Ştirile Zilei

Consiliul Local al Municipiului Arad a fost convocat ieri în şedinţă publică ordinară pe luna noiembrie. Toate punctele trecute pe ordinea de zi a acestei şedinţe au trecut fără probleme în consiliu, chiar dacă aproape la fiecare punct, consilierul Cristian Moisescu s-a abţinut sau a votat împotrivă, la fel cum, sporadic, au procedat şi Claudiu Cristea sau Teodora Hotăran. Înainte de a ne referi însă la „desfăşurarea ostilităţilor”, vă prezentăm o parte din subiectele dezbătute şi votate în şedinţa CLM de ieri. Acestea sunt: Proiect de hotărâre privind stabilirea pentru anul 2009 a plafonului creanţelor fiscale restante aflate în sold care se anulează; Proiect de hotărâre privind reorganizarea Serviciului Public de Interes Local „Direcţia de Dezvoltare şi Asistenţă Comunitară Arad”; Proiect de hotărâre privind dezlipirea unor terenuri situate în municipiul Arad; Proiect de hotărâre privind rectificareaea unor suprafeţe de teren aflate în proprietatea Statului Român; Proiect de hotărâre nr.387/ 2009 privind dezlipirea şi alipirea unor imobile situate în municipiul Arad; Proiect de hotărâre privind modificarea organigramei şi statului de funcţii ale Poliţiei Comunitare Arad; Proiect de hotărâre privind modificarea regulamentului de organizare şi funcţionare a Poliţiei Comunitare Arad, aprobat prin Hotărârea nr.178/ 2007, cu modificările şi completările ulterioare; Proiect de hotărâre privind modificarea statului de funcţii al aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Arad; Proiect de hotărâre privind acordarea unui mandat special reprezentanţilor în Adunarea Genera-lă a Acţionarilor la S.C. Compania de Transport Public S.A.; Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii nr.19/2009 privind repartizarea fondului de rulment al municipiului Arad, cu modificările şi completările ulterioare; Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului general de venituri şi cheltuieli al municipiului Arad pentru anul 2009. Cum era de aşteptat, capitolul privitor la bani, cuprins în rectificarea bugetară, a suscitat cele mai vii discuţii. După ce consilierii municipali au fost de acord cu alocarea sumei de 600 de mii de lei, reprezentând contravaloarea a 4 tichete cadou de câte 50 de lei, ce vor fi acordate fiecărui salariat din învăţământul preuniversitar din municipiu, cu ocazia Zilei Naţionale a României, aleşii locali s-au poticnit atunci cand a venit vorba de parcări. Totul a pornit de la o chestiune de principiu invocată de către consilierul Claudiu Cristea. Acesta a spus că nu are rost să se facă în şedinţa de ieri o rectificare bugetară privind aplicarea regulamentului de funcţionare a parcărilor dintre blocuri, mai precis alocarea de bani pentru dispozitivele de blocare, atâta vreme cât regulamentul respectiv nu a trecut prin Consiliu. I. Tamaş, directorul economic al Primăriei, l-a asigurat pe consilier că acet fapt este perfect valabil, şi este privit de către aparatul de specialitate al Primăriei şi ca o măsură de prevedere, în perspectiva votării bugetului local al municipiului abia în primăvara viitoare, din cauza întârzierii votării bugetului naţional. Oricum, fără un vot al Consiliului, acel regulament nu se va aplica, a mai explicat I. Tamaş. La rândul său, preşedintele de şedinţă, Florin Manta, a spus că aici nu se pune problema de legaliatate, ci de oportunitate, iar secretarul CLM, Lilioara Stepănescu, a invocat faptul că proiectul de hotărâre privind parcă-rile din cartiere, după ce a fost la transparenţă şi a fost supus şi dezbaterii publice, se află în lucru, pentru ca acele amendamente aduse de cetăţeni să fie înglobate în el. Tocmai de aceea, referindu-se la aceeaşi oportunitate, domnia sa i-a liniştit pe consilieri, explicând că specialiştii primăriei lucrează în conformitate cu legislaţia în vigoare, respectând cu stricteţe toate prevederile legale. După ce s-a trecut şi de acest hop, consilierii locali au luat act şi de o situaţie locativă precară a unui cetăţean cu 4 copii, care a solicitat o locuinţă pentru el şi familia sa. După ce l-au ascultat, şefa Direcţiei de asistenţă socială a Primăriei i-a explicat omului încă o dată că, pentru a putea beneficia de o locuinţă socială, fie el, fie soţia sa trebuie să aibă un loc de muncă, căci altfel nu se poate, deoarece aşa prevede legea. Oricum, a fost invitat din nou la primărie pentru a se găsi o soluţie, cu condiţia ca şi el să accepte acea soluţie! Nicolae Oprean - Glasul Aradului

