădenii care nu au cu ce se
deplasa preferă în continuare pieţele. Un alt dezavantaj
îl reprezintă şi faptul că după ce faci cumpărăturile
trebuie să aştepţi la cozi interminabile pentru a
plăti produsele, indiferent dacă ai coşul plin sau
aproape gol.
Însă, marile magazine au o mare calitate, aceea că
din acelaşi loc omul îşi poate face toate cumpărăturile,
de la alimente până la aparatură electrocasnică şi
alte lucruri necesare în gospodărie.
De altfel, la piaţă încă mai continuă să meargă cu
fidelitate gospodinele, care simt nevoia să negocieze
fiecare produs şi care caută alimente tradiţionale.
În ceea ce priveşte preţurile produselor, atât din
pieţe, cât şi din supermarketuri, acestea diferă de
la caz la caz, mai ales că unele supermarketuri au
şi oferte sau reduceri de preţ.
În acelaşi timp, preţurile produselor de pe rafturile
din hipermarketuri sunt umflate de zecile de taxe
impuse furnizorilor.
Un lucru cert, în cazul anumitor magazine de acest
fel este faptul că nu întotdeuna preţul de pe raft
corespunde cu cel de pe bon. Să fie o greşeală umană
neintenţionată sau poate o strategie a hypermarketurilor
de a-şi creşte vânzările?
Pentru a face o diferenţă între preţurile de pe rafturile
supermarketurilor şi cele de pe tarabele pieţelor
am încercat să realizăm o listă cu preţurile actuale
de pe pieţele arădene şi magazinele mari din Arad.
Am constatat că în cazul multor produse, pieţele au
preţuri mult mai scăzute, însă calitatea produselor
rămâne totuşi la aprecierea fiecărui client. Dacă
unii preferă brânza de casă, direct din halele pieţelor,
alţii poate preferă brânza în vid.
Chiar dacă merele noastre autohtone costă mai puţin,
nu arată la fel de bine ca cele din magazine. Astfel,
un kilogram de mere care poate fi cumpărat din piaţă
cu 2 lei sau 2,5 lei, în Billa poate fi găsit la 3,29
lei, iar în Kaufland cu 3 lei. În supermarketul Plus,
un kilogram de mere golden costă 3,69 lei, iar un
kilogram de pere 5,49 de lei. Lista preţurilor continuă
cu banane la 4,69 lei, grapefruit roşu cu 5,19 lei,
pepene verde cu 1,69 lei kilogramul, caise cu 7,99
lei, piersici cu 3,99 lei, cireşe cu 4,99 lei, vişine
4,99 lei, pepene galben cu 3,99 lei şi struguri la
10 lei kilogramul. Pe lista legumelor avem roşii cu
3,99 lei, castraveţi cu 2,29 lei, ardei gras roşu
cu 7,49 lei, vinete cu 6 lei, ceapă verde cu 1 leu
legătura, varză albă cu 1,39 lei kliogramul şi varză
roşie cu 1,59 lei kilogramul.
Nici în Billa preţurile nu se lasă mai prejos. În
privinţa fructelor şi a legumelor acestea pot fi găsite
la preţuri destul de mari. Un kilogram de banane costă
4,5 lei, merele golden sunt 3,29 lei, pepenele verde
costă 1,99 lei kilogramul, ardeiul roşu este 8,99
lei, dovlecelul este 2,29 lei, roşiile costă 3,69
lei, castraveţii sunt 3,49 lei, varza albă costă 1,59
lei, usturoiul este 9,99 lei cartofii noi sunt 2,59
lei, ceapa la 1,69 lei kilogramul, iar pere la 7,99
lei. În Kaufland sunt câteva oferte la conopidă, care
costă 3,33 lei kilogramul, faţă de preţul vechi de
4,79 lei, ananas cu 5,55 lei faţă de 7,49 lei preţul
anterior, lămâi cu 5,55 lei, faţă de 8,99 lei, dovlecel
la 1,99 lei faţă de 2,99 lei şi zmeură cu 5,29 lei
o caserolă de 250 de grame.
