Ştirile Zilei

Zece microbuze noi, cumpărate pentru a face din tramvai principalul mijloc de transport în oraş! Un fel de autogară sau mai degrabă peroane pentru autobuze şi microbuze la fiecare intrare în municipiul Arad. Aceasta este ultima ofertă a Municipalităţii arădene. Scopul final al acestei noi investiţii nu are legătură însă cu autobuzele, ci cu tramvaiele, Primăria Arad vrând să transforme acest vehicul în principalul mijloc de transport din Arad. Consilierii locali sunt chemaţi să fixeze tarifele pentru călătoriile cu microbuzele (cele 10 noi, cumpărate prin CTP) pe traseele noi, însă proiectul gândit de executiv este mult mai amplu. Tarifele propuse de primărie sunt identice cu cele practicate deja pentru transportul în comun. Ticketing total Potrivit primarului Gheorghe Falcă, microbuzele cumpărate acum vor avea menirea de a transporta cetăţenii din zonele în care nu există acces direct la tramvai spre zonele în care acest acces există şi de ai aduce pe cei care vor să vină în municipiu cu autobuzele tot spre tramvai. „Vom realiza un gen de autogări la fiecare intrare în Arad, unde vor exista tramvaie care să-i preia pe cetăţeni şi să îi ducă unde vor. Vom avea şi un sistem de ticketing total, care va include şi biletul de autobuz şi cel de tramvai, ca să nu fie nimeni nevoit să îşi ia două bilete. În plus, vom pune la fiecare dintre aceste intersecţii şi autogări panouri de informare, cu puncte turistice. Ideea este să ducem oamenii spre tramvaie, iar tramvaiul să devină cel mai important mijloc de transport din municipiu. În 2011 vom avea 80% din infrastructura tramvaielor modernizată şi vom putea introduce tramvaie moderne, noi, pe lini”, a precizat Gheorghe Falcă. Primăria vrea să cumpere, în fapt, pentru început trei-patru tramvaie noi de la firma Astra Vagoane. Fără autogară mare Primăria nu mai vrea ca în municipiu să există o singură autogară, care să creeze blocaje în trafic iar proiectul de acum pare să se muleze pe această dorinţă. În plus, primarul susţine că modelul mai multor autogări care să ia locul uneia enorme se regăseşte în mai toate oraşele mari din Occident. A. B. - Jurnal arădean

Prima pistă artificială de canotaj din ţară va fi construită în Arad, în baza unui parteneriat dezvoltat între Primăria Muncipiului şi constructorul Autostrăzii Arad-Timişoara. Pista va avea 8 culoare, o lungime de 2.200 metri şi o lăţime de 130 metri, iar pe ea se pot organiza competiţii de categoria A. Pista de canotaj va fi realizată în sud-estul municipiului Arad. Pista va fi construită în zona Ceala-Cărămidărie, în apropierea centurii ocolitoare în regim de autostradă. Constructorul autostrăzii va lua pământ de umplutură de împrumut pentru terasamentul la varianta de ocolire a municipiului astfel că, groapa din care pământul va fi excavat se va transforma într-un lac artificial cu pistă de canotaj. În apropierea pistei de canotaj urmează a mai fi amenjate de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş“ din Arad terenuri de sport şi locuri de agrement. Universitatea a cumpărat de la municipalitate 12 hectare de teren pe care intenţiona să dezvolte construcţii în domeniul medical. Luându-se în calcul faptul că amplasamentul este într-o zonă posibil inundabilă, universitatea a considerat că sportul şi agrementul ar fi potrivite. „Constructorul bypass-ului ne-a cerut sprijin pentru asigurarea unei gropi de împrumut pentru excavarea pământului necesar terasamentului la varianta de ocolire a municipiului. Noi le vom pune la dispoziţie terenul, iar după excavarea pământului ei vor realiza pista de canotaj. Am cerut ca pământului să îi fie dat o formă geometrică. Prin