Producătorii de baterii şi acumulatori vor fi obligaţi să colecteze deşeurile acestora în proporţie de cel puţin 25% din producţie, până în 26 septembrie 2012 şi de 45% până în 2016. Costurile de colectare, tratare şi reciclare a tuturor deşeurilor de baterii şi acumulatori colectaţi urmează a fi acoperite tot de producători. Pe lângă faptul că producătorii existenţi pe piaţă au avut obligaţia să se înregistreze în registrul producătorilor de baterii şi acumulatori întocmit de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, aceştia sunt obligaţi să raporteze către ANPM, anual până la 28 februarie o serie de date. „Se interzice distribuitorilor să comercializeze baterii şi acumulatori proveniţi de la producători care nu sunt înregistraţi în registrul producătorilor. Informaţii privind lista producătorilor de baterii şi acumulatori înregistraţi la ANPM pot fi găsite accesând pagina de internet - www.anpm.ro”, ne explică Dana Dănoiu, directorul APM Arad. Operatorii economici din Arad, specializaţi în colectarea/tratarea deşeurilor de baterii şi acumulatori au obligaţia, să transmită la APM Arad până la data de 28 februarie a fiecărui an, datele privind gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori colectate pentru anul precedent celui în care se face raportarea. Neraportarea în termenul stabilit, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă conform art. 17 din H.G. nr.1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor. C. P. - Observator

Catedrala Arhiepiscopală arădeană, floarea evlaviei binecredincioşilor din această parte a ţării. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, însoţit de un sobor de înalţi ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, va sosi în cursul zilei de astăzi în municipiul nostru. Astfel, diseară la ora 20,00, însuşi Patriarhul României va aprinde beculeţele bradului de Crăciun din faţa Primăriei Aradului, într-o întîlnire solemnă, la care sunt aşteptaţi toţi arădenii, cu mic, cu mare. Şi asta, cu atât mai mult, cu cât începând cu ora 18,00, pe platoul din faţa Primăriei se va desfăşura un spectacol folcloric extraordinar, susţinut de Rapsozii Zărandului şi de interpreta Sava Negrean Brudaşcu. Revenind la vizita Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române în municipiul nostru, aceasta se produce cu ocazia festivităţilor de ridicare a Episcopiei Aradului la rang de Arhiepiscopie, festivităţi care se vor desfăşura mâine, începând cu ora 9,30 la Catedrala Arhiepiscopală. Spunem „Arhiepiscopală”, deoarece tot mâine, Preasfinţitul Episcop Dr. Timotei Seviciu va fi ridicat la rangul de Arhiepiscop, solemnitate care se va desfăşura după săvârşirea Sfintei Liturghii, începând cu ora 12,00. Deoarece mâine va fi o zi istorică pentru municipiul şi pentru judeţul nostru - o astfel de festivitate religioasă fiind fără precedent la Arad - l-am rugat pe unul dintre cei mai competenţi cercetători din ţară în domeniul istoriei ecleziastice, părintele dr. Pavel Vesa, să ne scrie câteva rânduri despre trecutul uneia dintre cele mai viguroase episcopii româneşti ortodoxe din această parte a ţării, care, iată, are o continuitate neîntreruptă de peste 300 de ani. De la Episcopie, la Arhiepiscopie Regiunea Mureşului Inferior şi a Crişului Alb, în mare, îşi are corespondentul în aria geografică a vechilor comitate Arad şi Zărand, unde viaţa bisericească a românilor ortodocşi este confirmată de anumite izvoare documentare şi decoperiri arheologice, dar şi de unele biserici, încă din secolele XIV-XV, existente până astăzi. Nu se cunosc date despre existenţa unor ierarhi în părţile Aradului şi Zărandului decât în secolul al