Primarul Aradului a prezentat cele mai importante proiecte Primarul Municipiului Arad, Gheorghe Falca a prezentat, ieri, cele mai importante proiecte de pe ordinea de zi din sedinta ordinara de joi, in care consilierii sunt chemati sa voteze peste 30 de proiecte. Acesta a vorbit despre aprobarea executiei bugetului general, despre rectificarea de buget si repartizarea fondului de rulment. A punctat faptul ca se majoreaza cu suma de 3.007 mii lei veniturile din taxe judiciare de timbre, iar cu 2.000 mii lei subventiile pentru retehnologizarea centralelor termice si electrice de termoficare, dar si prevederile bugetare aprobate obiectivului modernizare retele termice etapa a II-a. De asemenea, a vorbit despre suplimentarea cu 1.326 mii lei reprezentand dobanzi, comisioane si alte costuri aferente imprumutului BERD contractat. Pentru achizitionarea si montarea de banci si cosuri stradale ce vor fi amplasate pe domeniul public s-a alocat suma de 330 mii lei. Totodata se suplimenteaza cu suma de 1.400 mii lei fondurile alocate initial pentru salubrizare stradala, avand in vedere prevederile bugetare neacoperitoare pana la finele anului. Bani pentru minibuze De asemenea, pentru achizitionarea de minibuze urbane, care vor transporta aradenii care locuiesc la periferie pana la tramvaie s-au alocat inca 400 mii lei. Primarul a mai precizat ca in structura Bugetului General al municipiului Arad se introduc 27.950 mii lei pentru lucrarile BERD. Bani in avans Pe langa rectificarea de buget, primarul a spus ca acorda in avans CET-ului suma de 1.975.000 lei cu titlu de subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif la energia termica livrata populatiei, deoarece acestia au nevoie de bani pentru acoperirea unor datorii. In ceea ce priveste cele patru poiecte ale Teodorei Hotaran, Gheorghe Falca a precizat ca acestea nu au trecut de directiile de specialitate din cadrul primariei. La final, acesta a tinut sa vorbeasca despre raportul anual privind starea Economica, Sociala si de Mediu a Municipiului Arad pe anul 2008. Claudia Untaru - Glasul Aradului

Cosul aradenilor din ultimele luni este mai sarac si cu produse de calitate mai proasta. Lipsa locurilor de munca, staganarea sau chiar scaderea salariilor si implicit cresterea somajului, sunt factori care de la inceputul acesti an au dus la modificarea tipicului cumparatorului aradean. Lipsa lichiditatilor se resimte nu doar in sectorul magazinelor cu specific alimentar, dar si a celor dedicate constructiilor si amenajarilor. „Criza este o realitate. Noi ca hypermarket am resimtit acest fenom inca de la inceput. Prima faza a crizei s-a manifestat doar la nivel psihologic, insa acum sunt si semnale financiare”, ne-a spus Nicolae Drimbu, directorul unui hypermarket din Arad. Drimbu sustine ca de la inceputul acestui an si pana acum vanzarile in cazul produsele non-alimentare a scazut cu 15-20 de procente, in timp ce in cazul produselor alimentare scaderea a fost mai putin dramatica: 5-10%. „In mod cert aradenii vin la cumparaturi. Numarul de vizitatori care au trecut pragul hypermarketului nostru nu s-a modificat fata de lunile anului trecut, doar ca valoarea cumparaturilor este mult mai mica. Cosul mediu de cumparaturi al aradenilor este mai sarac si predomina produsele ieftine”, mai spune Drimbu. Rabat la calitate Si in domeniul vanzarilor de constructii si amenajari situatia s-a schimbat in ultimele luni. George Oanea, reprezentanul unui lant de magazine din domeniul sus-amintit, ne-a declarat: „Pana in urma cu cateva luni aradenii preferau sa scoata un ban in plus din buzunar, dar sa cumpere produse o calitate cat mia buna. De la inceputul lui 2009, insa, cumparatorii se indreapta spre produsele cele mai ieftine, chiar daca in aceste conditii nu poate fi vorba de aceasi calitate. Tiparul cumparatorilor s-a schimbat radical. In aceste momente toti cauta marfuri la un pret cat mai bun, facand rabat la calitate. In aceste conditii de piata este normal ca si cifra de afaceri a magazinelor noastre sa se diminueze”. A. P. - Jurnal aradean