În piaţă preţurile sunt în unele cazuri mai mici,
iar în altele mai mari. Ca de exemplu, am găsit în
Piaţa Catedralei roşii cu 3 lei şi 3,5 lei din cele
mai frumoase, varză cu 1 leu kilogramul, cartofi noi
cu 2 lei kilogramul, ardei gras cu 7 lei kilogramul,
castraveţi de la 1,5 lei la 3 lei, ceapă cu 1 leu
şi 1,5 lei kilogramul, dar şi pere cu 8 lei, piersici
cu 5 lei şi pepene verde la 2 lei kilogramul.
În privinţa lactatelor, un kilogram de lapte cumpărat
din hală costă 3 lei, iar un kilogram de lapte la
cutie cumpărat din supermarket costă chiar şi dublu
în unele cazuri.
Brânza din piaţă costă 8 lei kilogramul, iar brânza
telemea în vid costă 16 lei.
O şmecherie în privinţa preţurilor din supermarket,
care are rolul de a induce în eroare clientul, este
faptul că aproape niciun preţ nu corespunde cu o cifră
rotundă. Toate produsele au preţuri de genul: 2,99
lei, 4,99 lei şi nu 3 lei sau 5 lei aşa cum te taxează
la casă.
Concluzia este că nu există neapărat un magazin sau
o piaţă cu preţuri ideale, ci de fapt trebuie să fii
atent şi bine informat pentru a putea face economii.
Nicoleta
Boşnigeanu - Observator
|
|
- Gemenele
Jula, din nou la Mamaia
|
|
La
şapte ani de la prima participare la concurs, tinerele
arădence speră la un nou succes.
Gemenele Ana şi Maria Jula se pregătesc să participe,
pentru a cincea oară, la Festivalul de muzică uşoară
„Mamaia copiilor”. Luna trecută, ele au trecut
cu bine de preselecţia desfăşurată la Bucureşti, la
care s-au prezentat peste 1.500 de copii din întreaga
ţară. În aceste zile, fetele îşi pregătesc coregrafia
pentru melodia „Vrei, nu vrei”, cu care vor
concura la Secţiunea interpretare-grupuri mici.
Surorile Jula au debutat la Mamaia pe când aveau şase
ani şi jumătate, câştigând atunci premiul al treilea.
A urmat participarea la numeroase alte concursuri
naţionale şi internaţionale, la festivaluri, dar şi
susţinerea unor spectacole atât judeţ şi în ţară,
cât şi în Germania şi Ungaria. În anul 2003, Maria
şi Ana şi-au lansat, în Austria, primul album: „Două
gemene”. Doi ani mai târziu a urmat cel de-al
doilea - „Oraşul meu, Arad” -, lansat la
Radiovacanţa Constanţa. Anul trecut, la Budapesta,
gemenele au ieşit pe piaţă cu cel de-al treilea album:
„Cheia Timpului”. În măsura în care vor reuşi
să atragă atenţia şi susţinerea unor sponsori, fetele
au de gând ca spre sfârşitul acestui an să scoată
un nou album cu colinde şi cântece specifice Crăciunului.
Din toamnă, Maria şi Ana vor intra în clasa a opta
la Liceul de Artă „Sabin Drăgoi” din Arad.
Le este foarte clar că liceul îl vor face tot aici
şi se gândesc deja la facultate. Evident, Conservatorul
(probabil, canto) e prima lor opţiune. Gemenele ştiu,
amândouă, să cânte la pian, iar de ceva vreme exersează
mult şi la chitară, Ana fiind copleşitoare în această
postură. În ceea ce priveşte interpretarea vocală,
duetul e formula lor de succes.
Aniversare
cu buletin
Astăzi, Ana şi Maria Jula împlinesc 14 ani. E un eveniment
important - atât pentru ele, cât şi pentru familie
- care va fi marcat luni, pe baltă la Ghiororc, odată
cu aniversarea onomastică a tatălui fetelor. La mulţi
ani!
D.