acest parteneriat dezvoltat se va realiza o pistă de caic şi canotaj, de 2 kilometri şi de unul. Pista se va finaliza atunci cînd va fi finalizată centura. Vor fi executate şi lucrări de consolidare a malului Mureşului şi va fi amenajată şi o zonă de agrement pentru arădeni. Nu doresc ca acest lucru pozitiv să fie interpretat altfel şi să ajungem să ni se spună că de fapt această investiţie nu va fi în folosul arădenilor“, a conchis primarul Aradului, Gheorghe Falcă. Lucrările pentru realizarea pistei vor lua sfîrşit în anul 2011, odată cu finalizarea centurii. Pista de canotaj va fi administrată de Federaţia Română de Canotaj, după cum susţine primarul. Sandra Stoler - Glasul Aradului

Arhitecţii şi artiştii sunt chemaţi să îşi spună părerea despre Monumentul Revoluţiei. Lucrările din imediata vecinătate a Monumentului Revoluţiei sunt în toi, deşi intenţia Municipalităţii arădene e clară: statuia, făcută din materiale care se degradează văzând cu ochii, ar trebui mutată de aici, pentru a face loc unui alt monument, mai mare şi mai frumos. Totuşi, muncitorii firmei ICIM s-au apucat de montat dale din granit pe spaţiul din vecinătatea obiectului, iar lucrările de amenajare a întregului platou al Pieţei Revoluţiei sunt în plină desfăşurare. Ceea ce nu înseamnă, însă, că Primăria a renunţat la ideea sa, ci e şi mai hotărâtă să îşi pună planurile în aplicare, în condiţiile în care are aici susţinerea artiştilor şi arhitecţilor din Arad, care susţin că monumentul (execuţia lui şi materialele din care a fost ridicat) nu face neapărat cinste celor care s-au jertfit pentru democraţie. În atare condiţii, executivul local pregăteşte un concurs pentru monument. În şedinţa din 30 iulie, sau în cea viitoare, aleşii locali vor fi chemaţi să îşi de votul pentru un proiect care vorbeşte de un concurs de soluţii pentru monumente. În proiect vor fi incluse mai multe zone din Arad: Piaţa Revoluţiei, Parcul Eminescu (zona din vecinătatea Tribunalului), Piaţa Enescu (în faţa Palatului Cultural). Pentru tot "Este vorba de un studiu de soluţii nu doar pentru Monumentul Revoluţiei, ci pentru tot. De la pieţele unde ar putea fi amplasate viitoarele monumente, până la modul în care ar trebui să arate totul", a declarat Gheorghe Falcă, primarul Aradului. Proiectul îi va chema pe artiştii plastici, designerii, arhitecţii şi istoricii să-şi spună cuvântul pe problema dată. Concursul de soluţii ar urma să fie finalizat undeva prin luna decembrie, la momentul la care se împlinesc 20 de ani de la Revoluţia din 1989, iar variantele finale ar urma să marcheze şi ele, alături de alte multiple evenimente, sărbătoarea. Se pare că pentru concursul de soluţii, Primăria Arad a primit acceptul revoluţionarilor sau a cel puţin unora dintre membri fundaţiei. Şi în faţa Tribunalului Primăria are, în fapt, deja un studiu de fezabilitate pentru reamenajarea Parcului Eminescu, unde se vorbeşte şi de amenajarea unei platforme de for public, în zona învecinată clădirii Tribunalului Arad, unde să fie amplasat şi un monument (cel al Revoluţiei, sau un altul). Proiectul tehnic pentru această viitoare investiţie de reamenajare a întregului Parc Eminescu (unde ar putea intra şi zona din vecinătatea Palatului Cultural) este în faza de licitaţie, dar e posibil ca lucrările să nu înceapă în acest an din lipsa banilor. Simplu şi repede Soluţia finală pentru Monumentul Revoluţiei va fi dată, ca atare, după câteva luni de la finalizarea lucrărilor de reabilitare a Pieţei Revoluţiei şi a vecinătăţilor statuii. Totuşi, din informaţiile pe care le deţinem, în cazul în care arhitecţii vor pune verdictul şi vor decide mutarea monumentului de aici, lucrările de acum nu vor fi afectate în prea mare măsură. Vor fi scoase pentru eliminarea soclului doar datele din vecinătatea acestuia, pe o lungime de cel mult doi metri. A. B. - Jurnal arădean