Un grup de persoane fizice a reclamat faptul ca mai multe hectare de teren din zona fermei de animale Ceala, expropriate de stat in vederea construirii autostrazii, le apartin de drept, iar in consecinta statul roman nu a despagubit pe cine trebuie. Mai exact, ordinele de expropriere au venit pe adresa fermei Ceala, pe cand terenul expropriat s-ar fi aflat in proprietatea grupului. Aceasta s-a intamplat pentru ca cei de la Statiunea de cercetare au raportat Ministerului ca terenul respectiv este grevat de sarcini, pe cand el era deja obiectul unui proces de proprietate cu acel grup de persoane fizice. Ministerul nu a mai verificat veridicitatea informatiilor primite de la Statiunea de cercetare si a emis ordinele de expropriere la adesa acesteia. Intre timp, procesul a fost castigat de acele persoane fizice, care acum cer despagubirile aferente de la stat. Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Eusebiu Pistru, spune ca problema privind acel teren nu va putea afecta lucrarile la autostrada. „La momentul exproprierilor, acel teren nu aparea a fi in litigiu, ci in proprietatea statului roman. Proprietarii pot sa actioneze in judecata ministerul, dar la momentul respectiv aparea statul roman ca proprietar”, ne-a declarat secretarul de stat Pistru. Intrebat daca litigiul ar putea amana inceperea lucrarilor in zona, Eusebiu Pistru a raspuns: „am verificat actele, hartiile arata ca acel teren este al statului. Nu stiu cine a gresit, iar cei nedreptatiti isi pot cauta dreptatea in instanta. Se va merge in continuare cu lucrarile, iar daca vor castiga procesul, acei oameni vor fi despagubiti ca si ceilalti”, a explicat in continuare acelasi Eusebiu Pistru. Baza legala pentru aceste operatiuni este tot acea Hotarare de Guvern prin care statul poate expropria mai usor terenuri in vederea construirii unor obiective de interes public. Banii ce se cuvin fostilor proprietari de terenuri din zona autostrazii vor fi virati in termen de 90 de zile de la publicarea hotararilor de expropriere, adica spre sfarsitul lunii iulie, inceputul lunii august. Acestia vor putea fi ridicati din conturile de la CEC in baza unei cereri de acceptare, ce trebuie depusa de catre fostii proprietari. Cei care nu sunt de-acord cu suma primita, vor avea banii blocati in conturi pana cand vor primi o solutie din partea instantei. Daca solicitarea le-a fost admisa, suma va fi suplimentata, iar daca nu vor avea castig de cauza vor putea sa-si ridice doar suma primita initial. L. C. - Observator

Mii de aradeni au iesit in strada sa sarbatoreasca Ziua Vecinului Muzica, gratarele, mancarea la ceaun, prajiturile, sucurile si berea au facut ca prima editie a Sarbatorii Vecinilor sa fie una de neuitat. Mii de aradeni au uitat de faptul ca vecinul i-a inundat, ca a dat muzica mai tare sau ca a parcat masina in locul lui si au ciocnit impreuna un pahar in semn de impacare. Peste 150 de locatii din Arad au fost amenajate pentru aceasta sarbatoare la care au participat cu mic, cu mare. Fiecare a contribuit cu ce a putut. Cei mai priceputi au pregatit mancarea, in timp ce altii au incins hora sau au dansat dupa ultima moda. Cei care au vrut ca distractia sa fie distractie au chemat lautarii. De exemplu, pe Poetului s-a dat petrecere mare. Trei vecini lucrau de zor la terminarea mancarii, altii ciocneau cate o sticla de bere in timp ce femeile stateau la povesti. Toate aceste lucruri s-au facut in compania orchestrei. „Am vrut sa facem gulas, dar ne-a iesit altceva. E bun oricum”, spune razand Daniel Karoly, care a fost ajutat de vecinii Tatian Ielena si David Muresan. Un alt vecin a tinut sa precizeze ca bea o bere cu ardelenii, el fiind oltean. Tocana de cartofi a fost facuta pentru aproximativ o suta de persoane, asa ca toti vecinii au primit cate o portie. Mai mult de atat, Ciprian Mocan, cel care s-a ocupat de organizare a avut grija ca totul sa fie ca la carte, iar vecinii care s-au cerat de-a lungul anului sa cada la pace in aceasta zi. „Fiind zi dedicata vecinului, am iesit sa o cinstim cum se cuvine. Este o zi foarte bine venita. Macar acuma sa ne strangem toti sa ne cunoastem. Cel putin in aceasta zi nu e certam cu nimeni. Suntem toti prieteni” spune Ionel Condrache, in