|
|
Luni,
26 octombrie 2009 |
|
- Încă
un giratoriu în Arad
|
|
Municipalitatea
plănuieşte realizarea a încă unui sens giratoriu,
de data aceasta în Sânicolaul Mic.
Încă
un sens giratoriu va fi amenajat în Arad, de data
aceasta în cartierul Sânicolaul Mic. Mutarea celor
100 de familii evacuate din casele naţionalizate în
noile apartamente construite pe strada Tarafului este
una dintre principalele motive ale investiţiei.
Potrivit informaţiilor furnizate de primarul Gheorghe
Falcă, sensul giratoriu va fi amenajat în zona străzii
Tarafului, unde va fi construit şi un centru comercial.
„În una dintre următoarele şedinţe de Consiliu
Local se va pune în discuţie un Plan Urbanistic în
care se prevede şi un sens giratoriu care să cuprindă
intrarea la investiţia respectivă, precum şi intrarea
spre strada Tarafului”.
Centru
comercial
Amenajarea unui centru comercial în zona
respectivă este şi ea în vizorul Municipalităţii.
Primarul a subliniat că una dintre solicitările oamenilor
care tocmai ce s-au mutat pe Tarafului este aceea
de a avea un centru comercial în apropiere.
Atfel, acesta ar putea fi amenajat pe locul unde era
piaţa de animale. Întreaga zonă de la intrarea în
cartier, însă, va reprezenta un punct de interes pentru
Comisia de urbanism. Potrivit edilului local, Comisia
de specialitate va avea ca o sarcină viitoare definirea
unei viziuni privind modul în care trebuie să arate
intrarea în cartierul Sânicolaul Mic.
S.
B. - Jurnal Arădean
|
|
- Târg
transfrontalier de bunuri, servicii şi oportunităţi
investiţionale la Arad
|
|
La
eveniment vor participa expozanţi din domeniile construcţii,
mobilier, transport şi turism
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici
şi Mijlocii din România - Filiala Arad, în parteneriat
cu Camera de Comerţ şi Industrie Bekes, Asociaţia
de Municipalităţi pentru Dezvoltare Regională din
Békés-ul Central şi Universitatea de Vest „Vasile
Goldiş” din Arad organizează în perioada 13-15
noiembrie, la Expo Arad Internaţional, Pavilion A,
cu începere de la ora 11.00, Târgul transfrontalier
de bunuri, servicii şi oportunităţi investiţionale.
Evenimentul se va desfăşura în cadrul proiectului
„Networking pentru dezvoltare economică durabilă”
finanţat din fonduri Phare CBC 2006 România - Ungaria.
Tâgul urmăreşte facilitarea colaborării între firmele
din zona transfrontalieră prin stabilirea de parteneriate
de afaceri. În cadrul târgului se vor reuni întreprinzători
din zona de vest, din domeniile construcţii, mobilier,
transport şi turism.
Astfel, la eveniment pot lua parte toţi întreprinzătorii
doritori în contextul în care, obiectivul târgului
este de a crea un cadru propice pentru dezvoltarea
de noi parteneriate între IMM din România şi cele
din Ungaria. Pentru a participa la eveniment, întreprinzătorii
trebuie să îşi desfăşoare activitatea într-unul din
domeniile construcţii, mobilier, transport şi turism
şi să activeze în aria eligibilă a proiectului din
judeţele Arad, Bihor şi Timiş.
Participarea la eveniment este gratuită şi de asemenea
mai cuprinde şi asigurarea unui stand de 9 metri pătraţi,
dotat cu masă, scaun, priză, pazie şi posibilitatea
amplasării de materiale de promovare, mostre, mape,
pliante şi broşuri.
Pentru publicul larg, acest eveniment expoziţional
este cu atât mai important, cu cât vine în întâmpinarea
celor care doresc să investească în sectorul terţiar,
al serviciilor, producând numeroase locuri de muncă
şi oportunităţi de afaceri.
Sandra
Stoler - Glasul Aradului
|
|
- Succes
deosebit la lansarea cărţii „Mişcarea teatrală
arădeană după înfăptuirea Marii Uniri”
|
|
Sala
de conferinţe a Senatului Universităţii „Aurel
Vlaicu” a fost neîncăpătoare vineri, la lansarea
unei cărţi-document a rectorului Lizica Mihuţ despre
teatrul arădean: „Mişcarea teatrală arădeană după
înfăptuirea Marii Uniri”. Emulaţia stârnită de
evenimentul cultural a îndemnat vorbitorii - prestigioşi
oameni de cultură, unii dintre ei din afara Aradului
- să vorbească despre o acţiune de solidaritate umană,
care a dublat evenimentul propriu-zis.