D. - Jurnal arădean
|
|
- Peregul
Mare - Un spaţiu neexplorat în care şapte etnii se
înţeleg armonios
|
|
În
viziunea Consiliului Judeţean, Peregul Mare e considerată
comună de rangul III prezentând un grad de interes
zero din această perspectivă. Călcând însă, pe-aici,
locul, dar mai ales oamenii dovedesc contrariul. Cu
toată convingerea, Pereg este aşezarea în care convieţuiesc
armonios 7 naţii - înfăptuind în modestia lor, idealul
biblic al iubirii şi întrajutorării de semeni. (Şi)
din acest punct de vedere, comuna Peregul Mare este
o localitate de rangul I!
Comună de graniţă, Pereg a atras de-a lungul vremii,
naţii şi obiceiuri diferite, unite însă prin acel
liant de nezdruncinat: paşnica şi buna convieţuire
şi înţelegere, respectul şi întrajutorarea semenilor.
Punctul incandescent al acestei consideraţii poate
fi însăşi Primăria - instituţie unică în judeţ (sigur,
printre puţinele din ţară) în care se vorbesc zilnic...
7 limbi!
Vicele Ioan Morong, etnic ceh - este un om dintr-o
singură bucată. Cunoaşte exact problemele localităţii,
iar mersul înainte al lucrurilor este asigurat de
unitatea perfectă a întregii echipe administrative.
„Din întreaga ofertă de proiecte, ne-am axat pe
măsura 3.2.2 - proiect integrat ce cuprinde lucrarea
de apă-canalizare (fonduri guvernamentale) aflată
în faza finală. S-a construit uzina de apă, staţie
de epurare şi 3 km coloane de aducţiune. Pe linie
de învăţământ, la Peregul Mic s-a primit un miliard
de lei, bani cu care s-a început construirea unui
grup social modern. Totodată, am depus un proiect
pentru reabilitarea grădiniţei şi a căminului cultural.
Un alt proiect depus la ISJ priveşte reabilitarea
clădirii vechi a şcolii din Peregul Mare (ridicată
pe vremea Austro-Ungariei) şi a grădiniţei. Iluminatul
este realizat în procent de 50 la sută pentru ambele
localităţi”.
Drumurile sunt o altă prioritate pentru administraţia
locală. Anul trecut, dispunând de fonduri s-au făcut
reparaţii şi pietruiri, iar anul acesta se continuă
acţiunea, deşi fondurile sunt mult mai puţine.
Pereg
în date telegrafice
Proiect
transfrontalier
Primăria a semnat un acord comun între Pereg -Batonya-Mezövasarhely
avizat la Budapesta privind un proiect comun. Prima
etapă a însemnat realizarea a 4,5 km de drum transfrontalier,
urmând ca în etapa a doua să se treacă la apă-canalizare,
sperând să se poată intra şi aici pe fonduri Phare.
Comuna mai dispune de un dispensar uman (un medic
şi două asistente), serviciu de pompieri (contract
cu Pecica) dar există şi voluntari din localitate
în caz de intervenţii. „Vrem să achiziţionăm o
maşină de intervenţii, pentru a fi mult mai operativi
- decât să aşteptăm până vin cei din Pecica”.
Infracţionalitate
aproape de zero
Deşi în buza graniţei, comuna se bucură de cea mai
scăzută rată a infracţionalităţii. „La ora actuală
există un singur agent de poliţie (şeful de post s-a
pensionat de curând) dar nu sunt probleme. Oamenii
sunt paşnici, harnici, cinstiţi şi credincioşi, aşa
că fărădelegile nu fac casă bună aici!” - spune
mândru vicele.
Fond
funciar încheiat, păşune zero!
Puţinul fond funciar s-a epuizat şi odată cu el şi
păşunea. Nu au fost procese, tocmai pentru că oamenii
au înţeles situaţia şi problemele. Nu s-au acordat
nici locuri de casă pentru tineri, dar nici cereri
nu s-au depus, probabil, în aceeaşi idee. Pereg mai
este special şi prin... casele goale care aşteaptă,
la preţuri modeste, cumpărători. Investitorii nu vin
din cauza lipsei utilităţilor, dar şi pentru faptul
că „suntem un loc destul de izolat. Speranţa noastră
stă în legătura cu Nădlacul printr-un drum judeţean,
urmând apoi să ne legăm şi de Semlac”.