XV-lea. Probabil, până atunci, preoţii de aici erau hirotoniţi de mitropoliţii transilvăneni. Începând cu secolul al XV-lea, peste parohiile cuprinse pe aceste teritorii, îşi exercitau jurisdicţia episcopii care rezidau când la Lipova, când la mănăstirea cu hramul „Sf. Ierarh Nicolae” de la Ineu, în împrejurări nefavorabile chiar şi la mănăstirea Hodoş-Bodrog. La începutul secolului al XVIII-lea, în jurul anului 1706, episcopul Isaia Diacovici al Ienopolei herţegoviene, se mută în Arad, punând bazele unei episcopii. În oraşul de pe Mureş vor păstori, fără întrerupere, toţi succesorii săi, până astăzi. După mutarea, la 1708, a lui Isaia Diacovici în scaunul de mitropolit la Carloviţ, pe scaunul Episcopiei Aradului s-au perindat un lung şir de episcopi de neam sârb: Ioanichie Martinovici (1710-1721), Vichentie Ioanovici (1726-1731), Isaia Antonovici (1731-1748), care va conduce, concomitent, mai mulţi ani şi Episcopia Caransebeşului, dar mai cu seamă Sinesie Jivanovici (1751-1768), cel mai de seamă episcop sârb al Aradului, ctitor al mănăstirii de la Gai, mai târziu Pahomie Cnejevici (1770-1783), cu studii strălucite la Universitatea din Halle, Petru Petrovici (1783-1786) şi Pavel Avacumovici (1786-1815). S-au dovedit a fi nu numai buni păstori de suflete, ci şi apărători ai credinţei ortodoxe în faţa unor acţiuni prozelitiste uniate. Cel mai de seamă eveniment petrecut în timpul celor aproape trei decenii de arhipăstorire a lui Pavel Avacumovici, ultimul episcop de neam sârb al Aradului, a fost deschiderea, la 1812, a Preparandiei, la care au fost numiţi ca profesori cunoscuţii cărturari Constantin Diaconovici-Loga (1770-1850), autor de manuale şcolare, dar şi de lucrări teologice, preotul Dimitrie Ţichindeal (1775-1818), traducător din opera lui Dositei Obradovici, dar şi autor de lucrări teologice, dr. Iosif Iorgovici, Ioan Mihuţ. În 1822 se înfiinţează un Institut Teologic de doi ani şi, în curând, de trei ani de studii, care a pregătit preoţi pentru parohiile din Bihor, Arad şi Banat. Primele trei decenii ale secolului al XIX-lea, au fost foarte bogate în evenimente, frământări şi conflicte interne. Este vorba despre mişcarea pentru emancipare naţională şi bisericească a românilor arădeni. Începută de Dimitrie Ţichindeal şi continuată de Moise Nicoară, mişcarea triumfă prin instalarea, la 1829, a celui dintâi episcop român „cu sângele şi cu inima” - cum se menţiona într-o petiţie - în persoana lui Nestor Ioanovici. Din păcate va păstori puţin, până în februarie 1830, când, în urma unei scurte boli, trece la cele veşnice, deschizându-se o nouă vacanţă a scaunului episcopal, până în anul 1835, când a fost ales Gherasim Raţ (1835-1850). În a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale celui următor, Aradul va deveni un important centru cultural-teologic pentru românii din părţile de vest ale ţării. Aceasta s-a datorat şi ierarhilor, care au activat aici: Procopie Ivaşnovici (1853-1873), Miron Romanul (1873-1884), Ioan Meţianu (1875-1898), toţi aleşi apoi, succesiv, mitropoliţi ai Ardealului, Iosif Goldiş (1899-1902) şi Ioan Papp (1903-1925). Prestigiul Aradului a crescut şi prin profesorii Institutului Teologic: Miron Romanul, Andrei Aapp, Ioan Iosif Goldiş, Augustin Hamsea, Vasile Mangra, Roman Ciorogariu. După contopirea celor două şcoli arădene (1876) într-un Institut pedagogic-teologic, prestigiul acestuia a crescut, aceasta şi datorită profesorilor, mulţi cu studii în mari centre universitare europene: Roman Ciorogariu (1881-1917), cu studii la Leipzig şi Bonn, arhimandrit dr. Iustin Suciu, preoţii dr. Teodor Botiş, dr. Lazăr Iacob, toţi cu doctoratul la Facultatea de Teologie din Cernăuţi şi mulţi alţii. La creşterea prestigiului Aradului a contribuit şi presa bisericească (Speranţa, Lumina, Biserica şi Şcoala, Calea Mântuirii) şi naţional-politică (Tribuna Poporului, Tribuna, Românul), dar şi bibliotecile locale. În paralel cu activitatea cultural-bisericească, Aradul a fost, pentru mulţi ani, centrul acţiunilor politice naţionale din Transilvania. Aici au activat