La ora 10.30, oamenii continuau să sosească, dar în
Sala de conferinţe a Senatului UAV nu mai erau locuri
libere, în ciuda faptului că au fost aduse 90 de scaune,
peste numărul obişnuit. Interesul deosebit pentru
lucrarea impresionantă, de aproape 1 000 de pagini,
care umple un gol în cultura arădeană şi în istoria
locurilor noastre a fost dublat de un sentiment de
solidaritate care nu a scăpat participanţilor. Dacă
oamenii de cultură şi criticii de teatru au vorbit
despre volumul uriaş de muncă, grija pentru detalii
şi importanţa cărţii lansate, colegii din Universitatea
„Aurel Vlaicu” au avut o raportare umană
faţă de autor. Ei au mulţumit rectorului Lizica Mihuţ
că a acordat... scriitorului Lizica Mihuţ răgazul
de a munci, timp îndelungat, noaptea sau în concedii,
pentru a finaliza lucrarea despre mişcarea teatrală
arădeană.
Cele aproximativ două ore de discuţii pe marginea
cărţii şi a strădaniei autorului au trecut foarte
repede, datorită farmecului vorbitorilor: criticul
de teatru Ioan Cocora, Gelu Negrea (Editura Academiei),
scriitorul Vasile Dan, fostul director al Teatrului
arădean Ovidiu Cornea şi actualul director Laurian
Oniga, omul de cultură Florin Didilescu, alături de
alţi participanţi care au vorbit din sală.
Prestigiosul critic de teatru Ioan Cocora a citit
cartea „cu creionul în mână” şi a remarcat,
alături de munca uriaşă grija deosebită pentru detalii.
Gelu Negrea şi-a modificat puţin discursul pregătit,
fiind realmente impresionat de emulaţia pe care a
stârnit-o la Arad cartea rectorului Lizica Mihuţ,
neobişnuită chiar şi pentru un om cu experienţa dominiei
sale. Editorul prestigioasei edituri a Academiei Române
a subliniat bucuria de a descoperi, între sute de
manuscrise primite, potenţialul unei cărţi bune, sugerând
astfel că opera autorului arădean a îndeplinit cele
mai stricte exigenţe. De asemenea, Gelu Negrea a apreciat
autorul Lizica Mihuţ ca pe un om de dilog, cu care
editura a colaborat optim. Oamenii de teatru din Arad,
martori dar şi subiecţi ai lucrării, au mărturisit
că „Mişcarea teatrală arădeană după înfăptuirea
Marii Uniri” are şi pentru ei darul de a umple
un vid de cunoaştere: despre unele perioade, aveau
mai degrabă informaţii lacunare sau anecdotice.
Intelectualii au apreciat munca laborioasă a autorului.
Lizica Mihuţ a ştiut să plaseze mişcarea teatrală
arădeană în contextul social, cartea redând foarte
bine spiritul vremurilor. S-a apreciat că pe măsură
ce istoria teatrului se apropie de zilele noastre,
cartea devine mai vie. Acest aspect se datorează abordării
cercetării orale, în vogă astăzi, pe care Lizica Mihuţ
a menţionat-o în mod deosebit.
Dramaturgul-avocat Viorica Popescu a citit o pledoarie
avocăţească doar în formă pentru aşezarea acestei
cărţi pe raftul cel mai de sus al bibliotecilor.
Lizica Mihuţ a acordat cu generozitate şi multă răbdare
autografe participanţilor, la sfârşitul unui eveniment
cultural cu totul deosebit.