timp ce statea la povesti cu vecinul lui Iosif, care considera ca cel mai bine este sa se inteleaga vecin cu vecin, nu sa poarte dusmanie. Dimitrie Maxim, consilier local, administrator de bloc si vicepresedinte ULAL afirma ca totul s-a organizat la initiativa primariei si ca vecinii lui au fost foarte receptivi la aceasta sarbatoare, de unde s-a si vazut ca parcul Simfoniei a fost plin de locatari, care au iesit sa serveasca cate ceva impreuna cu vecinii. „S-au aduna astazi (n.r. ieri) aici locatari din peste 20 de blocuri, sunt in jur de o suta de persoane, care doresc ca aceasta sarbatoare sa devina o traditie” afirma Dimitrie Maxim. De aceasta sarbatoare s-au bucurat in special cei tineri, care au avut ocazia sa isi cunoasca vecinele sau vecinii. „Avem doua studente in bloc, care s-au mutat in toamna. Nu am reusit sa intram cu ele in vorba pana astazi, cand am avut ocazia sa le oferim un suc” spune Marius. Sarbatoarea vecinului organizata in premiera la noi, de catre Primaria Municipiului Arad impreuna cu ULAL si cu Asociatia Administratilor a tinut pana tarziu in noapte. Oamenii nu au tinut cont ca a doua zi merg la lucru si au chefuit cum au stiut mai bine, cu dans, chiote si voie buna. A fost singura zi din an cand nimeni nu s-a gandit la vorbele ,,sa moara capra vecinului” Claudia Untaru - Glasul Aradului

In acest an, primarul comunei Hasmas are in plan sa rezolve problemele cu care se confrunta comunitatea, respectiv oamenii din cele 6 sate ale comunei Hasmas. Pe raza comunei sunt asadar 6 sate apartinatoare, centrul de comuna este Hasmasu, care este si cel mai mare sat, cu o populatie de aproximativ 400 de locuitori si 234 de gospodarii. „Avem cateva investitii care vor schimba in bine viata locuitorilor comunei mele. Este vorba despre alimentarea cu apa in localitatile Hasmas si Comanesti, o investitie dorita de foarte multa vreme de oamenii celor doua sate. Proiectul se deruleaza pe baza Ordonantei Guvernului Nr. 7/2006 si as vrea sa precizez ca in 2007 cand s-au facut evaluarile la aceste proiecte depuse pe acesta Ordonanta, proiectul nostru a fost declarat eligibil si am primit chiar si prima runda de finantare pentru proiect, dar schimbandu-se guvernarea am fost lasati mai la urma. Odata cu noua guvernare, am reusit sa primim bani si chiar in data de 26 mai, la ora 10 vom avea licitatia pentru semnarea contractului. Apoi vom demara proiectul”, sustine Cornel Popa, primarul comunei Hasmas. Lucrarea se estimeaza la suma de un milion trei sute de mii de lei, iar reteaua de apa va avea o lungime de 9,4 kilometri. Aductiunea se va face din comuna vecina Archis, dupa care se vor realiza retelele de apa in cele doua sate ale comunei: Hasmasu si Comanesti. Aceasta este una dintre investitiile care se vor derula, in acest an, insa primarul mai are planuri destule pentru locuitori. Cea de-a doua investitie majora se refera la infrastructura rutiera si implica continuarea lucrarilor de modernizare, respectiv asfaltarea drumului comunal DC 11, intre localitatile Agrisul Mic si Comanesti. Acesta investitie a fost inceputa anul trecut si s-a realizat pana in prezent 1,3 kilometri, respectiv portiunea din drumul comunal DC 11 Comanesti-Botfei, care a fost finalizata la sfarsitul lunii mai, anul trecut, pe o lungime de 1,3 kilometri avand plecare in Kilometrul 0, respectiv in intersectia cu drumul judetean 73A, in localitatea Comanesti. „In acest an vom continua, avand deja alocate pana in prezent in baza Hotararii de Guvern Nr. 577/1997, suma de 7 miliarede de lei vechi. Speram sa realizam macar un kilometru sau doi, in functie de ce se va stabili in urma licitatiilor”, ne-a mai spus primarul. O alta lucrare importanta, pe care primarul si-a propus-o pentru anul acesta si pe care locuitorii si-o doresc, se refera la continuarea lucrarilor de reabilitare (etapa a II-a), la Scoala Generala din Hasmas, care presupune realizarea unor grupuri sanitare moderne si centrala termica. „Tot la Scoala vom depune in acesta luna o cerere de finantare pe programul operational regional privind schimbarea acoperisului la Scoala Generala din centru pentru ca am constatat