Vasile Mangra, Roman Ciorogariu, Romul Veliciu, Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop, Ioan Russu-Şirianu şi mulţi alţii, iar episcopul Ioan Papp va fi ales preşedintele Adunării Naţionale de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918. Urmaşul acestuia în scaunul de episcop, dr. Grigorie Comşa (1925-1935) a avut de înfruntat prozelitismul unor culte noi, motiv pentru care a tipărit multe cărţi de predici şi lucrări de apărare a credinţei ortodoxe, a organizat congrese misionare, vizitaţii canonice etc. În această perioadă, la Academia Teologică au activat, pe lângă profesorii din vechea generaţie şi preoţii profesori dr. Nicolae Popovici, dr. Ilarion V. Felea, dr. Petru Deheleanu. Tot acum, prin scrierile şi bogata sa activitate s-a remarcat preotul dr. Gheorghe Ciuhandu, consilier cultural al Episcopiei, autorul unor remarcabile lucrări de istoriografie bisericească, unele bucurându-se de premii academice. În anul 1946, Academia Română l-a ales printre membrii ei onorari. Au existat şi preoţi de la parohii, care s-au remarcat prin volumele de predici pe care le-au publicat: dr. Ştefan Cioroianu, Victor Aga, Caius Turicu, Florea Codreanu, Gheorghe Perva, Petru Bogdan, Demian Tudor şi mulţi alţii. Urmaşul episcopului Grigorie, dr. Andrei Magieru (1936-1960), i-a continuat lucrarea pastoral-misionară începută. După cel de-al Doilea Război Mondial şi instalarea regimului totalitar ateu, avea să se confrunte cu mari greutăţi în misiunea de a apăra Biserica lui Hristos. Mulţi dintre preoţi, opozanţi ai noului regim, au fost arestaţi şi aruncaţi în închisorile comuniste. După anul 1960, au activat episcopii dr. Nicolae Corneanu (1961-1962), ales apoi mitropolit al Banatului, apoi Teoctist Arăpaşu (1962-1973), dr. Visarion Aştileanu (1973-1984) şi dr. Timotei Seviciu (din 1984), ctitorul noii Catedrale episcopale, cu hramul „Sfânta Treime” din Arad. Episcopia Aradului, cu o continuitate neîntreruptă de peste trei secole, în anul în care se împlinesc 180 de ani de la românizarea scaunului eparhial prin numirea în anul 1829 a lui Nestor Ioanovici şi la împlinirea a 25 de ani de activitate episcopală a P.S. dr. Timotei Seviciu la Arad, în şedinţa din 19 iunie 2009 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin Hotărârea nr. 3621/2009, a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie, iar întâistătătorul ei la cel de Arhiepiscop. Este o recunoaştere a vechimii eparhiei arădene, a continuităţii şi a bogatei activităţi desfăşurată în plan naţional, bisericesc, pastoral şi cultural în cele trei secole de existenţă. Doru Sinaci - Glasul Aradului

Primăria a dat startul la întocmirea de studii pentru transformarea străzii Meţianu în pietonal veritabil. Strada Meţianu va fi transformată într-un spaţiu destinat exclusiv pietonilor, cu băncuţe şi terase sezoniere, cu monumente şi cu parcări subterane după modelul multor străzi similare din oraşele Uniunii Europene. Municipalitatea a lansat licitaţia pentru achiziţionarea de servicii de arhitectură, de inginerie şi de planificare, pentru realizarea unui Studiu şi Proiect Tehnic pentru zona pietonală Strada Meţianu, în cadrul proiectului „VITO - Dezvoltarea oraşelor istorice vitale din regiunile Europei Centrale şi de Est”. Primăria comandă „întocmirea unui studiu de realizare a Axei pietonale între Piaţa Avram Iancu şi Parcul Peconcilierii Româno-Maghiare prin Piaţa Catredalei, studiu ce va cuprinde planul de reabilitare a acestei zone”, respectiv, „întocmirea unui Proiect Tehnic pentru zona pietonală Strada Meţianu din Arad, care să trateze în detaliu amenajarea acestei străzi ca parte integrantă a axei pietonale Piaţa Avram Iancu - Parcul Peconcilierii Româno-Maghiare Arad”. Pentru contractul menţionat, Primăria „pune la bătaie” peste 189.000 lei, valoarea estimată a serviciilor pe care le contractează. Cetatea, în vizor Municipalitatea anunţă în documentaţie că „se doreşte ca strada Meţianu să devină principala relaţie dintre piaţa Avram Iancu şi Piaţa Catedralei”. Astfel, solicită realizarea documentaţiei