Primărie
multilingvă, unicat
În primăria Pereg, fără nicio exagerare - Europa este
la ea acasă. Aici se vorbesc... 7 limbi oficiale:
slovacă, cehă, maghiară, germană, română, ruteană,
ucraineană! „Recensământul făcut în urmă cu câţiva
ani a evidenţiat prezenţa a 9 naţionalităţi (români,
maghiari, slovaci, germani, cehi, ucrainieni, secui,
ruteni, rromi). Oricine vine la noi, îi vorbim în
limba maternă şi asta e o chestie extrem de pozitivă,
europeană. Suntem multe etnii în zonă, dar ne înţelegem
bine şi ăsta e cel mai important lucru. Este o raritate
să se înţeleagă atâtea etnii împreună, dar pentru
noi e un fapt obişnuit!”
Preotul
Bojcsuk, o flacără vie în biserica Domnului
Spaţiul religios al comunei este împărţit în mai multe
culte, astfel că în Pereg vieţuiesc comunităţi religioase
aparţinând cultelor reformată cehă, ortodoxă, romano-catolică,
greco-catolică slovacă ruteană, evanghelică. Primăria
a alocat sume egale pentru toate bisericile. Preotul
ortodox Dănuţ Moldovan se trudeşte de multă vreme
pentru a ridica o biserică ortodoxă în localitate
(deocamdată e turnată doar fundaţia) dar banii sunt
extrem de puţini. După cum am văzut, biserica va fi
foarte mică, dar tot e ceva decât să continue o situaţie
ruşinoasă şi nefirească, faptul că de ani de zile
ortodocşii îşi ţin slujbele în clădirea fostului CAP.
Preotul spune că actuala biserică greco-catolică a
aparţinut ortodocşilor, dar, datorită lipsei de vehemenţă,
fostul preot al bisericii a pierdut-o în favoarea
greco-catolicilor. Ce mai e de spus, atunci?! Dacă
interesul a fost atât de slab, acesta e şi rezultatul!
În schimb, actualul preot al bisercii greco-catolice
slovace rutene, Vasile Bojcsuk te uimeşte prin personalitatea
sa puternică, vie, luptătoare. Ne-a arătat mândru
interiorul lăcaşului, complet renovat, cu picturi
frumoase, cu „sfinţi umani”, iar predica
sa de bun venit a spus mai mult decât orice carte
de vizită. Slujbele se ţin în slavona veche, o adevărată
raritate în viaţa comunităţii religioase. Privim masivul
Evanghelier din 1892 scris în întregime în slavona
veche şi auzim rugăciunea domnească în această limbă
curată şi străveche. Predicile preotului Bojcsuk mişcă
şi cel mai înţepenit suflet, nici nu e de mirare că
este atât de iubit de credincioşi. O flacără vie a
credinţei, fierbinte şi curată, un adevărat ostaş
al cerului luptând cu forţa cuvântului cu care a fost
binecuvântat.
***
Peregul Mare, localitate de graniţă, un spaţiu european
încă semi anonim, dar, în mod sigur, prin grija unei
administraţii responsabile, oameni de calitate, dar,
mai ales, sprijin financiar important - va deveni,
nu peste foarte mult timp, un loc căutat şi râvnit.
Felicia
R. Gheorghe - Observator
|
|
|
|
Căutare
în arhiva Virtual Arad
Colectivul de redacţie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Truţiu
Florin.
O parte din ştirile Virtual
Arad News au fost preluate şi din următoarele surse:
Agenţia
Mediafax,
Ziarul Jurnal arădean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Ediţia de Vest), România
Liberă, Astra Aradeană,
Ziarul
Glasul Aradului,
TV
Arad, Info
TV.
|
|