„Cartea
urmează celor trei volume apărute la prestigioase
edituri din Bucureşti, respectiv Editura Academiei
Române şi Editura Eminescu, trei volume privind istoria
teatrului arădean până la Marea Unire. M-am gândit
mult dacă perioada de după 1920 să o abordez în cărţi
distincte, adică teatrul interbelic, deceniile teatrale,
evenimentele teatrale. Opţiunea a fost pentru un singur
volum, tocmai spre a oferi o imagine cuprinzătoare,
credem, privind mişcarea teatrală şi nu numai teatrul
în sine... Cartea îşi propune să adune “aşchiile”
risipite pretutindeni. Când spun “aşchii” mă gândesc
la informaţii, pagini de ziare şi reviste, caiete
program, într-o viziune sperăm originală, în sensul
că ne-am propus ca memoria arhivelor să se reunească
cu memoria media şi cu memoria afectivă, sub cupola
actului de cultură, de reală valoare artistică”
- Lizica Mihuţ
Flavius
Ghender - Observator
|
|
- Un
arădean a fost ameninţat cu moartea pentru a părăsi
Ungaria
|
|
Casa
unui arădean, om de afaceri, stabilit în localitatea
Bătania, a fost vandalizată de extremiştii maghiari
Casa
unui arădean, om de afaceri, stabilit în localitatea
Bătania, a fost vandalizată de extremiştii maghiari,
care l-au ameninţat cu moartea cerându-i să părăsească
Ungaria.
Marin Crişan, proprietarul unei firme în domeniul
sudurii industriale, şi-a cumpărat casă în localiatea
Bătania, în urmă cu aproximativ un an de zile. Este
vecin cu alţi oameni importanţi arădeni care la rândul
lor şi-au achizionat case de vacanţă în zonă. Acesta
a povestit că a fost informat de un vecin că geamurile
casei sale au fost sparte peste noapte.
„Un vameş care îmi este vecin m-a sunat să mă
informeze despre ceea ce se întâmplase. Acesta mi-a
spus că geamurile casei au fost sparte. Am plecat
repede acolo şi într-adevăr am găsit un geam termopan
spart cu o cărămidă iar un alt geam fusese lovit.
În cutia poştală am găsit un bilet, scris cu alb şi
roşu, şi semnat de ceva grupare militară care este
împotriva românilor din Ungaria. Pe bilet scria, în
limba maghiară, că vom muri dacă nu plecăm din Ungaria.
Totodată, ne-au făcut «gunoaie» şi ne-au acuzat că
le-am luat Ardealul“, a declarat Marin Crişan.
Imediat, omul de afaceri a luat legătura cu Consulatul
României, cu primarul localităţii maghiare, informând
şi poliţiştii. „Am luat legătura şi cu Consulatul
României şi aştept să vină să vadă. De asemenea, l-am
informat şi pe primarul din Bătania despre cele întâmplate.
Azi am fost eu, mâine poate fi altul în locul meu.
Dacă am greşit cu ceva de când stau în Bătania să
mi se spună şi plec. Las casa şi plec. Vreau ca organele
de anchetă să facă ceva în acest caz”, a mai
spus omul de afaceri arădean.
Păgubitul susţine că nu este prima oară când românii
care s-au stabilit în Ungaria sunt ţinta atacurilor
extremiştilor. În urmă cu aproximativ două luni de
zile, unui alt român din zonă i s-a întâmplat acelaşi
lucru, însă omul, de bunăcredinţă, nu a depus plângere
împotriva răufăcătorilor. „Românii care au case
în Bătania au fost de mai multe ori ţinta hoţilor.
Însă poliţiştii nu prea şi-au făcut datoria. Sunt
şi maghiari cu care nu avem probleme, dar sunt unii
care pur şi simplu nu ne doresc acolo“, a susţinut
Marin Crişan.
De asemenea, se pare că tocmai un poliţist din Bătania
a fost demis din cadrul instituţiei, după ce şefii
săi au descoperit că acesta făcea parte din Garda
Ungară, o organizaţie militară extremistă, cunoscută
pentru acţiunile sale xenofobe în partea de est a
Ungariei. Recent, membrii organizaţiei au vandalizat
şi însemnele României din apropierea oraşului maghiar
Gyula.
Gesturile extremiştilor îi îngrijorează pe ceilalţi
români care s-au stabilit sau şi-au achizionat case
de vacanţă în localităţile maghiare. Singura speranţă
a conaţionalilor noştri au mai rămas autorităţile
maghiare care, speră aceştia, vor reuşi să pună capăt
atacurilor.
Anca
Barbura - Glasul Aradului
|
|
- Fostul
combinat chimic cutremurat de prima implozie şi...
ultima
|
|
Combinatul
chimic Arad - un mastodont intrat în funcţie prin
anul 1971 a plecat la drum fără prea mari şanse de
reuşită - deşi epoca ceauşistă şi-a pus mari speranţe
în uriaşa şi ambiţioasa construcţie amplasată pe aproape
100 de hectare. Mii de oameni au avut atunci de lucru,
din Arad dar şi din toate colţurile ţării. S-au ridicat
locuinţe de serviciu, în Vladimirescu înfiinţându-se
un cartier întreg pentru muncitorii combinatului.