pentru „realizarea unui traseu pietonal între Piaţa Avram Iancu şi Parcul Reconcilierii româno-maghiare cu posibilitatea extinderii acestuia până la Cetatea Aradului, în speranţa că, după reconversie, va deveni cel mai important punct de atracţie turistică a oraşului. De asemenea, tot într-o etapă ulterioară, traseul poate ajunge până la Turnul de apă, clădire pentru care se fac demersuri a fi cumpărată de către administraţia locală, la fel ca şi Casa Hirschil”. Parcări subterane Pentru strada Meţianu se propune a se realiza o amenajare pietonală cu iluminat public şi mobilier urban care să se încadreze în ansamblul construit existent. „Se vor prevedea băncuţe, jardiniere, corpuri de iluminat, statuete amplasate pe mijlocul străzii pentru a se limita accesul auto”, se menţionează în documentaţie. Pavajul va fi ornamental, colorat. Aici se doreşte amplasarea de terase şi amenajarea de spaţii de recreere şi odihnă. Printre cerinţele Municipalităţii se regăsesc şi câteva extrem de exacte. „Datorită dezvoltării în zonă a comerţului şi a unităţilor de alimentaţie publică se va studia posibilitatea dezvoltării unor spaţii de parcare (supra sau subterane) pentru deservirea turiştilor. Proiectul va prevedea şi refacerea infrastructurii în zona studiată. Se vor reconsidera elementele vegetale şi spaţiile verzi ce se vor integra într-un concept peisager unitar. Stabilirea unor noi locaţii pentru amplasarea unor monumente (statui, lucrări de artă plastică)”, se specifică în documentaţie. Anul viitor Studiul de realizare a Axei pietonale între Piaţa Avram Iancu - Parcul Peconcilierii Româno-Maghiare va trebui finalizat până în data de 26 martie 2010. După predare, studiul va fi suspus avizării Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului a Municipiului Arad, care va putea formula observaţii vizând îmbunătăţirea acestuia. Termenul pentru predarea Proiectului Tehnic pentru zona pietonală Strada Meţianu Arad este 20 august 2010. S. B. - Jurnal Arădean

Comuna Vladimirescu se „apropie” tot mai mult de municipiul Arad prin procesul de dezvoltare pe care îl cunoaşte în ultimul timp. De la o lună la alta se văd tot mai multe realizări pe raza comunei, primarul acesteia elaborând şi finalizând o serie de proiecte în acest sens. Din punct de vedere administrativ, comuna este alcătuită din patru sate - Vladimirescu, reşedinţă de comună, situat la opt kilometri de municipiu, Cicir, Horia şi Mândruloc. Anul acesta, bilanţul realizărilor primarului Ioan Crişan şi a Consiliului Local arată foarte bine. Astfel procentul de asfaltare a străzilor din comună se ridică la 90%, cele mai importante căi de acces fiind reabilitate şi frumos amenajate. După finalizarea drumurilor s-a dispus şi reabilitarea trotuarelor pentru toţi locuitorii. Continuă proiectul pentru reţeua de canalizare Reţeaua de canalizare este unul dintre cele mai importante obiective ale Primăriei Vladimirescu. În comuna Vladimirescu şi în cartierul Glogovăţ lucrările la canalizare au fost finalizate în totalitate însă primarul vrea ca toate satele de pe raza comunei să beneficieze de această utilitate. În acest sens s-a depus un proiect pe Măsura 3.2.2. care, alături de alte proiecte, cuprinde şi reţeaua de canalizare în Horia. Primarul speră că pe parcursul anului viitor să se finalizeze şi acest proiect şi oamenii să poată să se racordeze la acest serviciu. „Am vrea să introducem canalizare şi apă prin Regia de Apă Arad în toate satele din comună. Este un proiect foarte important pe care sper să îl ducem la îndeplinire cât mai curând posibil”, explică primarul. Şcoli reparate, cămine culturale renovate Nici în acest an Primăria nu a uitat unităţile de învăţământ. Cele mai mari probleme la imobilele şcolilor erau de origine exterioară. Astfel s-au alocat bani pentru schimbarea acoperişului la clădirile şcolilor din toată comuna, investiţia pentru aceste lucrări ridicându-se la 14 miliarde de lei vechi. În privinţa şcolilor, sunt şi unele probleme. Primăria este nemulţumită pentru că banii care vin pentru reparaţii, renovări... de la Guvern