Anul acesta pieţele arădene au fost pline cu o gamă largă de fructe şi legume de sezon. Atât varietatea de produse, cât şi preţurile relativ mici atrag zilnic mulţi cumpărători. Cele mai mulţumite par a fi gospodinele, care pleacă din piaţă cheltuind foarte puţin pe alimente uşoare precum roşiile, castraveţii sau vinetele, legume pe care le depozitează pentru sezonul rece. Încă de pe-acum femeile au început să se aprovizioneze cu legume şi fructe proaspete pentru a face compoturi, murături sau pentru a pune conserve. Însă, puţin mai nemulţumiţi par a fi producătorii, care din cauza concurenţei de pe piaţă sunt nevoiţi să scadă zilnic din preţ. Aşa se face că în prezent preţul lubeniţei a ajuns de la 1,5 lei kilogramul la 1 leu, vinetele sunt 3 lei kilogramul, roşiile 1,5 lei kilogramul, iar castraveţii 2 lei, iar preţurile continuă să scadă. Preţurile produselor tradiţionale par să fie din ce în ce mai scăzute, mai ales că ne aflăm în toiul sezonului de vinete, lubeniţă, pepene, roşii, castraveţi şi tot felul de legume, care conţin substanţe minerale, vitamine şi fibre care ne ajută organismul să funcţioneze mai bine şi să se refacă după perioada de iarnă. Arădenii profită din plin de această abundenţă de legume şi zarzavaturi de pe piaţă, însă tocmai pentru că anul acesta legumele şi fructele s-au găsit din belşug, producătorii sunt nevoiţi să lase foarte mult din preţ. Aşa se face, că în pieţele arădene este plin de producători de lubeniţă, vinete, roşii şi castraveţi care vin cu camioane întregi de marfă de vânzare şi au preţuri mai mici pe zi ce trece. „Noi suntem producători particulari de legume şi zarzavat în solarii şi la câmp. Producţia noastră de bază sunt roşiile de vară şi castraveţii de toamnă, dar mai producem şi ridichi de primăvară şi altele. Anul acesta am avut o producţie foarte bună, însă suntem dezamăgiţi de faptul că nu putem ţine de preţ. Muncim foarte mult pentru aceste culturi şi ne alegem cu puţin, dar cu asta ne ocupăm”, spune Maria Drăguşin, producător. Nici în ceea ce-i priveşte pe producătorii de lubeniţă sau pepene galben, situaţia nu pare să fie alta, aceştia fiind la fel de dezamăgiţi de preţurile de pe piaţă. „ Oricât ai încerca să ţii la preţ, nu poţi, pentru că anul acesta producţia a fost bună şi vin alţii care dau mai ieftin şi atunci pierzi clienţi. Am dat lubeniţa cu 1,5 lei, cu 1,2 lei, iar acum o dăm cu 1 leu kilogramul. Ne mai şi chinuim aici, că stăm toată ziua în soare, pentru că nu avem nici condiţii. Suntem nevoiţi să ne facem rost singuri de umbrele protectoare de soare”, spune Maria din Felnac. Spre bucuria cupărătorilor, dar spre dezamăgirea producătorilor, vinetele au început să se ieftinească şi ele şi atât în Piaţa Soarelui şi Piaţa Mihai Viteazul, cât şi în Piaţa Catedralei, preţul este de 3 lei kilogramul şi chiar şi 2,5 lei. Nicoleta Boşnigeanu - Observator

Peste 20.000 de clătite au fost pregătite la ediţia din acest an a festivalului, cu 4.000 mai multe ca anul trecut Hotelurile şi pensiunile s-au arătat neîncăpătoare Mulţi au venit în staţiune încă de vineri seara. Astfel, hotelurile, pensiunile şi căsuţele din staţiune au fost pline. Mai mult de atât, foarte mulţi turişti au ales să doarmă în corturile pe care le-au montat la marginea apei. Aceştia şi-au preparat singuri grătarele şi, pentru a fi în ton cu evenimentul, au pregătit chiar şi clătite. Cei care nu şi-au făcut rezervare cu câteva săptămâni înainte şi nu au avut nici corturi, nu