Dacă în primii zece ani - lucurile au mers, cât de
cât - deşi combinatul nu a funcţionat niciodată la
întreaga sa capacitate - după 1985 treburile au început
să scârţâie datorită numeroaselor probleme ivite pe
parcurs, defecţiuni, consum imens şi nu în ultimul
rând poluare excesivă.
Anul 1990 a făcut cotitura definitivă spre restrângerea
drastică a activităţii, astfel că - în momentul începerii
procesului de privatizare - au apărut şi primii colţi
„muşcând” flămânzi din trupul de fier al
mastodontului. Reducerile masive de personal au trimis
acasă mulţimea muncitorilor - combinatul trăind agonic
încă vreo câţiva ani, activând doar pe câteva secţii.
În 1998 activele sale au fost scoase licitaţie, dar
încă nimeni nu s-a arătat interesat de tezaurul fabulos
de fier şi alte „bijuterii” întinse pe aproape
100 de hectare.
(Ne)norocirea a venit odată cu anul 2000 când hardughia
a fost ochită de un om de afaceri din Bucureşti -
„combinat” la rândul său cu cel mai cunoscut
afacerist de fier vechi din România, Constantin Ninel
Potârcă (candidat la preşedinţia României)- etnic
rrom. Combinaţia a avut ca scop achiziţionarea combinatului
la preţ ridicol - 54 miliarde lei; cât despre felul
cum s-a făcut licitaţia se pot scrie tomuri întregi.
Cert este că din momentul „cumpărării”, combinatul
a devenit o ţintă vie a demolării sistematice a punctelor
celor mai valoaroase din spaţiul industrial - având
ca scop extragerea masivă de fier, aluminiu, platină,
mercur, etc. Scandalul a început la scurt timp - prin
litigiile dintre clanul de rromi Potârcă şi firma
bucureşteană „RTC Radu Trading”. Peste o
sută de procese s-au desfăşurat pe rolul tribunalului
arădean, timişorean şi în capitală, rezultatul fiind...
nul. Ceea ce a fost valoros a fost luat - totul culminând
după patru ani şi jumătate de luptă în sălile de judecată
cu evacuarea clanului Potârcă. Problema e că nu prea
a mai rămas nimic - bucureştenii pierzându-şi orice
interes pentru ruinele rămase. În aceste condiţii,
„resturile” au fost vândute şi revândute,
etc. actualmente aici funcţionând în spaţiu restrâns
câteva firme. Nu mai punem la socoteală zecile de
accidente mortale - cele mai multe ascunse cu grijă
- victimele fiind săracii veniţi să adune fierul vechi
care nu mai putea fi luat decât din locuri extrem
de periculoase, plafoane, piloni înalţi, grinzi, pereţi.
Peste unii au căzut tavanele, strivindu-i pe loc,
în timp ce alţii au murit curentaţi sau au căzut de
la înălţime.
***
Într-un
final s-a pus problema demontării combinatului,lichidării
efective a peisajului ruinelor în scopul obţinerii
terenului arabil. Au urmat numeroase discuţii pe această
temă - totul legându-se de acordul avizului de mediu.
După efectuarea diferitelor studii, Mediul a acordat
aceste avize după care s-a ivit problema radioactivităţii
acestor resturi. Nimeni nu şi-a luat răspunderea îngropării
lor, astfel că totul a rămas în continuare neschimbat.
Ultimele noutăţi legate de combinat spun că „până
la urmă chiar fosta firmă bucureşteană „Radu Trading”
a început demolarea construcţiilor rămase efectuându-se
chiar prima implozie, după care lucrările au fost
abandonate...” (Ioan Crişan, primar Vladimirescu).
Felicia
R.Gheorghe - Observator
|
|
|
|
Căutare
în arhiva Virtual Arad
Colectivul de redacţie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Truţiu
Florin.
O parte din ştirile Virtual
Arad News au fost preluate şi din următoarele surse:
Agenţia
Mediafax,
Ziarul Jurnal arădean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Ediţia de Vest), România
Liberă, Astra Aradeană,
Ziarul
Glasul Aradului,
TV
Arad, Info
TV.
|
|