vin prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad şi nu direct la Primărie. Din această cauză mai apar probleme cu alocarea fondurilor, iar firmele care se ocupă de diferite lucrări necesare nu îşi primesc banii la timp, fiind nevoite să întrerupă lucrările până la primirea banilor pentru achiziţionarea materialului necesar. O altă problemă o reprezintă şi Corpul Liceului Chimic din Vladimriescu, care aparţine de Ministerul Muncii. Ministerul a dispus închirierea acestuia iar clădirea este foarte degradată, fiind în paragină. Primarul ar fi dorit reabilitarea imobilului, însă acest lucru nu mai este posibil. Nici clădirile Căminelor Culturale nu au fost uitate în acest an. În cazul Căminului din Horia, aici s-au finalizat lucrările de renovare, iar la celelalte s-a introdus reţeaua de gaz. În Vladimirescu a fost dată în folosinţă o Sală de Sport modernă, la standarde europene, unde tinerii pot practica sporturi precum fotbal, handbal, baschet, tenis..., iar în jurul acesteia a fost amenajată o parcare încăpătoare. Cultele religioase de pe raza comunei au primit bani de la Primărie pentru introducerea sistemului de încălzire. Vladimirescu va avea un centru modern Pentru modernizarea comunei Vladimirescu s-au realizat o serie de proiecte aici intrând şi construirea unei fântâni arteziene cu jocuri de lumini, modernă. Tot aici s-au amenajat străzile pentru a conferi o înfăţişare modernă, orăşenească. Pentru persoanele care nu au avut o casă sau un teren pe care să îşi construiască propriul cămin, Consiliul Local a emis o hotărâre prin care s-au acordat 400 de locuri de casă în diferite zone din comună. Aici proprietarii au loc suficient să îşi construiască locuinţa dorită. Garduri şi fântâni în cimitirele din comună De asemenea, prioritate s-a acordat şi lucrărilor de îngrădire a cimitirelor din Cicir, Mândruloc şi Vladimirescu, gardurile acestora fiind vechi şi rupte. „În cimiterele tuturor localităţilor am amenajat fântâni pentru ca toţi cetăţenii care au morminte să le poată îngriji. Astfel nu mai sunt nevoiţi să care apa de acasă pentru a uda florile”, ne explică Ioan Crişan, primarul comunei. Proiectele de viitor pentru dezvoltarea comunei sunt foarte importante, aici intrând finalizarea reţelei de canalizare, atât la Horia cât şi în celelalte sate, asfaltarea cartierului nou din Vladimirescu - proiect depus pe Măsura 3.2.2. dar şi asfaltarea străzilor rămase, în Cicir, Mândruloc şi Horia. Probleme cu Legea fondului funciar Comuna Vladimirescu se confruntă şi cu unele probleme referitoare la legea fondului funciar. Iniţial punerea în posesie s-a făcut pe urma unor măsurători făcute de oameni cu mijloace proprii iar acum, când au avut loc alte măsurători cu aparatură performantă, pe urma confruntării cifrelor s-a descoperit că apar neconcordanţe - „Sunt unele suprafeţe care se suprapun iar cetăţeanul care a avut teren acolo trebuie mutat din tarlaua respectivă. Bineînţeles că nu este o situaţie prea plăcută, iar oamenii sunt nemulţumiţi”, explică Crişan. Potenţial turistic valoros Comuna Vladimirescu are diferite obiective interesante, demne de a fi vizitate. Astfel, descoperirile arheologice au scos la lumină vestigii importante care atestă continuitatea locuirii pe aceste meleaguri, în locul numit “La Movile” fiind descoperite o aşezare din secolul al V-lea, morminte tumulare datând din secolele IX-XI şi o aşezare din secolele XI -XII. În locul numit “La Cetate” s-a descoperit o aşezare din secolul al VIII-lea, o cetate de pământ din secolul al IX-lea şi o necropolă din epoca medieval-timpurie iar în locul numit “La Bisericuţă” au fost puse în evidenţă ruinele unei bazilici romanice dintr-o incintă medievală. În localitatea Cicir, în locul “La Gropi” a fost descoperită o aşezare dacică ce datează din secolele II-III. Prima atestare documentară a localităţii Vladimirescu datează din anul 1752. Satul Cicir este atestat documentar în anul 1552, satul Horia este atestat documentar în anul 1315 şi satul Mândruloc este atestat documentar în anul 1471. Simina Roz - Observator