au avut nici o şansă să înnopteze în staţiune, deoarece toate locurile de cazare erau ocupate. Oamenii nu s-au descurajat şi au căutat cazare în localităţiile din zonă, iar duminică dimineaţa s-au întors din nou pentru a continua distracţia. ,,Vom merge să dormim la Sebiş şi dimineaţă revenim pentru a mai mânca o porţie de clătite şi a participa la acţiunile organizate”, ne-a spus Marius Roşrean. Pe lângă arădeni, de festival au aflat şi turişti din judeţele învecinate. „Este al doilea an când particip la acest festival. Anul trecut am stat doar o zi, însă de data aceasta voi sta până la final. Îmi plac foarte mult clătitele cu ciocolată, însă şi gogoşile”, ne-a spus Mariana Ştefuriac din Hunedoara. Manifestările ediţiei din acest an de la Moneasa au fost organizate de către Consiliul Judeţean, Centrul Cultural şi Staţiunea Moneasa. Publicul a fost încântat de membrii Orchestrei „Rapsodia”, de soliştii Marina Lei, Aura Bonchiş, de cei de la Ansamblul folcloric „Şiriana” şi cei din Chişineu-Criş şi Livada. Iubitorii de muzică de fanfară şi cei de pop-rock nu au fost nici ei neglijaţi, deoarece a avut loc un festival, prezentat de Fanfara „Crescendo” din Buteni şi un concert suţinut de formaţia Pacifica. Pacifica a ridicat publicul în picioare Versurile formaţiei Pacifica, care au urcat pe scenă sâmbătă seara după ora 20.00, au fost fredonate de toţi cei prezenţi, mai ales că nu este prima dată când arădenii participă la un concert al lor. Atunci putem spune că a început distracţia adevărată. S-a cântat şi dansat pe melodiile formaţiei şi s-au făcut sute de poze. „Sunt câteva piese pe care le ador. De câte ori am ocazia le ascult”, a afirmat Ovidiu Neamţ. Admosfera serii de sâmbătă a fost întreţinută şi de către Zoltan Lovas, sufletul festivalului, care a prezentat atât spectacolul, cât şi parada Clătitelor Flambate. Paradă care a încântat publicul şi care a fost aplaudată la scenă deschisă. Program încărcat la Moneasa Pe lângă autorităţile locale din Moneasa, au participat şi edilii şefi din celelalte localităţi, dar şi reprezentanţii Prefecturii, Primăriei Arad şi Consiliului Judeţean. De asemenea, au fost prezenţi şi consilierii locali şi judeţeni care au petrecut şi ei cum se cuvine. Toată lumea s-a simţit bine, astfel că la fiecare pas după terminarea spectacolelor, răsuna muzica. O atracţie a staţiunii pentru mulţi a fost şi strandul, dar şi bărcile şi hidrobicicletele care se puteau închiria. Cei care s-au simţit mai în formă şi nu au băut prea multă bere şi vin au participat la un cross montan. Cei mai îndemânatici s-au înscris la concursul de tenis. Atracţia celor mai mici participanţi la acest festival a fost expoziţia de păsări mici şi mari. Pe parcursul celor două zile s-au făcut peste 20.000 de clătite. Unul dintre evenimentele culturale a fost continuarea vernisajului Salonului Internaţional de Fotografie turistică „AR-TUR“ 2009 cu un concurs de fotografie turistică cu tema „Staţiunea Moneasa şi împrejurimile ei”. O mare parte dintre turişti au primit premii, deoarece au ales să participe la tombolă. Ziua de duminică pentru turiştii aflaţi în Moneasa a fost una plină de soare şi distracţie. Cel mai aşteptat moment al zilei a fost acela când pe scenă a urcat Benone Sinulescu. Acesta, la fel ca şi ceilalţi a spus că publicul a fost de nota zece. Clătitele şi fleicile au sfârâit pe grătare şi plite până duminică seara. Cei care sunt în concediu au ales să-şi petreacă şi seara de duminică în staţiune. Dacă sâmbătă se mai găsea un loc de parcare, duminică cei care au ajuns mai târziu au fost nevoiţi să îşi lase maşinile la câţiva kilometri distanţă. Claudia Untaru - Glasul Aradului