ca acest acoperis prezinta carente si ar putea constitui un periocol pentru copiii care invata acolo”, spune primarul Cornel Popa. Sirul investitiilor pe anul acesta nu se opreste aici. Primarul are de gand sa regularizeze cele patru vai din comuna Hasmas. Dupa cum se stie in 2005, dupa inundatii, in comuna s-au produs foarte multe pagube, iar urmarile inundatiilor au fost catastrofale. Au fost distruse drumurile, casele oamennilor, fantanile si asa mai departe. In acest sens, primarul a apelat la ajutorul celor de la Directia Ape-Crisuri-Oradea si celor de la Ministerul Mediului. „Va spun cu parere de rau ca au trecut 4 ani de-atunci si prea putin am evoluat in rezolvarea acestei probleme atat de importanta pentru oamenii din comuna mea. Singura realizare a fost intocmirea de catre Directia Ape-Crisuri-Oradea a studiului de fezabilitate, care este prima etapa in derularea investitiilor. Am insistat si anul acesta la Directia Ape-Crisuri-Oradea, dar nu erau inca aprobate sumele pentru investitiile din acest an, avand doar o singura promisiune si anume ca in conditiile in care lucrarile nu vor fi prinse la investitii pe directie, vom avea ajutorul lor pentru regularizarea vailor, cu fonduri de la ei”, ne-a mai spus primarul localitatii Hasmas. In conditiile in care toata lumea trece printr-o criza financiara, primarul s-a gandit sa ofere locuitorilor un loc de munca. Astfel, de la 1 aprilie a fost infiintat un „Serviciu de Curatare si Intretinere Pasune Comunala”, unde lucreaza 20 de oameni. Acestia sunt in general tineri, care au drept obligatie de munca sa curete pasunile. „Avem peste 800 de ha de pasune comunala, pasuni care au fost lasate in paragina din mai multe motive, unul dintre ele fiind si acela ca in general la tara pasunile erau curatate prin contributia in munca a proprietarilor de animale. Acest lucru nu se mai poate intampla, oamenii sunt batrani, numarul de animale este foarte mic si am considerat ca putem interveni si avem obligatia sa intervenim aici si sa-i ajutam pe oameni. Banii pentru plata muncitorilor provin de la Uniunea Europeana ca subventie pe unitatea de suprafata. Si primariile sunt eligibile in a accesa pentru pasuni anumite sume importante, iar noi suntem una dintre primariile judetului Arad, care au acceptat deja pentru 2007 o suma de aproximativ un miliard jumate, suma care ne va permite in acest an cu ajutorul acestui serviciu sa curatam aproximativ 250 de ha de pasune”, a mai precizat primarul. In ceea ce priveste salubrizarea, aceasta se realizeaza in momentul de fata cu ajutorul serviciului local, dar se are in vedere inchiderea gropii de gunoi. Primarul spera sa gaseasca o solutie si in ceea ce priveste gunoiul. „Dorim sa nu mai permitem imprastierea pe teritoriul comunei a gunoaielor. Serviciul acesta este activ de la 1 ianuarie 2007 si de-atunci functioneaza bine si se si vede prin satele apartinatoare ca e curat”, a mai precizat primarul. In momentul de fata introducerea gazului in comuna Hasmas nu este o prioritate. Dupa cum sustine primarul, altele sunt prioritatile. „Am avea posibilitatea de racordare, dar nu este cazul deocamdata. Oamenii, fiind la marginea padurii folosesc drept sursa de incalzire lemnul. Am inteles ca de la Ineu se va realiza o conducta spre Sebis si atunci am avea si noi ocazia. Pentru mine insa e mai necesar sa realizez alimentarea cu apa in toate satele, canalizarea si sa le fac drumuri mai bune la oameni. Apa, canal si drum”, sustine Cornel Popa. Primarul deruleaza un proiect transfrontalier Phare CBC Romania-Ungaria, in parteneriat cu Primaria Buteni si cu comuna Gerendas din judetul Beckes. Este un proiect de 77.000 de euro, din care comuna Hasmas, ca si beneficiara a avut o contributie proprie de 9.500 de euro. Este vorba despre infiintarea unui Centru de Afaceri Transfrontalier pentru agricultura, ecoturism si de promovare a antreprenoriatului local in acesta zona. „Consider ca in momentul cand centrul se va pune pe picioare vom intinde o mana de ajutor investitorilor locali, o sursa aducatoare de profit pentru comuna noastra”, a incheiat Cornel Popa. Nicoleta Bosnigeanu - Observator